Alte cereri. Sentința 173/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA Nr. 173
Ședința publică de la 12 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Magdalena Fănuță Judecător
Grefier: - - -
XXXXX
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamanta - SRL în contradictoriu cu pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală B, Administrația Finanțelor Publice C și Direcția Generală a Finanțelor Publice D, având ca obiect anulare acte administrative fiscale.
La apelul nominal s-au prezentat avocat pentru reclamanta - SRL și consilier juridic pentru pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală B, Administrația Finanțelor Publice C și Direcția Generală a Finanțelor Publice
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, după care:
Instanța pune în discuția părților prezente excepția inadmisibilității cererii și excepția lipsei calității procesuale pasive a ANAF,excepții ce au fost invocate de către pârâte în cuprinsul întâmpinării depuse la dosar.
Avocat pentru reclamanta - SRL solicită respingerea excepției inadmisibilității cererii, precizând că obiectul acțiunii îl constituie anularea deciziei nr.197/2008 emisă de către pârâta D și obligarea acesteia să soluționeze pe fond contestația. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive solicită admiterea excepției, întrucât ANAF nu este emitentul deciziei contestate.
Consilier juridic pentru pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală B, Administrația Finanțelor Publice C și Direcția Generală a Finanțelor Publice D precizează că nu insistă în soluționarea excepției inadmisibilității, întrucât se solicită anularea deciziei nr. 197/23.12.2008 și obligarea pârâtelor să soluționeze pe fond contestația. Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive solicită admiterea excepției.
Instanța unește excepțiile invocate cu fondul și acordul cuvântul părților prezente pe fond:
Avocat pentru reclamanta - SRL solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și precizată.
Consilier juridic pentru pârâtele Agenția Națională de Administrare Fiscală B, Administrația Finanțelor Publice C și Direcția Generală a Finanțelor Publice D solicită respingerea acțiunii.
CURTEA
Asupra acțiunii de față:
Prin acțiunea formulată la data de 5.01.2009 și înregistrată inițial pe rolul Curții de APEL CRAIOVA sub nr-, reclamanta - SRL C, prin reprezentant legal a solicitat ca în contradictoriu cu pârâtele ANAF, Administrația Finanțelor Publice a Mun. C și DGFP D să se dispună anularea deciziei nr. 197/23.12.2008 emisă de DGFP D, a deciziilor de impunere nr. 468/28.08.2008 și 469 /2008 și a raportului de inspecție fiscală emise de Mun.
În motivarea acțiunii s-a susținut că actele administrativ fiscale pe care le contestă sunt netemeinice și nelegale, cu privire la sumele de: 43.875 lei - impozit pe profit, 10.895 lei majorări de întârziere și penalități aferente impozitului pe profit, 729.009 lei - TVA, 140.898 accesorii aferente TVA, 3.840 lei dividende și 2.296 lei majorări de întârziere și penalități.
Reclamanta a mai arătat că în ceea ce privește respingerea contestației în procedura prealabilă ca nedovedită și nemotivată, soluția organelor fiscale este vădit nelegală,în condițiile în care, contestația a fost motivată, iar în dovedirea acesteia s-au depus înscrisuri probatorii.
Prin încheierea nr. 2/14.01.2009 pronunțată de Curtea de APEL CRAIOVA în dosarul nr-, constatându-se că din eroare dosarul a fost înregistrat ca dosar de achiziție publică, cauza a fost scoasă de pe rol și înaintată Serviciului Arhivă în vederea repartizării aleatorii la un complet de fond.
La data de 22.01.2009, cauza a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe ca dosar de fond, sub nr-.
La termenul de judecată din data de 17.02.2009 reclamanta a depus la dosar o precizare la acțiunea inițială în cuprinsul căreia a dezvoltat motivele de nelegalitate și netemeinicie a actelor administrativ fiscale contestate.
În dovedirea acțiunii reclamanta a depus la dosar următoarele înscrisuri: decizia nr. 197/2008 a ANAF, decizia privind nemodificarea bazei de impunere, decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plată stabilite de inspecția fiscală și raportul de inspecție fiscală din 25.08.2008.
La data de 17 martie 2009, pârâta DGFP D în nume propriu și în nume și pentru B și a Mun. Caf ormulat întâmpinare, în cuprinsul căreia a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a ANAF și excepția inadmisibilității acțiunii, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În susținerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ANAF s-a arătat că această pârâtă nu are calitatea de emitent al actelor administrative fiscale contestate.
