Alte cereri. Sentința 204/2009. Curtea de Apel Oradea

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ORADEA

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. --

SENTINȚA NR.204/CA/2009 -

Ședința publică din 26.10.2009

PREȘEDINTE: Blaga Ovidiu

Grefier: - -

Pe rol fiind soluționarea în primă instanță a cauzei de contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul cu domiciliul în O,- județul B, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE cu sediul în B, sector 3,-, având ca obiect "alte cereri".

La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nici o parte.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbru, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsa părților, conform art.242 Cod procedură civilă,

CURTEA D APEL

DELIBERÂND:

Constată că prin acțiunea înregistrată la 24.06.2009, prin declinare de competență - sentința nr.418/CA/21.05.2009 a Tribunalului Bihor pronunțată în dosar nr.2571/CA/111/2009, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul B solicitând să se dispună anularea parțială a Ordinului nr.56/21.04.2008 privind nominalizarea funcționarilor publici cu funcții de conducere din cadrul instituțiilor care funcționează în subordinea care beneficiază de salariu de merit în anul 2008. Cu cheltuieli de judecată.

La motivarea acțiunii reclamantul a arătat că în prezent este funcționar public cu funcție de conducere, director executiv adjunct al Unității pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie din Cadrul B și că numirea pe această funcție s-a făcut prin Ordinul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.903 din 12.12.2005, ordin prin care se arată că la art.1 beneficiază printre altele de salariu de merit de 15% din salariul de bază.

Deși a fost informat prin adresa nr.453/06.02.2008, plata salariului de merit i-a fost refuzată prin Decizia nr.12/2008 a pârâtei și că această decizie nu i-a fost comunicată, comunicarea deciziei împreună cu actele însoțitoare făcându-se de fapt în ședința publică din data de 19.03.2009, când a aflat că excluderea lui pe lista propusă pentru unitatea în care activează s-a făcut doar parțial prin această decizie, finalizarea demersurilor realizându-se prin Ordinul nr.56/21.04.2008, ca urmare a propunerii nr.491/20.02.2008 făcută de

Mai apoi reclamantul a arătat că din lista funcționarilor nominalizați de către pârâta Bad ispus înlocuirea lui cu numitul, funcționar public cu funcție de execuție, incluzându-l în Decizia nr.12/2008, iar prin adresa înregistrată sub nr. 491/20.02.2008 a propus către lista funcționarilor publici cu funcție de conducere care să beneficieze de salarii de merit pentru anul 2008 și că din cei 6 funcționari publici cu funcție de conducere în cadrul a propus doar 5, neincluzându-l și pe el, în temeiul acestei propuneri emițând Ordinul 56/21.04.2008.

După analizarea activității funcționarilor publici din cadrul B pe anul 2007, pe baza Raportului de evaluare și a calificativelor obținute, respectiv după consultarea sindicatului Z, s-a ajuns la nominalizarea persoanelor care au dreptul la salariul de merit pe baza activității desfășurate în anul 2007, astfel că pentru funcția de conducere a fost nominalizat reclamantul, iar pentru funcțiile de conducere alte două persoane.

Reclamantul a precizat că nu s-a autopropus, cum a insinuat pârâta în întâmpinare ci a precizat că a fost vorba de o evaluare realizată de o Comisie de evaluare din cadrul care a ajuns la întocmirea unei liste cu persoane nominalizate a beneficia de salariu de merit pentru anul 2008, iar în dovedirea acestui fapt a menționat că deși a fost director în anul 2007 nu a beneficiat de un asemenea salariu, deși putea să se autopropună.

De asemenea mai arată că s-au încălcat dispozițiile art.8, alin.1 din nr.OG6/2007 prin excluderea lui de pe listă și includerea unei alte persoane și că în mod expres repartizarea numărului de beneficiari de salariu de merit pe unitățile luate în calcul se face de către ordonatorul principal de credite, așadar doar repartizarea numărului de beneficiari este atributul ordonatorului principal de credite nu și nominalizarea în concret a beneficiarilor acestor salarii de merit.

Cu privire la netemeinicia apărărilor pârâtei reclamantul a arătat că pârâta a invocat faptul că salariul de merit este facultativ, nu obligatoriu, ea trebuind corectată în sensul că după ce ordonatorul de credite a hotărât acordarea acestuia și repartizarea numărului de beneficiari, nu mai poate hotărî discreționar că acordă salariu numai unora din beneficiari, această competență revenind Comisiei de evaluare din cadrul unității care face această propunere.

Mai arată că, pârâta a invocat faptul că în evaluarea realizată de pentru analiza rezultatelor nu s-au evidențiat rezultate deosebite și a subliniat din nou că evaluarea se face de Către comisia de evaluare din cadrul, a unității subordonate, ca și ordonator de credite hotărăște doar numărul beneficiarilor, iar după nominalizarea acestora acordă salariile de merit, neavând altă competență de evaluare și imixtiune în activitatea unității în care activează respectivele persoane. Mai merită observat că a fost singurul infirmat de către Comisie pentru că nu a avut rezultate deosebite, toți ceilalți fiind ca calificați cu calificativul foarte bine.

