Alte cereri. Sentința 175/2008. Curtea de Apel Timisoara

Jurisprudenţă şi speţe de contencios administrativ (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

SECȚIA DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-

SENTINȚA CIVILĂ nr.175

Ședința publică din 21 iulie 2008

PREȘEDINTE: Daniela Calai

GREFIER: - -

S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamanții și împotriva pârâților MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI T, ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI L - JUD.T, AGENȚIA NAȚIONALĂ A FUNCȚIONARILOR PUBLICI, G, G, G, și, având ca obiect anulare concurs și ordin

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se prezintă personal reclamantul în nume propriu și ca mandatar al reclamantului, lipsă fiind pârâții.

Procedura de citare legal îndeplinită.

Acțiune legal timbrată cu suma de 47 lei taxă judiciară de timbru și 5,60 lei timbru judiciar.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată depusă la dosar prin registratura instanței la data de 04.07.2008 poziția exprimată de către Administrația Finanțelor Publice a municipiului L cu privire la cererea reclamanților de chemare în judecată a Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara și a Prim procurorului acestui parchet, d-na.

Reclamantul afirmă că pentru acest termen trebuiau citați ca pârâți și aceștia, motiv pentru care instanța îi explică faptul că, având în vedere că la termenul anterior de judecată completarea de acțiune formulată de reclamanți s-a făcut în condițiile în care a fost lipsă de procedură, s-a dispus întâi comunicarea cererii pentru ca pârâții să-și exprime poziția în raport cu aceasta.

Administrația Finanțelor Publice a municipiului L prin înscrisul depus la dosar a arătat că se opune admiterii cererii reclamantului întrucât aceasta nu respectă prevederile art.132 pr.civ.

Instanța, în raport de această cerere a reclamanților care reprezintă o modificare de acțiune, (care are un obiect nou și părți noi), pentru că a fost formulată după doi ani de la data înregistrării acțiunii principale și pentru că pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului L s-a opus admiterii cererii, în deliberare, apreciază că ea nu se circumscrie condițiilor prevăzute de art.132 al.2 pct.1-4.pr.civ. și art.134 pr.civ. și constată că nu poate fi judecată împreună cu acțiunea principală, motiv pentru care respinge cererea, reclamanții având posibilitatea să o înregistreze pe cale separată.

Reclamantul, față de dispoziția instanței, precizează că aceasta este inconsecventă în măsurile dispuse, în raport cu o solicitare scrisă adresată Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara și la care acesta trebuia să răspundă complet astfel cum s-a obligat.

Întrucât nu s-a admis cererea de emitere a unei noi adrese către Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara, reclamantul declară că recuză pe judecătorul cauzei și pentru faptul că acest judecător a dat amendă acestuia în sumă de 200 lei fără nici un motiv, arătând că încheierea respectivă nu i s-a comunicat, la fila 444 dosar aflându-se depusă adresa Administrației Finanțelor Publice de întocmire a avizului de plată. Pentru cererea de recuzare formulată verbal depune la dosar chitanță reprezentând taxa judiciară de timbru în sumă de 4 lei și timbru judiciar de 0,15 lei. A mai arătat președintelui completului de judecată că nu mult timp va mai merge sistemul bolșevic cu care este învățată.

Având în vedere că pentru aceleași motive s-a formulat deja cerere de recuzare, care a fost respinsă și întrucât cererile de recuzare pentru aceleași motive nu pot fi soluționate decât o singură dată, în considerarea disp.art.30 al.3 pr.civ raportat la art.28 pct.3 pr.civ. Curtea constată inadmisibilă noua cerere de recuzare.

Reclamantul arată, din nou, că președintele completului de judecată este în vrăjmășie cu el ca urmare a acțiunii formulate de reclamant împotriva sa și a altor judecători și înțelege să o recuze, cererea fiindu-i întemeiată pe dispozițiile art.27 pct.9 pr.civ. A mai afirmat că aceasta îndeplinește o procedură abuzivă, că este pârâtă într-un proces, iar pentru aceleași motive a fost admisă cererea de recuzare formulată împotriva judecătoarei -.

Constatându-se ca inadmisibilă și această cerere de recuzare potrivit acelorași dispoziții legale, pentru lămurirea reclamantului i se învederează faptul că atunci când acesta a introdus acțiunea în contencios administrativ împotriva judecătorului cauzei și a altor judecători, s-a formulat cerere de abținere la data de 27.03.2008 - fila 349 dosar - cerere pe care instanța investită cu soluționarea ei a respins-o la data de 25.03.2008, în raport cu care judecătorul cauzei este obligat să judece cauza.

Reclamantul solicită verbal amânarea cauzei pentru înregistrarea audio, video și consemnarea prin stenografiere a ședinței de judecată, conform dispozițiilor art.13 al.1 din Legea 304/2004.

