Alte cereri. Decizia 19/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 19
Ședința public de la 12 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Vijloi
Judector - -
Judector - -
Grefier
S-a luat în examinare acțiunea formulat de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Direcția Silvic Tg-J, reținut spre rejudecare ca urmare a casrii sentinței nr. 553 din 17 februarie 2009, pronunțat de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, prin decizia nr.2925 din 16 iunie 2009, pronunțat de Curtea de Apel Craiova.
La apelul nominal fcut în ședința public a rspuns reclamantul prin avocat avocat, lipsind pârâta Direcția Silvic Tg-
Procedura legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei de ctre grefierul de ședinț, dup care,
Avocat pentru reclamant depune un înscris, respectiv copie de pe concediul medical al reclamantului.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea apreciaz cauza în stare de soluționare și acord cuvântul asupra recursului.
Avocat pentru reclamant solicit admiterea contestației, anularea deciziei emis de Direcția Silvic Tg-J și obligarea pârâtei la restituirea ctre reclamant a sumelor reținute din salariu. Susține c în fișa postului nu exist prevederea ca reclamantul s urmreasc derularea contractelor și, mai mult decât atât, reclamantul se afla în concediu medical la acel moment, fiind desemnat o alt persoan pentru urmrirea lucrrilor de curțiri.
CURTEA
Din examinarea lucrarilor dosarului, constata urmatoarele:
Prin acțiunea înregistrat pe rolul Tribunalului Gorj - Secția Conflicte de Munc și Asigurri Sociale sub nr-, petentul a solicitat instanței ca prin sentința ce se va pronunța, în contradictoriu cu intimata Direcția Silvic Tg-J, sa fie obligat aceasta la anularea deciziei nr.149/ 2007 și restituirea sumei reținut din salariu, actualizat la data restituirii, cu cheltuieli de judecat.
În motivare, petitionarul a artat c a fost sancționat cu diminuarea salariului cu 20 % pe dou luni prin decizia nr.149/ 05.06.2007, pe care o consider netemeinic și nelegal cu motivarea c nu se face vinovat de derularea contractului partizii 380, acesta efectuându-se greoi datorit faptului c agentul economic nu a avut utilaje adecvate.
În drept, și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.268 alin.5, art.281, art.282 lit.b Codul Muncii.
În dovedire, a depus la dosarul cauzei, în copie nota de constatare încheiat cu ocazia controlului la Ocolul Silvic, note de relații, Hotarârea Comitetului Director nr.9/ 2007.
Prin încheierea din 18.12.2007, Secția Conflicte de Munc și Asigurri Sociale a scos cauza de pe rol și a înaintat dosarul spre soluționare Secției Contencios Administrativ și Fiscal din cadrul Tribunalului Gorj pe motiv c petiționarul deține funcție de demnitate public și având în vedere dispozițiile Legii nr.188/ 1999, cu completrile și modificrile ulterioare aceast secție este competent s judece cauza.
Cauza fost reînregistrat sub nr- având prim termen de judecat 25.03.2008 pentru când prțile au fost legal citate.
Reclamantul mai depus în copie la dosar fișa postului, contractul de prestri servicii (exploatare mas lemnoas) nr. 8418/28.08.2006, factura nr. -/01.07.2005, procesul verbal din 28.06.2005, certificatul de concediu medical seria - nr. -.
Pârâta depus întâmpinare la dosar prin care a solicitat respingerea contestației ca fiind netemeinic și nefondat și menținerea deciziei nr. 149 din 5.06.2007 ca fiind temeinic și legal.
La dosar s-a depus și raportul privind verificarea sesizrii nr. 2660/25.04.2007 adresat conducerii - ROMSILVA, precum și msurile administrative și sancționatorii.
Prin sentința nr. 987 din 22 aprilie 2008 s-a respins acțiunea reclamantul cu motivarea c petentul nu a urmrit derularea corespunztoare a contractelor și nu a luat msuri de executare a lucrrilor de curțire, acceptând recepția pentru lucrri de degajri în suprafaț de 11 ha. fr ca în actul de recepție s fie nominalizat locul acesteia.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, artând c în raport de actele medicale depuse în perioada 21 iunie 2005 - 31 iunie 2005 fost în imposibilitate de a urmri executarea lucrrilor de curțire și sancțiunea este nelegal raportat la disp. art. 264 al. 1 Codul muncii, în sensul c reducerea de salariu se poate face în perioada de 1 pân la 3 luni în procent de 5% pân la 10%, iar în cazul de faț s-a aplicat sancțiunea de 20% pe dou luni.