În motivarea excepției inadmisibilității, s-a arătat că, acțiunea dedusă judecății este inadmisibilă întrucât prin decizia nr. 197/2008, organele fiscale nu au analizat pe fond contestația.
În apărare, pârâtele DGFP D și a Mun. C au depus la dosar următoarele înscrisuri: decizia nr. 197/2008 a ANAF, adresa nr. 46530/2008 emisă de ANAF, adresa nr. 83066/2008, nr. 82431/2008, 81890/2008 emise de reclamantă, decizia de impunere emisă de a mun. C, anexa nr. 9, raportul de inspecție fiscală din 25.08.2008, contractul nr. -, contract de vânzare cumpărare, încheiere de autentificare nr. 162/23.01.2008 a BN ET JUSTIȚIA, factură fiscală și note explicative.
Examinând cu prioritate în condițiile prev. de art. 137 alin. 1 din Codul d e pr. civilă excepțiile invocate Curtea reține următoarele:
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de către pârâta ANAF în cuprinsul întâmpinării depuse la dosar se apreciază că aceasta este întemeiată.
Astfel, actele administrativ fiscale contestate de către reclamantă, respectiv raportul de inspecție fiscală nr. 77536/27.08.2008, decizia de impunere nr. 468/28.08.2008 și decizia nr. 197/23.12.2008 au fost emise de către C și DGFP
Pârâta ANAF nu are calitate procesuală pasivă în cauza dedusă judecății, întrucât această autoritate nu a emis niciunul dintre actele contestate și nici nu are competența legală de a soluționa contestația îndreptată împotriva raportului de inspecție fiscală și a deciziei de impunere a căror anulare se solicită de către reclamantă.
Pentru motivele anterior expuse, va fi admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ANAF.
Referitor la excepția inadmisibilității acțiunii se constată că, reclamanta și-a precizat acțiunea, în sensul că aceasta a solicitat ca în ipoteza în care va fi admisă cererea de chemare în judecată, pârâta DGFP D să fie obligată să soluționeze pe fond contestația îndreptată împotriva raportului de inspecție fiscală și a deciziei de impunere.
De asemenea, la data de 12 mai 2009 reprezentantul pârâtelor DGFP D, a mun. C și ANAF a învederat instanței că față de precizarea făcută de către reclamantă, nu mai insistă în soluționarea excepției inadmisibilității.
Cu toate acestea având în vedere că reclamanta nu a renunțat expres la judecata capătului de cerere privind anularea deciziilor de impunere și a raportului de inspecție fiscală, precum și faptul că prin decizia nr. 197/2008 emisă de către DGFP D în soluționarea contestației administrative, pârâta a respins contestația ca nemotivată și nedovedită, fără să o fi examinat pe fond, Curtea apreciază că excepția inadmisibilității este întemeiată cu privire la acest capăt de cerere, urmând a fi admisă.
Analizând actele și lucrările dosarului pe fondul cererii având ca obiect anularea deciziei nr. 197/23.12.2008 emisă de către DGFP D, Curtea reține următoarele:
Prin decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare nr. 468/28.08.2008 și decizia nr. 469/28.08.2008 privind modificarea bazei de impunere emise în urma întocmirii raportului de inspecție fiscală nr. 77536/27.08.2008 s-au stabilit obligații fiscale în sarcina societății reclamante în sumă totală de 930.813 lei reprezentând impozit pe profit, TVA și impozit pe dividende, cu majorări de întârziere.
Împotriva actelor administrativ fiscale precizate anterior, reclamanta a formulat contestație ce a fost înregistrată la a mun. C sub nr.8190/9.09.2008.
În motivarea contestației reclamanta a susținut următoarele:
Cu privire la impozitul pe profit în cuantum de 43.875 lei și majorări aferente de 10.895 lei, s-a arătat că în mod nelegal organul fiscal a apreciat că factura emisă de - SRL în sumă de 8.403 lei nu a fost înregistrată în contabilitate, cu toate că operațiunea a fost corectată, fără însă, ca această corecție și înregistrare ulterioară să afecteze impozitul pe profit, așa încât corecția ulterioară avut ca efect tocmai regularizarea impozitului pe profit, fără consecințe de natura majorărilor de întârziere.