Curtea apreciază că potrivit legii, consemnările se fac în caietul grefierului de ședință și sunt redactate în încheierile de ședință la care părțile au acces, iar dispozițiile art.13 din Legea 304/2004 referitoare la obligativitatea procedurii de înregistrare a ședințelor în modul solicitat, prin OUG 154/2008 au fost reportate ca dată de aplicare începând cu 01.01.2009, motiv pentru care cererea de înregistrare formulată de reclamant se respinge.

De asemenea, se solicită de către reclamant suspendarea judecării cauzei în baza art.244 pct.1 pr.civ. pentru ca probele relevante solicitate de la parchet care nu au fost administrate în cauză să poată fi obținute într-un proces care intenționează să-l introducă separat de actuala acțiune, iar după soluționarea acelui proces să se continue judecarea prezentei cauze cu administrarea probelor respective.

Curtea, având în vedere că suspendarea în baza art.244 pct.1 pr.civ. este nejustificată în condițiile în care nu există înregistrată pe rolul instanței acțiunea, ci doar se intenționează promovarea ei în viitor a acesteia, respinge cererea formulată.

Reclamantul mai solicită suspendarea judecării cauzei în baza art.244 al.1 pr.civ. arătând că soluționarea prezentei pricini atârnă de dezlegarea dosarului nr- aflat pe rolul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal al acestei instanțe, în care s-a solicitat anularea Ordinului nr.1492/07.08.2001 ca și în cauza de față.

Instanța, având în vedere cele solicitate de reclamant, constată că nu se impune suspendarea cauzei în temeiul art.244 pct.1 pr.civ. și pune în vedere acestuia să pună concluzii cu privire la excepțiile invocate, având în vedere că disp.art.137 pr.civ. obligă ca excepțiile să fie puse în discuție cu prioritate față de alte aspecte, ele fiind invocate încă de la primul termen de judecată de către pârâta Administrația Finanțelor Publice L, care le-a reiterat și pe parcursul judecății.

Reclamantul arată că nu vrea să discute aceste excepții, că acesta este un "sistem ticăloșit". În ce privește autoritatea de lucru judecat a afirmat că, trebuie să se țină cont de prevederile art.148 al.2 din Constituție iar nu de Codul d e procedură civilă care este de esență comunistă și depășit, pentru că legile interne trebuie să se supună legilor Uniunii Europene. A arătat că excepțiile nu se pot invoca după cum vrea fiecare și nu au nicio relevanță. A susținut că G este "tâlharul care a semnat Ordinul contestat, că "tâlharii și comuniștii conduc țara".

Respingându-se toate cererile referitoare la incidentele procedurale, instanța pune în vedere reclamantului să formuleze concluzii în raport cu excepțiile menționate, având în vedere disp. art.137 pr.civ. Dându-se cuvântul reclamantului - care este și mandatar al reclamantului - acesta a părăsit sala de judecată refuzând să pună concluzii pentru motivele exprimate anterior, astfel că instanța a procedat la soluționarea cauzei.

CURTEA

Deliberând asupra acțiunii în contencios administrativ de față constată:

Prin acțiunea înregistrată la data de 27.06.2006 pe rolul Secției Comerciale și de Contencios Administrativ a Curții de Apel Timișoara (care ulterior înregistrării acțiunii a fost reorganizată în două secții distincte: Secția Comercială și Secția de Contencios Administrativ și Fiscal) sub nr.4219/2006, reclamanții și au chemat în judecată pârâții Ministerul Finanțelor Publice B, Direcția Generală a Finanțelor Publice T, Administrația Financiară a municipiului L și G pentru ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună anularea ca nelegal a concursului din 20.09.2002 organizat la sediul Ministerului Finanțelor Publice la care au participat și reclamanții și prin care, contrar Legii nr.188/1999 a fost admis ca director pârâtul G, să se dispună anularea ca nelegal a ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr.1492/07.08.2001 prin care Secretarul de Stat G l-a numit ca director pe pârâtul G contrar Legii 188/1999 și autorității Ministrului Finanțelor Publice care l-a sancționat disciplinar pe acest pârât prin nota/raport nr.-/08.05.2001 și i-a retras împuternicirea de director prin nota/raport nr.-/22.01.2002 și să se dispună obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice la câte 10 miliarde lei (ROL) daune morale pentru fiecare din cei doi reclamanți.