Prin decizia nr. 2462 din 26 nov. 2008 pronunțat de Curtea de Apel Craiovas -a admis recursul, s-a casat sentința și s-a trimis cauza pentru rejudecare la aceeași instanț, cu motivarea c prima instanț s-a pronunțat asupra unui act al crui conținut nu l-a cunoscut întrucât decizia nr. 149 din 5.06.2007 a fost depus în calea de atac a recursului la data de 25.11.2008.
S-a înregistrat cauza și, având în vedere actele și lucrrile dosarului, tribunalul a pronunțat sentinta nr. 553 din 17 februarie 2009, prin care a admis actiunea reclamantului, a anulat decizia de sanctionare nr. 149 din 05.06.2007 emisa de parata, care a fost obligata la restituirea sumei retinuta din salariu, actualizata la data platii si 1100 lei cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunta astfel, tribunalul a retinut ca reclamantul ocup funcția de inginer la Ocolul Silvic, fcând parte din personalul silvic, personal care este definit în art.1 alin.l din OG.nr.59/ 2000 privind Statutul personalului silvic, în sensul c acesta este format din persoanele care au pregtire de specialitate silvic atestata prin actul de absolvire a unei forme de învțmânt recunoscute în România și care exercita efectiv profesiuni specifice activitții în domeniul silviculturii și care constituie Corpul silvic, conform aliniatului 3 din același articol.
În raport de dispozițiile art.58 din OG nr.59/ 2000 (Personalului silvic i se aplic dispozițiile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, în msura în care prezenta ordonanța de urgenț nu dispune altfel.), reclamantul are statut de funcționar public, astfel c în cazul de faț erau aplicabile normele ce reglementeaz raporturile de serviciu dintre funcționarii publici și Regia Național a Pdurilor, Direcția Silvic Tg-J, conform dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 188/1999 și art.1 și 3 din OG nr.59/2000, care arat c: "În exercitarea atribuțiilor pe care le are personalul silvic de toate gradele este investit cu exercițiul autoritții publice, potrivit legii."
În Capitolul VIII din Legea nr. 188/199 privind statutul funcționarilor publici se reglementeaz sancțiunile disciplinare și rspunderea acestora, pe cale de consecinț dispoziția sau ordinul de sancționare, în cazul de faț decizia nr. 149 din 5 iunie 2007 este lovit de nulitate absolut întrucât a fost emis în baza dispozițiilor art. 264 lit. d și art. 100 lit. c din Codul muncii, deși dispozițiile legale privind modalitatea de sancționare disciplinar erau cele prevzute la art. 75 și urmtoarele, în care se menționeaz c înclcarea cu vinovție de ctre funcționarii publici a îndatoririlor corespunztoare funcției publice pe care o dețin și a normelor de conduit profesional și civic prevzute de lege constituie abatere disciplinar și atrage rspunderea disciplinar a acestora.
De asemenea, în capitolul 6 din OG nr.59/2000 sunt prevzute msurile disciplinare și sancțiunile pentru personalul silvic care nclca legile și regulamentele specifice domeniului silviculturii, îndatoririle ce îi revin potrivit contractului individual de munca, precum și normele de comportare, aducând astfel daune intereselor silviculturii și prestigiului instituției pe care o reprezint, rspunde disciplinar, contravențional, civil sau penal, în funcție de natura și de gravitatea faptei svârșite.
În art.48 alin.2 din aceeași ordonanț sunt enumerate sancțiunile ce se pot aplica personalului silvic, iar constatarea abaterilor disciplinare se face de șeful ierarhic sau de personalul cu atribuții de control al activitții pe care o desfșoar personalul silvic, pe linie de serviciu; prezentarea fiecrui caz constatat va conține toate datele necesare în vederea lurii unei decizii obiective. Stabilirea sancțiunii se va face numai în urma anchetrii și analizrii împrejurrilor în care s-a comis abaterea disciplinar și a audierii persoanei în cauza.