Reclamantul a precizat că evaluarea realizată de pârâtă are la bază criterii personale, nu profesionale, invocând faptul că între el și directorul economic al pârâtei, se poartă mai multe litigii în instanță și la organele de urmărire penală, litigii care au un caracter privat, neprofesional și care nu pot constitui temei al evaluării lui profesionale. Printre aceste litigii a amintit - dosarul cu nr- al Judecătoriei Oradea, în care pârâta a fost obligată la formularea de scuze publice față de el, cu privire la afirmații de natură calomnitoare și la plata de daune morale în cuantum de 3000 lei, lucrarea penală nr- pe rol la Poliția mun. O privind pe pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice și faptul că presa locală a aflat de aceste conflicte chiar de la care a dat un interviu în data de 18.03.2007.

A menționat că trimiterile la lucrările penale sunt fără suport real ele aflându-se în curs de desfășurare, arătând că prezumția de nevinovăție operează nu numai față de legea penală ci și față de pârâtă, care nu poate să-l considere vinovat și să-i refuze salariul de merit. Menționează faptul că cele două lucrări privesc fapte petrecute cu mult timp în urmă, respectiv în cursul anilor 2003-2004, sesizarea organelor de poliție fiind făcută în anii 2005-2006 și că evaluarea profesională este anuală și privește doar anul 2007.

În continuare mai arată că, există o situație de nelegalitate și că anul trecut a fost nominalizată o altă persoană cu funcție de conducere la salariul de merit, neexistând o asemenea opoziție din partea conducerii, sub acest aspect calificând conflictul unul personal, nu profesional traducându-se din punct de vedere legal într-un abuz de încredere la adresa lui.

Prin întâmpinare pârâtul RBa invocat excepțiile lipsei de interes și a inadmisibilității acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile obligatorii, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

La motivarea întâmpinării pârâtul a arătat că, raportat la capetele 3 și 4 ale acțiunii, înțelege să invoce excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și solicită respingerea acțiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.

Menționează că reclamantul a solicitat anularea parțială a Deciziei B nr.12 din 10.01.2008 și obligarea R B la plata retroactivă, actualizată la data plății cu dobândă legală, a procentului de 15% din salariul de bază, reprezentând sporul pentru salariul de merit aferent anului 2008.

Cu referire la literatura juridică, pârâtul a arătat că pentru a fi parte în proces trebuie îndeplinite cumulativ trei condiții: calitate procesual, capacitate procesuală și existența unui drept, lipsa uneia dintre acestea atrăgând respingerea acțiunii ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate, reclamantul având obligația să justifice, atât calitatea procesuală activă, cât și cea pasivă, prin indicarea obiectivului cererii și a motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază pretenția sa, în calitatea sa de inițiator al acțiunii. În continuare arată că calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății, tot reclamantul fiind obligat a face dovada acestei calități.

Precizează că reclamantul a solicitat anularea parțială a Deciziei DADR B nr.12 din 10.01.2008, invocând faptul că acest act administrativ nu a fost emis de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, astfel încât poate revoca sau anula actul.

În concluzie pârâtul a arătat că cererea formulată de reclamant este îndreptată împotriva unei persoane fără calitate, motiv pentru care a solicitat admiterea excepției cum a fost formulată și să se constate că nu există identitate între cel chemat în judecată și cel obligat la raportul juridic obligațional.

Pe fond a solicitat instanței respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată, arătând că salariile de merit pentru anul 2008 pentru cadrele de conducere s-au acordat prin Ordinul ministrului nr.56/21.04.2008 în temeiul nr.OG5/2007 art.8 alin.1 în limita a 20% din numărul funcțiilor publice din cadrul instituției în baza adresei nr.491/20.02.2008 a DADR

A menționat că, în conformitate cu prevederile legale acordarea salariului de merit nu este obligatorie, ordonatorul principal de credite putând acorda acest spor în limită de 20%, din numărul funcțiilor publice de execuție în proporție de cel puțin două treimi pentru execuție și o treime pentru conducere.

La termenul din 26.10.2009, instanța a rămas în pronunțare cu privire la excepția lipsei procedurii prealabile invocată de pârâtul R care primează în temeiul art.137 Cod procedură civilă față de excepția lipsei de interes.

Examinând excepția lipsei procedurii prealabile invocată de pârâtul B, instanța o apreciază ca fiind întemeiată pentru următoarele considerente:

În conformitate cu art.7 din legea 554/2004, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ individual, trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte a acestuia.

Dreptul reclamantului la acțiune în contencios administrativ, în sens material, se naște după ce autoritatea emitentă a actului răspunde reclamației administrative prealabile sau de la expirarea termenului de 30 de zile în care aceasta era obligată să răspundă.

În speță reclamantul nu a anexat acțiunii în contencios administrativ, potrivit art.12 din Legea nr.554/2004, dovezile din care să rezulte că a fost îndeplinită procedura prealabilă a reclamației administrative, respectiv copia cererii adresate autorității publice ( B) de revocare a Ordinului contestat.

În consecință nefiind îndeplinită condiția de investire a instanței de contencios administrativ ce constituie fine de neprimire a acțiunii, instanța în temeiul prevederilor art. 18 din Legea nr.554/2004 cu raportare la prevederile art.7 din aceeași lege, va admite excepția lipsei plângerii prealabile invocată de pârâtul B și va respinge ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtului

Fără cheltuieli de judecată.

PENRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

ADMITE excepția lipsei procedurii prealabile invocată de pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

RESPINGE ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în O,- împotriva pârâtului Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale B, sector 3,-.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 26.10.2009.

Președinte Grefier

Red.sent -

În concept - 26.10.2009

Tehnored. - 29.10.2009

4 exemplare

Președinte:Blaga Ovidiu
Judecători:Blaga Ovidiu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Alte cereri. Sentința 204/2009. Curtea de Apel Oradea