În dezvoltarea motivelor acțiunii s-a arătat că reclamanții au aflat din adresa Agenției Naționale a Funcționarilor Publici B nr.-/23.05.2006 (primită la data de 27.06.2006) că prin Aviz nr.3717/C nr.9305/09.07.2002, dat în temeiul art.5 al.3 din HG nr.1087/2001 privind organizarea și desfășurarea concursului și examenelor pentru ocuparea funcțiilor publice, ca urmare adresei nr.-/2002, s-a aprobat organizarea la Direcția generală a Finanțelor Publice T, concursul pentru ocuparea funcției de director al Administrației Finanțelor Publice L, în data de 28.08.2002. Acest concurs nu s-a făcut public, în termen legal, iar DGFP Taî ncălcat legea și prin anunț de concurs dat în ziarul " " nr.3812/14.08.2001 se arată că pentru două posturi de conducere: director și director adjunct, vacante la L, "concursul va avea loc la sediul Ministerului Finanțelor Publice B în data de 20.09.2002, ora 9. Dosarele de înscriere ale candidaților se pot depune până la data de 25.08.2002 (conform prevederilor HG nr.1087/2001) numai la sediul DGFP T din T,-/A", iar reclamanții aflând despre acesta, s-au înscris cu toate că șefa serviciului, pârâta, inițial a refuzat să le primească actele, iar data de 25.09.2002 era într-o zi de duminică.

Reclamanții au arătat că au constatat cu surprindere în 20.09.2002, că prepușii statului au organizat acel "concurs" pentru oamenii PSD-ului, iar la proba scrisă a fost admis să concureze și pârâtul G, contrar măsurilor aprobate de ministrul prin Nota/ nr.-/08.05.2001, comunicate reclamantului prin adresa MFP/ nr.- la data de 29.05.2001, măsuri de care trebuia să țină seama și DGFP După ce la proba scrisă au fost înghesuiți cca 25 candidați, și din alte județe, tot pentru posturile de director și director adjunct, iar președinta comisiei de concurs, secretar de stat PSD/MFP, le-a prezentat în ușa biroului directorului general, comisia de concurs (printre care l-a recunoscut și pe, director general al DGFP T), le-a spus că după ce vor susține proba scrisă, la ora 16 se vor afișa rezultatele.

Reclamanții relatează că au avut surpriza să constate că numai pentru ei nu s-a afișat rezultatul obținut la proba scrisă, iar după ce reclamantul a cerut explicații secretarei președintelui, d-na, după cca 30 min. au apărut d-na și dl., care le-a comunicat că rezultatele la proba scrisă pentru ei se vor afișa la data de 23.09.2002, ora 14. Și-au dat seama că această procedură este ilegală și s-a făcut pentru ca pârâtul G să copieze lucrarea și bănuiala s-a confirmat, întrucât el a fost admis ca director.

Urmare denunțării corupției constatate la sediul pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, despre care dl-, consilier personal al ministrului le-a informat telefonic că l-a înștiințat, prin adresa MFP/CABINET MINISTRU nr.- din 14.10.2002, pe reclamantul, care a cerut audiență la ministru prin fax la data de 30.09.2002, a fost programat joi, 24.10.2002, orele 14.00, dată la care a depus sub nr.-/24.10.2002 un memoriu privind corupția din MFP, în temeiul căruia consilierul a informat-o pe ministrul secretar de stat PSD, și în sala de protocol de la ora 14,oo la ora 17,oo a avut discuții, de față fiind și pârâtul secretar general și, cel din urmă director general al Juridice/MFP (președinte al Comisiei de disciplină din cadrul Ministerului Finanțelor Publice). Pe măsură ce d-na afla despre corupția justificată prin dovezi de netăgăduit, avea broboane de transpirație și i s-a adresat pârâtei "cum nu ați afișat pentru ei rezultatele la proba scrisă!", luându-i apărarea pârâtul: "Au fost afișate legal cu trei zile mai târziu", și contrazis de reclamant, că nu s-a procedat conform HG 1087/2001, deoarece numai interviul, pentru motive întemeiate se poate amâna conform art.35, cu 3 zile, "mințind" secretarul general al MFP l-a făcut incompetent, iar apoi prin adresa MFP/Cabinet ministru nr.7260/06.01.2003, se face referire la cazul SC SRL relatat, prin care baronii PSD s-au îmbogățit din bugetul statului cu cca. 5 mrd. Lei prin corupție, a spus că va face un control la care reclamantul să ofere și alte detalii, cât și pentru comunicarea rezultatelor controlului (nici până azi nu au fost contactați) și la art.2 "referitor la aspectele relatate în cadrul memoriului prin care se atrage atenția asupra corupției din Ministerul Finanțelor Publice, nici prin memoriu și nici în urma discuțiilor nu s-a putut face dovada vicierii rezultatelor concursurilor ca urmare a unor fapte de corupție".