În art.49 alin.l se arat c analizarea cazului și aplicarea sancțiunii, în cazul abaterilor pentru care organele constatatoare propun sancțiunile prevzute la art. 48 alin. (2) lit. a), b) și c), se fac de conductorul unitții silvice la care este angajat persoana sancționat.
Din raportul Biroului de organizare înregistrat la nr. 5372/2007 prin care se propune sancționarea disciplinar a reclamantului, rezult c acesta se face vinovat de mai multe abateri disciplinare în sensul c nu și-a respectat sarcinile consemnate în raport și care sunt prevzute în fișa postului su, nerealizându-se obligațiile prev. de art. 43 și urm. din Legea nr. 188/1999 și nu doar cele prevzute la art. 19 din Contractul colectiv de munc și art. 15 din Regulamentul intern, astfel c sancționarea cu diminuarea salariului pe o durat de 2 luni cu 20% se putea realiza doar în baza disp. art. 77 al. 2 lit.j și alin. 3 lit. b din Legea nr. 188/1999 și nu în baza disp. art. 264 lit.d din Codul muncii coroborat cu art. 100 lit. c din Contractul colectiv de munc.
Prin decizia nr.149 din 05.06.2007 reclamantului i s-a aplicat sancțiunea diminurii salariului pe o durat de dou luni cu 20%, deși din enumerarea prevzut de art.48 din OG nr.59/2000 aceast sancțiune nu este reglementat, respectiv: mustrare; avertisment scris; diminuarea salariului și, dup caz, a indemnizației de conducere cu 5%-30% pe o durata de 1-3 luni; retrogradarea în funcție pe o durata de 1-6 luni; suspendarea din funcție pe o durata de 1-12 luni; perioada de suspendare nu se ia în considerare ca vechime pentru acordarea gradației; prelungirea cu 1-3 ani a duratei de acordare a unei gradații sau de promovare în grad și desfacerea disciplinar a contractului individual de munca.
Nu se pot reține nici dispozițiile art.19 din CCM sau dispozițiile art.15 din Regulamentul intern, întrucât în ceea ce privește sancțiunea aplicat, aceasta nu este prevzut de statutul personalului silvic, contravenind dispozițiilor art.48 din OG nr.59/2000, întrucât s-ar înclca atât principiul aplicrii legii speciale (specialia generalibus derogant ), respectiv criteriul proximitții legii speciale faț de legea general, iar actele subsecvente acestei legi speciale nu pot depși cadrul normativ stabilit de legiuitor, cât principiul interpretrii juridice, și anume, unde legea nu distinge, nici cei care o aplic nu o pot face. (ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus.)
Conform dispozițiilor art.117 din legea nr.188/1999, dispozițiile legii se completeaz cu prevederile legislației muncii precum și cu reglementrile de drept comun civile, administrative sau penale, dup caz, în msura în care nu contravin legislației specifice funcției publice.
Ca atare, conform dispozițiilor art.268 din codul muncii decizia de sancționare este lovit de nulitate, întrucât nu cuprinde mențiunile obligatorii enumerate de aceste dispoziții și în concret, cu referire la temeiul de drept în baza cruia sancțiunea disciplinar a fost aplicat de intimat este eronat, iar în al doilea rând așa cum s-a menționat anterior, legislația aplicabil personalului silvic nu reglementeaz aplicarea unei astfel de sancțiuni, prevzut doar de legea general a funcționarului public, nu și de legea special a corpului silvic.
Dispozițiile art.268 arat c deciziile de sancționare, sunt lovite de nulitate absolut, dac acestea nu cuprind, în mod obligatoriu, urmtoarele: descrierea faptei care constituie abatere disciplinara; precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern sau contractul colectiv de munca aplicabil, care au fost înclcate de salariat; motivele pentru care au fost înlturate aprrile formulate de salariat in timpul cercetrii disciplinare prealabile sau motivele pentru care, in condițiile prevzute la art. 267 alin. (3), nu a fost efectuata cercetarea; temeiul de drept in baza cruia sancțiunea disciplinara se aplica; termenul in care sancțiunea poate fi contestata și instanța competenta la care sancțiunea poate fi contestata.
Având în vedere toate aceste aspecte și considerente, tribunalul a admis acțiunea formulat de petent, a anulat decizia de sancționare nr. 149 din 5.06.2007 si a dispus restituirea sumei reținute din salariul reclamantului, actualizat la data efectiv a restituirii, cu 1100 lei cheltuieli de judecata.
