Alte cereri. Sentința 183/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA NR. 183/
Ședința publică din 20 octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Mircea Tăbăltoc
Grefier - - -
S-a luat în examinare acțiunea de contencios administrativ promovată de reclamanta, cu sediul în loocalitatea, comuna de, județul V, reprezentată prin administrator G, în contradictor cu pârâții Guvernul României, cu sediul în B, nr. 1, sector 1, și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu sediul în B,-, sector 3.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că, prin serviciul de registratură, la dosarul cauzei s-au depus:
-adresa nr. -/24.09.2008 - transmisă prin fax pentru termenul din 29.09.2008 -,cu care pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, conform dispoziției instanței de la termenul de judecată din data de 01.09.2008, depune dovezile acordării despăgubirilor solicitate de către - SRL în conformitate cu Legea nr. 381/2002;
-adresa nr. 15A/5570/CA/15.10.2008, prin care pârâtul Guvernul României răspunde la adresa instanței din data de 30.09.2008;
-completare la întâmpinarea formulată de pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
-precizări scrise formulate de reclamanta - SRL.
Nemaifiind alte cereri, instanța constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA D APEL,
Asupra acțiunii în contencios administrativ de față;
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. 318/45/08 mai 2008, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții Guvernul României și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru a-i fi recunoscut dreptul de a beneficia de despăgubiri, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 381/2002, pentru prejudiciile înregistrate ca urmare a secetei excesive din aul 2007, și pentru ca pârâtul Ministerul Agriculturii să fie obligat să sesizeze Guvernul României cu privire la starea de calamitate a culturilor de păioase și de porumb, cât și pentru livadă, și de a îndeplini toate celelalte formalități administrative prevăzute de lege, în vederea acordării efective a despăgubirilor, motivat de faptul că a întocmit și depus documentația necesară, care atestă realitatea și întinderea pagubei suferite datorită calamităților
Pârâtul Guvernul României, prin întâmpinare, a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive și excepția inadmisibilității acțiunii, ca urmare a neparcurgerii procedurii administrative prealabile, solicitând respingerea cererii, pe motiv că nu s-a urmat în mod riguros procedura prevăzută de Ordinul nr. 419/2002 al ministrului agriculturii și că, prin nr.HG 1202/2007, a fost stabilită suma maximă ce se putea acorda ca despăgubire, reprezentând 70% din cheltuielile efectuate până la data producerii fenomenului, dar numai pentru daune ce depășeau 30% din producție, în condițiile în care reclamanta nu a asigurat irigarea culturilor de soia, iar organele de specialitate nu au reținut starea de calamitate pentru această cultură.
Pârâtul Ministerul Agriculturii, prin întâmpinare, a invocat excepția inadmisibilității acțiunii, ca urmare a neîndeplinirii procedurii prealabile, solicitând respingerea cererii pe motiv că aceasta excede voinței legiuitorului, în condițiile în care nu au fost respectate pe deplin procedurile instituite prin Ordinul nr. 419/2002, iar reclamanta a beneficiat de prevederile Legii nr. 381/2002, pentru cultura de, porumb și soarelui; cu ordinele de plată nr. 137/09.08.2007 și nr. 363/31.10.2007 fiindu-i virată suma totală de 59.484 lei.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, Curtea reține că "" deține mai multe suprafețe de teren agricol, pe raza județului V, pe care a cultivat, porumb, -soarelui, soia, precum și o livadă de pruni, culturi ce au fost asigurate la " "
În cursul lunii iulie 2007, "" a înștiințat organele administrației publice locale despre pagubele înregistrate ca urmare a secetei excesive și prelungite din acel an, în urma convocării Primarului comunei i de, județul V, încheindu-se procese-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole, ce au fost înregistrate la Direcția pentru Agricultură a Județului V sub nr. 2398 din 10 iulie 2007 și sub nr. 3235 din 03 septembrie 2007.
Direcția pentru Agricultură V, după centralizarea actelor de constatare, le-a înaintat Ministerului Agriculturii, în vederea aprobării sumelor necesare despăgubirii producătorilor agricoli afectați de secetă.
Ministerul Agriculturii, la rândul său, a sesizat Guvernul României, care, în baza Legii nr. 381/2002, a emis Hotărârea nr. 1202 din 04 octombrie 2007, prin care, completând prevederile nr.HG 636/2007, a decis, printre altele, declararea județului V cazonă calamitată de secetă, pentru culturile de, triticale, orzoaică, rapiță, porumb boabe și -soarelui, stabilind și valoarea sumelor maxime ce urmau a fi acordate ca despăgubire pe unitate de suprafață.