Prin adresa MFP/Direcția Generală a Politicilor și Umane nr.-/02.08.2002, semnată de d-na director general (primită odată cu adresa ANAF B nr.-/23.05.2006) înregistrată la ANAF B cu nr.10976/06.08.2002, "aceasta minte" și cere "Domnului director general ", arătând imperativ că se reprogramează, întrucât a primit "avize favorabile cu adresa nr.9305/2002 a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici", (adică tocmai avizul comunicat reclamanților sub nr.3717/C referitor la organizarea la DGFP T în 28.08.2002 a concursului pentru director al L, ce apare înregistrat sub nr.9305/09.07.2002 la ANAF B) - "19-20 septembrie 2002 - director și director adjunct în cadrul administrațiilor finanțelor publice municipale din județele A, A, B, C, D, G, H, I, P, S, S, T și ale sectoarelor 1, 4 și 5 B", încălcând dispoziția ministrului finanțelor, aprobată prin nota raport nr.-/22.01.2002 cu știință, întrucât Direcția Politicilor și Umane din MFP este nominalizată în actul de control, în care se arată că: "Având în vedere situația creată, ne menținem punctul de vedere exprimat în raportul aprobat de conducerea Ministerului Finanțelor Publice transmis DGFP T cu adresa nr.-/29.05.2001 și totodată, propunem eliberarea domnului G din funcția de director interimar al L; numirea cu prerogative a altei persoane în această funcție și organizarea, în regim de urgență, a concursului pentru ocuparea acestui post".

Întrucât organul de inspecție mai arată: "De menționat că, emiterea Ordinului MFP nr.1492/07.08.2001 s-a făcut în baza referatului nr.15330/17.07.2001 întocmit de conducerea DGFP T, director general și, șef serviciu, fără a se ține cont de măsura aprobată de conducerea ministerului privind promovarea și menținerea pe post a d-lui G", rezultă fără tăgadă că Ordinul MFP nr.1492/07.08.2001 a fost produs prin corupție și este ilegal, fiind complici cu secretarul de stat PSD G și, secretar general al MFP, căruia i s-a adresat prin cererea nr.15330/17.07.2001, conducerea DGFP T, și în atenția Direcției Generale a Politicilor și Umane, director general G, director general al Direcției Generale Juridice, care în funcția de președinte al comisiei de disciplină refuză să aplice sancțiunea disciplinară lui și, cum Ministrul Finanțelor a probat Nota/Raport nr.-/22.01.2002, ascuns reclamanților până la data de 09.02.2006 când l-a primit de la dl. director prin adresa MFP/Direcția de audit Public Intern nr.-/02.02.2006, ascuns cu viclenie și de Ministrul Finanțelor Publice actual, G, care i-a chemat pe reclamanți la el prin fax la data de 21.11.2005, ora 12,00, însă le-a comunicat că acest raport nu mai există întrucât, după ce a pierdut puterea "PSD-ul a pârjolit totul după ei, ca să nu mai rămână nicio probă care să-i compromită", refuzând să le soluționeze favorabil cererea privitoare și la "concursul" fraudulos organizat prin corupție la sediul Ministerului Finanțelor publice în data de 20.09.2002 și, arătând prin răspunsul transmis tot prin fax reclamantului conform adresei MFP/Cabinet Ministru nr.-/20.12.2005 pct.3 următoarele: "Referitor la concursul organizat la data de 20.09.2002 pentru ocuparea funcției publice de conducere de director al Administrației Finanțelor Publice L, menționăm faptul că acesta s-a desfășurat cu stricta respectare a dispozițiilor HG nr.1087/2001. proba scrisă și interviul au fost susținute în condiții de legalitate. Conform prevederilor art.34 al.(4) din HG nr.1087/2001, nota minimă de promovare a probei scrise a fost 7. După desfășurarea probei scrise a rămas în concurs doar dl. "

S-a mai arătat de reclamanți că, dacă prepușii pârâtului Ministerul Finanțelor Publice B nu ar fi reținut cu viclenie, Nota/Raportul nr.-/18.02.2002 referitor la nelegalitatea Ordinului MFP nr.1492/07.08.2001, semnat de G, secretar de stat PSD (despre care s-a aflat de la ministrul, ministrul de resort în 2001, că a semnat alături de nepotul mătușii -, contractul de șpagă la 10 milioane dolari, în scandalul fregatelor, mediatizat în Anglia), ar fi contestat admiterea lui la concursul ilegal organizat de Ministerul Finanțelor la data de 20.09.2002, întrucât și din acest act administrativ rezultă că a participat contrar măsurilor aprobate de Ministrul Finanțelor Publice, fiind de notorietate că pârâtul G cotizează lunar prin corupție lui, secretar general și în prezent la MFP, pentru a fi menținut șef la L, cu toate că acestuia reclamantul i-a transmis sentința penală nr.331/16.05.2003 pronunțată definitiv de Judecătoria Lugoj, prin care pârâtul G este condamnat pentru o infracțiune săvârșită în cadrul L în timpul serviciului și în legătură cu serviciul, potrivit art.84 al.2 lit.f din Legea nr.188/1999, republicată, de drept trebuind acestuia să-i înceteze raporturile de serviciu, nu astfel cum prin adresa MFP/Cabinet Secretar General nr.61951/14.12.2005 pct.1 spune "În consecință, față de normele legale antemenționate, apreciem că, în speță nu există un caz de incompatibilitate, dispozițiile art.84 al.2 lit.f din Legea 188/1999 negăsindu-și aplicabilitatea, întrucât infracțiunea de insultă pentru care dl. Gaf ost condamnat, nu se regăsește printre infracțiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul, așa cum acestea sunt prevăzute în mod limitativ de dispozițiile Codului penal" - dovada certă că prin astfel de mentalitate se vrea integrarea în Uniunea Europeană, adică funcționari publici ca pârâtul G, care în public, în cadrul Administrației Finanțelor Publice L s-a adresat funcționarului - (pe care l-a terorizat și l-a trimis ilegal la un infractor să-i execute debitele și a fost bătut groaznic, iar în proces a declarat că el nu crede că dl. a fost bătut de numitul -, ci mai degrabă că dl. a căzut din, că știe că are cireși în sat), reproșându-i că nu are ce să caute la el o persoană precum.