Impotriva acestei sentinte a formulat recurs Regia Nationala Padurilor - Romsilva -Directia Tg.J, care a criticat-o pentru nelegalitate, in temeiul art. 304 pct. 9.civ.Cod Penal si 312.civ.Cod Penal, in conformitate cu care a solicitat admiterea recursului, modificarea sentintei in sensul respingerii actiunii.
In dezvoltarea motivelor de recurs, parata a aratat ca decizia nr. 149/2007 emisa de Romsilva - Directia Tg.J cuprinde toate mentiunile obligatorii prevazute de art. 268 alin.2 din Codul muncii, respectiv descrierea faptei care constituie abatere disciplinara, prevederile legale care au fost incalcate, motivele pentru care au fost inlaturate apararile reclamantului in faza cercetarii prealabile, temeiul de drept in baza caruia a fost aplicata sanctiunea, termenul si instanta la care poate fi contestata sanctiunea.
Parata a sustinut, de asemenea, ca sanctiunea dispusa prin decizia contestata este prevazuta de Contractul Colectiv de Munca la nivelul Regiei nationale a Padurilor, fiind astfel aplicabile prevederile art. 264 alin.2 din Codul muncii.
Pe fondul cauzei, recurenta a aratat ca reclamantul se face vinovat de faptul ca nu a urmarit derularea corespunzatoare a contractelor la 380, nu a luat masurile de executare a lucrarilor de curatiri in 141A si 141B, a acceptat receptia pentru lucrarile de degajari in suprafata de 11 ha din 12C, III, fara ca in actul de receptie sa fie nominalizat locul receptiei, lucrarile nefiind executate, fapte care, de altfel, au fost recunoscute de catre reclamant fie in cadrul cercetarii prealabile, fie chiar in cuprinsul plangerii.
Prin decizia nr. 2925 din 16 iunie 2009, Curtea de Apel Craiovaa admis recursul, a casat sentinta recurata si a retinut cauza spre rejudecare.
Pentru a se pronunta astfel, instanta de recurs a retinut ca prin decizia care face obiectul prezentei contestatii - nr. 149 din 05.06.2007, recurenta parata Regia Nationala Padurilor - Romsilva -Directia Tg.J a dispus sanctionarea disciplinara a reclamantului cu diminuarea salariului pe o durata de 2 luni cu 20%, in baza art. 264 lit.d din Codul muncii coroborat cu art. 100 lit.c din contractul colectiv de Munca.
S-a retinut ca, in fapt, reclamantul se face vinovat de urmatoarele abateri disciplinare: nu a urmarit derularea corespunzatoare a contractelor la 380; nu a urmarit executarea lucrarilor de curatiri in 141A si 141B, UP IV din cantonul IV, unde s-au receptionat si platit lucrari de curatiri in suprafete mai mari decat cele efectiv executate in teren; a acceptat receptia pentru lucrarile de degajari in suprafata de 11 ha din 12C, III, fara ca in actul de receptie sa fie nominalizat locul receptiei, lucrarile nefiind executate.
Cu o motivare ampla, in mare parte consideratii teoretice, instanta de fond a constatat nulitatea deciziei de sanctionare disciplinara, intrucat nu cuprinde mentiunile obligatorii prevazute de art. 268 din Codul muncii, temeiul de drept in baza caruia a fost aplicata sanctiunea disciplinara fiind eronat, iar pe de alta parte legislatia aplicabila personalului silvic nu reglementeaza aplicarea sanctiunii de fata, care este prevazuta doar de legea generala a functionarului public.
Argumentele tribunalului, sub acest aspect, sunt nu doar contradictorii, de vreme ce se constata neindicarea temeiului in drept, mentionarea eronata a acestuia si lipsa unei reglementari legale a sanctiunii aplicate, dar si gresite.
Intr-adevar, neindicarea temeiului de drept in continutul deciziei este sanctionata cu nulitatea absoluta a acesteia, potrivit art. 268 alin.2 lit.d din Codul muncii.