În baza deconturilor întocmite de Direcția Agricolă V, reclamantei "" L i-a fost achitată, cu nr. 137/09.08.2007, suma de 23.234 lei cu titlu de despăgubiri pentru cultura de, iar cu nr. 363/31.10.2007 suma de 36.250 lei cu titlu de despăgubiri pentru culturile de porumb și -soarelui.
Întrucât cultura de soia și livezile nu se regăseau printre cele pentru care se acordau despăgubiri, reclamanta a promovat prezenta acțiune.
Raportat la această situație de fapt, Curtea constată că în cauză a fost parcursă, de către pârâți, procedura prevăzută de art. 9-15 din Legea nr. 381/2002, ea fiind finalizată prin emiterea Hotărârii nr. 1202 din 04 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial nr. 686 din 09.10.2007.
Prin acest act normativ, Guvernul, la sesizarea Ministerului Agriculturii, a declarat județul V - pe raza căruia reclamanta a înființat culturile - zonă calamitată, a stabilit culturile însămânțate în toamna anului 2006 și în primăvara anului 2007 care au fost afectate de seceta excesivă și a prevăzut sumele maxime ce se puteau acorda ca despăgubire pe unitatea de suprafață.
Toate actele întocmite în procedura prevăzută de art. 9-15 din Legea nr. 381/2002, de producătorii agricoli, comisiile locale, direcțiile generale pentru agricultură și Ministerul Agriculturii au valoarea unor acte administrative pregătitoare, singurul act ce dă naștere la autoritate al Guvernului României, întrucât doar prin acesta se declară starea de calamitate, se stabilesc zonele geografice afectate, culturile compromise și nivelul despăgubirilor.
Ca atare, dacă Ministerul Agriculturii a omis, sau a apreciat că nu se impune/justifică includerea culturii de soia și a în propunerea ce a adresat-o Guvernului României, producătorul agricol era obligat ca, pentru a obține modificarea sau completarea actului de autoritate ce finalizează procedura legală instituită de Legea nr. 381/2002, să ceară controlul de legalitate atât a actelor administrative premergătoare, cât și controlul de legalitate a singurului act generator de efecte juridice, care în speță, este nr.HG 1202 din 04 octombrie 2007.
Cum "" L nu a urmat această cale, deși nimic nu a împiedicat-o în demersul său, nu mai există temei pentru a se cere pârâtului Ministerul Agriculturii să reia demersul său pe lângă Guvernul României, pentru a se modifica actul de autoritate în sensul dorit de producătorul agricol, cu atât mai mult cu cât omisiunea, sau voința de a nu include în proiectul de hotărâre livezile și cultura de soia, trebuia să-și găsească o altă reflectare în conținutul și temeiurile acțiunii, decât solicitarea e a se obliga pârâtul la un act de diligență, având în vedere că dreptul de a decide aparține exclusiv Guvernului României, iar acesta s-a pronunțat prin Hotărârea nr. 1202 din 04 octombrie 2007, deci cu mult anterior datei sesizării instanței, fără ca reclamantul să fi ținut cont de acest fapt, sau de faptul că, în anul 2007, încasat despăgubiri pentru culturile de păioase și porumb, considerente pentru care acțiunea intentată pârâtului Ministerul Agriculturii urmează a fi respinsă.
În ceea ce privește cererea de chemare în judecată a Guvernului României, Curtea apreciază că, independent de finalitatea urmărită de reclamantă prin această cerere, ea se supune acelorași reguli de ordin procedural ca și acțiunea intentată pârâtului Ministerul Agriculturii.
Având în vedere că reclamanta recunoaște că nu a îndeplinit cerințele art. 7 din Legea nr. 554/2004, înainte de sesizarea instanței, și că neparcurgerea procedurii prealabile constituie un fine de neprimire a acțiunii, în temeiul art. 18 din actul normativ citat, va respinge acțiunea introdusă de "" L în contradictoriu cu Guvernul României.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea introdusă de reclamanta "" L având sediul în localitatea, comuna i de, județul V, reprezentată de administratorul G, în contradictoriu cu pârâții: Guvernul României, având sediul în B, nr. 1, sector 1 și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, având sediul în B,-, sector 3.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 20 octombrie 2008.-
PREȘEDINTE,
-
Grefier,
Red. -
Tehnored.
04.11.2008
2 ex.-
Președinte:Dan Mircea TăbăltocJudecători:Dan Mircea Tăbăltoc