Reclamanții au solicitat, în dovedirea acțiunii lor, încuviințarea probei cu interogatoriul pârâtului G, cu înscrisul publicat de ziarul național Evenimentul zilei de Vest nr.4451/16.05.2006, cu titlul sugestiv " în război cu sistemul", alte înscrisuri, precum și cu martorii G, G, și.

La termenul de judecată din 20.09.2006 reclamanții au formulat o precizare de acțiune sub denumirea de "Supliment de acțiune" în care și-au extins acțiunea și cu privire la pârâții Agenția Națională a Funcționarilor Publici B și - președintele ANAF - pentru pretinsa lipsă de verificare a îndeplinirii condițiilor legale la momentul desfășurării concursului contestat.

S-a cerut obligarea și a acestor doi pârâți la plata către fiecare din reclamanți a sumei de 100.000 lei noi (RON) cu titlu de daune morale.

Ulterior, pentru termenul de judecată din 19.06.2008, reclamanții au formulat o altă completare de acțiune (fila 441) prin care au intenționat să-și întregească acțiunea inițială prin chemarea în judecată și a altor pârâți - respectiv Parchetul de pe lângă Judecătoria Timișoara și a d-nei procuror de la acest Parchet - prin adăugarea la obiectul inițial al acțiunii (anularea concursului menționat și a Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr.1492/2001) a petitelor privind obligarea acestor pârâți la comunicarea soluției dată în dosarul de urmărire penală a unora din pârâții din dosar, (procedură inițiată ca urmare a plângerii penale depuse de reclamantul și aflată în lucru la.T) și a obligării lor în solidar la plata unei amenzi de 500 lei.

Pentru că la acest termen de judecată a fost neîndeplinită procedura de citare cu unii din pârâți și pentru că niciunul din aceștia nu a fost prezent în instanță, potrivit art.132 pr.civ. cererea s-a comunicat acestora pentru a-și preciza poziția față de noile solicitări.

La termenul următor din 21.07.2008 pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului L și-a exprimat în scris refuzul la admiterea acestei cereri susținând că ea nu îndeplinește condițiile prevăzute de art.132 pr.civ. și că nu are ca scop decât amânarea soluționării cauzei.

În raport cu exprimarea expresă a opoziției acestui pârât la întregirea cadrului procesual inițial precum și cu lipsa unui asemenea acord expres din partea celorlalți pârâți din dosar, având în vedere că acțiunea în completare a fost formulată la mai bine de doi ani de la înregistrarea acțiunii (27.06.2006) - deci mult peste termenul prevăzut de art.132 al.1 teza 1 raportat la art.134 pr.civ. - și că ea nu se circumscrie niciuneia din condițiile prevăzute de art.132 al.2 pct.1-4.pr.civ. Curtea constată că nu poate fi judecată împreună cu acțiunea principală, reclamanții având posibilitatea să o înregistreze pe cale separată, lucru care i-a fost de altfel adus la cunoștință reclamantului prezent în instanță la acest termen.

Prin întâmpinarea formulată în cauză, pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului L (fila 22 dosar) a solicitat respingerea acțiunii reclamanților, invocând mai multe excepții, respectiv lipsa calității sale procesuale pasive întrucât concursul și Ordinul contestate prin acțiune s-au bazat pe decizii ale Ministerului Finanțelor Publice.

Dacă se va trece peste această excepție ca fiind neîntemeiată, Administrația Finanțelor Publice Las olicitat respingerea acțiunii pe baza altor două excepții, respectiv a celei de decădere din termen pentru contestarea concursului - procedură care s-a efectuat cu depășirea termenului de 6 luni prevăzut de art.554/2004 - precum și a tardivității contestației și în al doilea rând, pe baza excepției puterii de lucru judecat întrucât reclamantului i s-a respins deja o acțiune anterioară pentru anularea concursului (sentința civilă nr.462/02.12.2004 din dosar nr.1077/C/2004) cât și alte acțiuni pentru anularea Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr.1492/2001 (sentința civilă nr.47/PI/17.02.2005 a Curții de Apel Timișoara menținută prin decizia civilă nr.2401/22.06.2006 și sentința civilă nr.229/29.06.2006 a Curții de Apel Timișoara din dosar nr.1195/CA/2006 pentru anularea aceluiași Ordin și prin care s-a respins noua acțiune pentru autoritate de lucru judecat). S-a mai solicitat și anularea acțiunii ca netimbrată.