Indicarea gresita insa a acestui temei nu atrage nulitatea, instanta avand posibilitatea sa rectifice incadrarea legala a sanctionarii disciplinare, o astfel de eroare fiind una materiala, a carei indreptare nu aduce modificari in motivele de fond. Cu alte cuvinte, prin indreptarea erorii nu se pune in discutie o schimbare in causa debendi, adica in temeiul dreptului angajatorului de a-l sanctiona pe salariat si nici in causa petenti, adica in cauza actiunii in justitie, solutia fiind astfel si in concordanta cu principiul bunei credinte, consacrat de art. 8 alin.1 din Codul muncii
Pe de alta parte, contrar sustinerilor tribunalului, sanctiunea dispusa, aceea a diminuarii salariului pe o durata de 2 luni cu 20%, are reglementare legala in OG nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, art. 48, care prevede diminuarea salariului si, dupa caz, a indemnizatiei de conducere cu 5% - 30% pe o durata de 1 - 3 luni, sanctiunea aplicata fiind in acord cu dispozitiile art. 266, care prevad criteriile de stabilire a sanctiunii.
Conchizand asupra celor expuse, solutia tribunalului fiind data cu aplicarea gresita a legii, Curtea a retinut caracterul fondat al recursului declarat parata Regia Nationala Padurilor - Romsilva - Directia Tg.J, sub aspectul criticilor referitoare la gresita solutionare a cauzei in baza exceptiei de nulitate a deciziei de sanctionare disciplinara, aspect care este de natura sa atraga casarea hotararii pentru necercetarea in fond a cauzei.
In aplicarea art. 312 alin. 4.civ.Cod Penal coroborat cu art. 20 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, Curtea a retinut cauza spre rejudecare in vederea solutionarii pe fond a contestatiei formulate de reclamantul impotriva deciziei 149 din 05.06.2007, recurenta parata Regia Nationala Padurilor - Romsilva -Directia Tg.J, in concretizarea rolului activ si a celui de garant al respectarii prevederilor legale si a principiilor procesului civil, inclusiv al principiului aflarii adevarului.
Examinând actele și lucrrile dosarului, legislația aplicabil, Curtea apreciaz contestatia reclamantului ca fiind intemeiata, pentru considerentele care se vor arata in continuare.
In fapt, prin decizia care face obiectul prezentei contestatii, parata Directia Tg.J a dispus sanctionarea disciplinara a reclamantului, in temeiul art. 264 lit. d din Codul muncii coroborat cu art. 100 lit.c din Contractul colectiv de munca, pentru faptele de a nu fi urmarit derularea corespunzatoare a contractelor la 380, neurmarirea executarii lucrarilor de curatiri in a 141 si 141 B, UP IV din cantonul IV, unde s-au receptionat si platit lucrari de curatiri in suprafete mai mari decat cele efectiv executate in teren, acceptarea receptiei la lucrari de degajeri in suprafata de 11 ha, 12 din UP III fara ca in actul de receptie sa fie nominalizat locul receptiei lucrarii, lucrarile nefiind executate.
In drept, s-a retinut ca faptele imputate reclamantului constituie o incalcare a sarcinilor prevazute in fisa postului, a prevederilor art. 19 din Contractul colectiv de munca si art. 15 din Regulamentul Intern.
Data fiind calitatea reclamantului, aceea de inginer la Ocolul Silvic, Curtea constata ca in cauza sunt incidente prevederile OUG nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic si cele ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, reclamantul avand statutul unui functionar public.
Raspunderea disciplinara, ca forma a raspunderii juridice, intervine in cazurile in care un salariat savarseste cu vinovatie o abatere disciplinara, elementele esentiale, definitorii, fara a caror existenta cumulata nu poate exista o atare raspundere, fiind: calitatea de salariat, existenta unei fapte ilicite, savarsirea faptei cu vinovatie, un rezultat daunator si legatura de cauzalitate intre fapta si rezultat.
Potrivit art. 48 alin.1 din OUG nr. 59/2000, personalul care încalc legile și regulamentele specifice domeniului silviculturii, îndatoririle ce îi revin potrivit contractului individual de munc, precum și normele de comportare, aducând astfel daune intereselor silviculturii și prestigiului instituției pe care o reprezint, rspunde disciplinar, contravențional, civil sau penal, în funcție de natura și de gravitatea faptei svârșite, sanctiunile fiind cele prevazute de alin.2 (mustrare, avertisment scris, diminuarea salariului și, dup caz, a indemnizației de conducere cu 5%-30% pe o durat de 1-3 luni, retrogradarea în funcție pe o durat de 1-6 luni, suspendarea din funcție pe o durat de 1-12 luni; perioada de suspendare nu se ia în considerare ca vechime pentru acordarea gradației, prelungirea cu 1-3 ani a duratei de acordare a unei gradații sau de promovare în grad, desfacerea disciplinara a contractului individual de munca.