În ceea ce privește anul 2006, contestatoarea a susținut că neincluderea ca deductibile a cheltuielilor cu materiale și manoperă pentru plasmă este vădit nelegală, dat fiind faptul că - SRL C este instituție de alimentație publică și, ca atare, toate cheltuielile efectuate cu plasma și montarea alarmei la restaurant, sunt deductibile fiscal. S-a mai precizat că neconsiderarea ca fiind deductibile a acestor cheltuieli de către organele fiscale reprezintă o încălcare a dispozițiilor cuprinse în Codul fiscal, deoarece, operațiunile în sine servesc scopului producător de profit al societății.
Referitor la anul 2007, s-a menționat că organele de inspecție fiscală au "scos de pe cheltuială" și au procedat la majorarea impozitului pe profit,cheltuiala, reparațiile și manopera pentru cele două autoturisme, fără a fi avut în vedere faptul că acestea au la bază un contract de comodat.
S-a susținut că în această situație fiind în sarcina societății, în temeiul contractului repararea și întreținerea autoturismelor folosite de contestatoare, este firesc ca toate cheltuielile efectuate cu respectivele autoturisme să fie acceptate ca fiind deductibile, în temeiul convenției părților, prin aplicarea dispoz. art. 969 și următoarele Cod civil.
În ceea ce privește includerea în categoria veniturilor a sumelor de 334.740,15 lei și de 24.921,15 lei, pe considerentul că aceste sume reprezintă datorii ale societății, mai vechi de trei ani, către furnizori neachitați, și că în această cauză operează prescripția extinctivă prevăzută de Decretul nr. 167/1958, considerarea ca și venituri este efectuată în mod nelegal.
S-a mai arătat că din dispozițiile nr. 306/2002 și 1752/2005 precum și cele ale Legii contabilității nr. 82/1991, invocate de organul fiscal, ca fiind motivul legal de transformare în venituri a datoriilor nu rezultă existența obligativității transformării obligațiilor prescrise ale societății în venituri din exploatare.
S-a mai susținut că în temeiul dispozițiilor Codului fiscal transformarea datoriilor unei societăți în venituri provenite din exploatare ar putea avea loc numai după anunțarea în prealabil a creditorului societății. S-a precizat că în speță nu există o astfel de înștiințare, fapt ce face inoperabilă de drept operațiunea de transformare a datoriilor prescrise în venituri.
În ceea ce privește sumele reprezentând TVA și accesorii la acesta s-a susținut că din aceleași considerente expuse nu sunt datorate.
S-a susținut totodată că alarma,materialele și manopera pentru plasmă există, fiind în folosul societății și servesc procedurii de profit, drept urmare și TVA-ul aferent este deductibil.
Pentru anul 2007, referitor la înregistrarea în contabilitate de două ori a 6 facturi, s-a menționat că a fost efectuată corecția acestei înregistrări și că operațiunea contabilă este legală conform legislației în vigoare.
De asemenea, pentru suma de 82.046 lei reprezentând TVA, s-a arătat că în principal societatea efectuat lucrări de modernizare a spațiului, transporturi și amenajări, existând documente cu privire la acestea,precizându-se totodată că susținerile organelor fiscale în sensul că lucrările nu au fost efectuate, sunt nelegale.
În acest sens s-a arătat că obiectul contractului l-a constituit demolări, transport și amenajări spațiu și,ca atare, operațiunile descrise în facturi, TVA-ul aferent acestor operațiuni sunt deductibile.
La data de 11 septembrie 2008, reclamanta a depus la. a Mun. o precizare la contestație (fila nr. 65 din dosar), în cuprinsul căreia a detaliat argumentele expuse inițial în cuprinsul contestației.
Cu adresa nr. 46530/2.10.2008, DGFP Das olicitat - SRL C să depună documentele pe care le-a indicat în cuprinsul contestației.
Ca răspuns la solicitarea formulată de către organele fiscale, reclamanta a înaintat DGFP D următoarele înscrisuri: raport de inspecție fiscală din 25.08.2008, situația neconcordanțelor dintre TVA conform evidenței fiscale și TVA conform evidenței contabile, situația furnizorilor de la 01.01.2005 la 14.08.2008 cu desfășurare, furnizori selectați, toate documentele, toate plățile, toate conturile, contract nr. -, contract de vânzare cumpărare, factură fiscală din 15.02.2008, situația TVA pe perioada 1.01.2005 - 31.05.2005 și note explicative.
Prin decizia nr. 197/23.12.2008 emisă de către DGFP Daf ost respinsă ca nemotivată și nedovedită contestația reclamantei, pentru suma de 930.816 lei.