O întâmpinare cu aceleași apărări a formulat și Direcția Generală a Finanțelor Publice T în nume propriu și în reprezentarea Ministerului Finanțelor Publice.

Începând cu termenul din 06.09.2006 fiecare din judecătorii secției și-au făcut, succesiv, cerere de abținere, motivată de existența unui denunț penal formulat la adresa lor de către reclamantul (care a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara sub nr.148/P/2005), cereri care au fost admise motiv pentru care, din ședința din 05.04.2007 dosarul a fost repartizat completelor de permanență ale Secției civile, competente potrivit Regulamentului instanțelor cu soluționarea incidentelor procedurale.

Încă din faza în care dosarul se afla spre soluționarea judecătorilor Secției de contencios administrativ, respectiv încă din 09.11.2006 s-a pus în discuția reclamanților, faptul că urmează să se procedeze la analiza excepțiilor de procedură și de fond, invocate de instituțiile pârâte, aspect care s-a menționat și în încheieri de ședință ulterioare.

În cursul procedurii au fost administrate probe cu înscrisuri și s-a solicitat de către reclamanți declararea ca false a unora din ele (respectiv a celui de la fila 34 - delegația de reprezentare dată de Direcția Generală a Finanțelor Publice T d-nei consilier, a celui de la fila 70 dosar - adresa aceleiași instituții din 26.10.2006 prin care s-au depus la dosar copiile unor hotărâri judecătorești, lucrarea scrisă întocmită de reclamantul cu ocazia concursului contestat, precum și procesul verbal din 03.10.2002 încheiat de comisia de soluționare a contestațiilor din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, a celui de la fila 116 dosar (și fila 122) - copia Avizului nr.3717/C dat de Guvernul României - Ministerul Finanțelor Publice - Agenția Națională a Funcționarilor Publici pentru organizarea concursului contestat și ulterior a Ordinului 1492/2001 a cărui anulare se cere prin prezenta acțiune).

Această din urmă solicitare s-a respins prin Încheierea de ședință din 08.02.2007 considerându-se că temeiurile de drept invocate de reclamanți în susținerea ei se circumscriu subsecțiunii "Verificări de scripte din cadrul Secțiunii a III-a a Codului d e procedură civilă - Administrarea dovezilor" care se referă doar la înscrisurile sub semnătură privată iar nu și la cele autentice cum sunt cele indicate de reclamanți.

Aceeași solicitare a fost din nou făcută ulterior, fiind, de asemenea respinsă prin Încheierea din 14.06.2007.

Pentru că unele din excepțiile invocate de pârâți privesc fondul susținerilor reclamanților și pentru a preveni discutarea pretențiilor lor înainte de verificarea unor eventuale incidente procedurale, la solicitarea reclamantului, instanța a solicitat Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara să comunice dacă s-a început urmărirea penală împotriva vreuneia din persoanele indicate în denunțul acestuia (referitor la pretinse infracțiuni săvârșite în legătură cu concursul contestat), și în care figurează pârâți din dosar, la ultima din aceste adrese, comunicându-se că dosarul se află spre anchetă la IPJ T - Serviciul de Investigare a Fraudelor din 11.10.2007, nefiind confirmată începerea urmăririi penale față de vreo persoană.

În raport de clarificarea acestui aspect vor fi discutate în continuare celelalte excepții invocate în cauză.

Pe parcursul soluționării cauzei și reclamantul a invocat excepția lipsei calității de reprezentant legal a Direcției Generale a Finanțelor Publice T pentru Ministerul Finanțelor Publice și s-a solicitat în probațiune depunerea la dosar a altor înscrisuri - copiile ale unor hotărâri pronunțate în alte cauze ce leagă părțile în proces sau a copiei cărții de muncă a pârâtului G, probe pe care instanța le-a respins ca nepertinente, neconcludente și făcute cu încălcarea dispozițiilor art.138 al.1, 112, 110 și 132.pr.civ.

Ca o chestiune de ordin procedural se impune și menționarea faptului că prin declarația scrisă din 24.04.2007 (fila 234) - confirmată verbal de acesta în ședința din 07.05.2007 - reclamantul a declarat că renunță la acțiunea formulată față de pârâtul G, precizare asupra căreia a revenit la termenul de judecată din 14.06.2007, dându-i ulterior procură judiciară reclamantului.

În aceste condiții Curtea a acordat cuvântul reclamantului cu sugestia de a se pronunța în primul rând asupra excepțiilor invocate de pârâți și apoi pe fond, astfel cum fusese deja stabilit prin încheierile de ședință menționate, lucru pe care a refuzat să-l facă, susținând, astfel cum s-a arătat deja în cuprinsul prezentei, că actualul Cod de procedură civilă este depășit, de esență comunistă, și că instanțele trebuie să aplice cu prioritate dreptul comunitar.