Revenind la speta de fata, Curtea urmeaza sa constate ca niciuna din faptele imputate contestatorului, astfel cum au fost retinute cu ocazia cercetarii prealabile, nu constituie abateri disciplinare in acceptiunea textelor mentionate.
Astfel, una din faptele retinute in sarcina contestatorului, astfel cum a fost descrisa in decizia de sanctionare - este aceea de a nu fi urmarit derularea corespunzatoare a contractelor la 380.
Este real ca, potrivit fisei postului, pct. 32 ( filele 7-9 din dosarul nr- al Tribunalului Gorj ), reclamantul raspunde de respectarea clauzelor contractuale privind vanzarea masei lemnoase fasonate si pe picior.
Observand contractul in cauza (filele 10-11 din dosarul - al Tribunalului Gorj ), Curtea constata ca la punctul V au fost indicate expres persoanele resposabile cu derularea acestuia, respectiv, si A.
Oricum insa, in calitate de coordonator al fondului forestier, reclamantul a efectuat un control de exploatare planificat, inregistrat sub nr. 2630/18.10.2006, astfel ca sub acest aspect pretinsa abatere disciplinara nu subzista.
Referitor la lucrarile de curatire din 141 si 141B, UP IV executate in anul 2005, Curtea constata ca neurmarirea executarii acestora nu poate fi imputata reclamantului, cata vreme in perioada mentionata acesta s-a aflat in concediu medical, potrivit certificatului de concediu medical seria - nr. -.
Nu lipsit de relevanta este si faptul ca semnalarea si imputarea acestei deficiente reclamantului s-a realizat dupa doi ani de zile, timp in care au mai fost efectuate controale de fond, care nu au semnalat insa o astfel de neregula, ceea ce este de natura sa produca indoieli asupra realitatii raportului privind verificarea sesizarii nr. 2660/25.04.2007.
In ceea ce priveste acceptarea receptiei la lucrari de degajari in suprafata de 11 ha, 12C din UP III fara ca in actul de receptie sa fie nominalizat locul receptiei lucrarii, lucrarile nefiind executate, Curtea constata ca reclamantului nu i-a fost inmanat procesul verbal de receptie, semnarea de catre acesta a facturii facandu-se pe baza confirmarilor sefului de district cu privire la terminarea lucrarilor.
Asadar, sub aspectul atributiilor prevazute in fisa postului, Curtea constata ca nu i se poate imputa reclamantului neindeplinirea acestora.
Raportat la aceste considerente, Curtea constata ca fiind intemeiate cricile de netemeinicie a actului administrativ de sanctionare, urmand sa admita contestatia reclamantului, sa anuleze Decizia nr. 149 din 05.06.2007 emisa de parata Directia Tg. J, care va fi obligata la restituirea sumelor retinute din salariu.
Vazand si dispozitiile art. 274.civ.Cod Penal, parata fiind in culpa procesuala, va fi obligata la plata catre reclamant a cheltuielilor de judecata in cuantum de 700 lei reprezentand onorariu aparator si cheltuieli de transport.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite contestația formulat de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Direcția Silvic Tg-J, reținut spre rejudecare ca urmare a casrii sentinței nr. 553 din 17 februarie 2009, pronunțat de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, prin decizia nr.2925 din 16 iunie 2009, pronunțat de Curtea de Apel Craiova.
Anuleaz Decizia nr. 149 din 05.06.2007 emis de Direcția Silvic Tg-
Dispune restituirea sumelor reținute din salariu.
Oblig pârâta la plata ctre reclamant a sumei de 700 lei cheltuieli de judecat.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public de la 12 Ianuarie 2010.
PREȘEDINTE: Daniela Vijloi - - | Judector, - - | Judector, - - |
Grefier, |
Red.Jud.-
Ex.2/12.02.2010
Președinte:Daniela VijloiJudecători:Daniela Vijloi, Gabriela Carneluti, Laura Mariana