În considerentele acestei decizii s-a reținut că reclamanta nu a depus actele solicitate prin adresa nr. 46530/2.10.2008 precum și faptul că nu s-au invocat argumente legale și nici temeiuri de fapt în susținerea contestației.
În raport de cele reținute se apreciază că acțiunea dedusă judecății, astfel cum a fost precizată este în parte întemeiată, cu privire la capătul de cerere având ca obiect anularea deciziei nr. 197/23.12.2008 emisă de către DGFP
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 213 alin. 1 din Codul d e pr. fiscală, "în soluționarea contestației,organul competent va verifica motivele de fapt și de drept care au stat la baza emiterii actului administrativ fiscal. Analiza contestației se face în raport de susținerile părților, de dispozițiile legale invocate de acestea și de documentele existente la dosarul cauzei".
(4) al aceluiași articol prevede că, "contestatorul poate să depună probe noi în susținerea cauzei. În această situație, organului fiscal emitent al actului administrativ-fiscal atacat sau organului care a efectuat activitatea de control, după caz,i se va oferi posibilitatea să se pronunțe asupra acestora".
Art. 206 alin. 1 din Codul d e pr.fiscală reglementează "Forma și conținutul contestației", prevăzând că aceasta trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept (lit. c) precum și dovezile pe care se întemeiază (lit. d).
În speță, reclamanta deși nu și-a motivat în drept contestația a motivat-o în fapt și prin precizarea depusă în faza soluționării administrative la data de 11 septembrie 2008, indicând sumele contestate ca nedatorate și care puteau determina soluționarea pe fond a contestației și nu respingerea ca nemotivată.
Se apreciază că, motivarea în fapt și în drept trebuie îndeplinită în mod cumulativ pe aspectul condițiilor prev. de art. 206 alin. 1 lit. c din OG nr. 92/2003.
Prin urmare, respingerea ca nemotivată a contestației, în condițiile în care așa cum s- expus anterior, prin precizările depuse de reclamantă pe situația de fapt și pe sumele contestate există posibilitatea soluționării pe fond a contestației formulate, este nelegală, fiind o măsură drastică luată cu exces de formalism.
În ceea ce privește respingerea ca nedovedită a contestației administrative, se constată că soluția adoptată de organele fiscale este neîntemeiată datorită faptului că reclamanta a răspuns solicitărilor organelor fiscale în sensul că a depus documentele enumerate în cuprinsul adresei nr. 46530/20.10.22008 (fila nr. 63 din dosar).
Aceste înscrisuri au fost depuse la dosarul prezentei cauze, chiar de către pârâta DGFP D, la data de 14 aprilie 2009 (filele nr. 96-115 din dosar).
Pentru motivele anterior expuse, constatându-se că la emiterea deciziei nr.197/2008, pârâta DGFP Daî ncălcat dispoz. art. 213 alin. (1) și (4) din Codul d e pr. fiscală, nepronunțându-se pe fondul contestației, urmează a se dispune anularea acesteia.
Pe cale de consecință, va fi obligată pârâta Direcția generală a Finanțelor Publice D să emită o altă decizie prin care să se pronunțe asupra fondului contestației înregistrată sub nr. 8190/9.09.2008 la a mun.
Se va respinge petitul privind anularea deciziei de impunere nr. 468/2008, a raportului de inspecție fiscală nr. 77536/2008 și a deciziei privind nemodificarea bazei de impunere nr. 469/2008 întocmite de către pârâta a Mun. C, dat fiind faptul că în procedura administrativă, prin decizia nr. 197/2008, nu a fost soluționat fondul contestației.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea precizată formulată de reclamanta - SRL, cu sediul în mun. C, str. B-dul -. - nr. 66, jud. D, în contradictoriu cu pârâtele Administrația Finanțelor Publice C și Direcția Generală a Finanțelor Publice D, ambele cu sediul în mun. C,-.
Anulează decizia nr. 197/23.12.2008 emisă de către DGFP
Obligă pârâta DGFP D să emită o altă decizie prin care să se pronunțe asupra fondului contestației înregistrate sub nr. 81890/09.09.2008 la.
Respinge petitul privind anularea deciziei de impunere nr. 468/28.08.2008, a raportului de inspecție fiscală nr. 77536/27.08.2008 și a deciziei privind nemodificarea bazei de impunere nr. 469/28.08.2008 întocmite de către pârâta
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Mai 2009.
Președinte, - - |
Grefier, - - |
red. Jud. M
Ex.6//19.05.2009
Președinte:Magdalena FănuțăJudecători:Magdalena Fănuță