Examinând cu prioritate toate aceste excepții, conform art.137 pr.civ. ale cărui dispoziții sunt imperative iar nu supletive, Curtea constată următoarele:

Se impune a fi precizat mai întâi faptul că litigiul de față nu pune în discuție incidența unor norme de drept comunitar pentru a se putea analiza - astfel cum solicită reclamantul - efectul prioritar al acestuia în raport cu dreptul național.

În ceea ce privește excepția lipsei calității (de reprezentantă a Ministerului Finanțelor Publice), a Direcției Generale a Finanțelor Publice T, invocată de reclamantul, Curtea constată că excepția este neîntemeiată și o va respinge ca atare pentru următoarele considerente:

La fila 35 dosar există adresa Ministerului Finanțelor Publice - Direcția Generală Juridică, cu nr.61777/14.07.2006 prin care această instituție a împuternicit DGFP T - Compartimentul Juridic, cu atribuții de reprezentare în proces până la soluționarea definitivă a cauzei (dând în acest sens și delegație consilierului juridic al acestei instituții), mandat care nu a fost revocat în cursul procesului și, prin urmare, continuă să-și producă efecte valabile.

În ceea ce privește excepțiile invocate de pârâți, urmează a se constata următoarele:

Excepția netimbrării acțiunii reclamanților urmează a fi respinsă ca nefondată întrucât, la fila 126 dosar există dovezile care atestă că reclamanții și-au îndeplinit această obligație procesuală.

Cu referire la excepția formulării tardive a acțiunii și cea a autorității de lucru judecat, se impun a fi constatate următoarele:

Se constată astfel că acțiunea reclamanților are ca obiect anularea concursului din 20.09.2002 pentru ocuparea postului de director al Administrației Finanțelor Publice L - organizat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice B, la sediul acestei instituții - și anularea Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr.1492/07.08.2001 prin care a fost numit ca director interimar la Administrația Finanțelor Publice L pârâtul

În legătură cu solicitarea din prezentul dosar, de anulare a concursului menționat, se cuvine a fi menționat faptul - rezultat din probe - că modul de organizare și desfășurare a acestuia precum și rezultatul acestui concurs i-au fost cunoscute reclamantului imediat după acest moment.

Tocmai pentru că a fost nemulțumit de răspunsul comunicat de Ministerul Finanțelor Publice prin adresa nr.-/24.09.2002, el a contestat-o în instanță la Secția Comercială și de Contencios Administrativ a Curții de Apel Timișoara. Inițial s-a pronunțat sentința civilă nr.166/20.05.2003 (din dosar nr.2742/CA/2003) iar ulterior, ca urmare casării ei cu trimitere spre rejudecare prin decizia civilă nr.4113/2003 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a pronunțat sentința civilă nr.462/02.12.2004 din dosar nr.1077/2004, prin care s-a respins acțiunea reclamantului - sentință care rămas irevocabilă ca atare prin decizia civilă nr.5437/15.11.2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție din dosar nr.454/2005.

Conformându-se deciziei de casare pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosar nr.1077/2004, Curtea de Apel Timișoaraa procedat doar la analizarea cererii reclamantului de anulare a comunicării Ministerului Finanțelor Publice nr.-/24.09.2002 - prin care a fost înștiințat că a fost declarat respins la acel concurs - și nu a procedurii în sine a concursului.

Este adevărat că reclamantul cu ocazia reînregistrării la Curtea de Apel Timișoaraa dosarului său după casarea cu trimitere spre rejudecare a formulat precizări la acțiunea inițială solicitând în mod expres și anularea deciziei Comisiei de Soluționare a Contestațiilor din Ministerul Finanțelor Publice prin care a fost declarat "respins" așa cum rezultă din adresa Ministerului Finanțelor Publice nr.-/24.09.2002, precum și a celei emise de aceeași comisie prin care pârâtul Gaf ost declarat "admis", pentru ocuparea postului de director al Administrației Finanțelor Publice L (a se vedea în acest sens sentința civilă nr.462/02.12.2004 a Curții de Apel Timișoara ) însă instanța nu a examinat aceste solicitări suplimentare considerându-se că modificarea acțiunii este inadmisibilă după casare.

Rezultă din conținutul acestei hotărâri că cel puțin la data când a formulat aceste precizări reclamantul cunoștea modul de soluționare a contestației sale împotriva concursului din 20.09.2002, actele legate de îndeplinirea acestor proceduri (proces verbal din 03.10.2002 al Comisie de Soluționare a Contestațiilor, precum și adresa din 04.10.2002 de comunicare către reclamant a acestui rezultat) fiind depuse și în dosarul menționat dar care nu au fost discutate de către instanță pentru considerentele deja amintite.

Concursul în litigiu a fost organizat în condițiile prevăzute de nr.HG1087/2001 (act normativ despre care înșiși reclamanții vorbesc în acțiunea lor) care consacră și procedura de formulare și soluționare a contestațiilor în art.38-40, acest din urmă articol făcând trimitere la procedura contenciosului administrativ din Legea 29/1990, în vigoare la acel moment.

Cum reclamantului i-a fost comunicat prin adresa nr.-/04.10.2002 rezultatul dat în contestația formulată împotriva Concursului din 20.09.2002 - și prin care această contestație a fost respinsă conform procesului verbal nr.-/03.10.2002 - el putea să atace acest act în instanța de contencios administrativ în termen de 30 de zile de la comunicarea acestui rezultat ori acest lucru nu s-a făcut la timpul cuvenit (astfel cum reiese și din sentința civilă nr.462/2004 A Curții de Apel Timișoara ) ci abia la aproape patru ani de la acest moment, adică tardiv.

În legătură cu reclamantul - care a participat și el la concurs - spre deosebire de reclamantul, nu a administrat probe din care să rezulte că el a formulat măcar o contestație împotriva concursului al cărui rezultat l-a cunoscut, astfel încât și cererea lui din prezentul dosar va fi respinsă ca tardivă.

Din aceleași considerente va fi respinsă ca tardivă și solicitarea din aceeași acțiune a acestui reclamant pentru anularea Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr.1492/07.08.2001.

Cererea de anulare a acestui ordin ministerial trebuie însă abordată distinct în cazul reclamantului, solicitării sale trebuind să-i fie opusă excepția autorității de lucru judecat invocată de instituțiile pârâte.

În acest sens, astfel cum rezultă din conținutul sentinței civile nr.229/29.06.2006 din dosar nr-, (dosar nr. format vechi 1195/CA/2006) al Curții de Apel Timișoara - Secția Comercială și de Contencios Administrativ -, instanța a respins pe baza excepției autorității de lucru judecat cererea aceluiași reclamant pentru constatarea nulității mai multor acte printre care figura și Ordinul nr.1482/07.08.2001 al Ministrului Finanțelor Publice - prin care a fost delegat temporar în funcția de director al Administrației Finanțelor Publice L, (până la ocuparea prin concurs a acestui post), pârâtul G (a se vedea în acest sens sentința de la filele 86-90).

Pentru a decide în acest mod instanța a constatat (fila 4 sentință) că cererea pentru anularea acestui ordin a format anterior și obiectul dosarului nr.6267/CA/2004 al Curții de Apel Timișoara în care s-a pronunțat sentința civilă nr.47/17.02.2005 rămasă irevocabilă prin decizia civilă nr.2401/22.06.2006 din dosarul nr.1715/2005 al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Prin urmare, fiind deja constatată ca incidentă excepția autorității de lucru judecat pentru o cerere de anulare ca nelegal a Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr.1492/2001, Curtea nu mai poate proceda la discutarea acestui ordin pe baza altor excepții sau pe fond întrucât excepția menționată se opune în mod peremptoriu și absolut unei astfel de analize.

Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept Curtea va respinge acțiunea reclamanților și pentru anularea concursului organizat de Ministerul Finanțelor Publice la data de 20.09.2002 în vederea ocupării postului de director al Administrației Finanțelor Publice L și pentru anularea Ordinului nr.1492/07.08.2001 al Ministrului Finanțelor Publice și, pe cale de consecință, va respinge și cererea acelorași reclamanți la obligarea pârâților la plata despăgubirilor pentru daune morale.

Luând act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca neîntemeiată excepția netimbrării acțiunii formulate de reclamanții și, invocată de pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului L, jud.

Admite excepția autorității de lucru judecat și tardivității acțiunii invocate de aceeași instituție pârâtă.

Respinge acțiunea formulată de reclamanții și împotriva pârâților Ministerul Finanțelor Publice, Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului T, Administrația Finanțelor Publice a municipiului L - jud.T, Agenția Națională a Funcționarilor Publici B, G, G, G,.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică, azi 21.07.2008.

Președinte, Grefier,

- - - -

Red.DC/25.07.2008

Tehnored.MM/16 ex/29.07.2008

Se comunică:

Reclamanți: - - L,-,.B,.20, jud.

- - Loc. nr.676, jud.

Pârâți - Ministerul Finanțelor Publice - B,-, sector 5

- DGFP T - T,-A, jud.

- L - L,--3, jud.

- B - B,-, sector 3

- G - L,-, jud.

- - B,-, sector 3

- G B,-, sector 3

- - Ministerul Finanțelor Publice

- - Ministerul Finanțelor Publice

- G - B,-, -05,.2,.42,.1, sector 3

- - Direcția Generală a Finanțelor Publice T

- - Direcția Generală a Finanțelor Publice

Emis 12 comunicări

Președinte:Daniela Calai
Judecători:Daniela Calai

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

    Comentarii despre Alte cereri. Sentința 175/2008. Curtea de Apel Timisoara