Alte cereri. Sentința 235/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚĂ Nr. 235
Ședința publică de la 25 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinel Moțîrlichie
Grefier - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la 11 2008, privind acțiunea formulată de reclamanta - - în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE și DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică de la 11 2008, când cei prezenți au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi și care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vedere deliberării a amânat pronunțare pentru data de 25 2008.
CURTEA
Prin cererea înregistrată la nr- pe rolul Curții de APEL CRAIOVA reclamanta - - a chemat în judecată pârâții MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE și DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ D, solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța în cauză să fie obligați pârâții la plata sumei de 817 106,64 lei reprezentând despăgubiri pentru calamitarea culturilor de porumb în anul 2007.
În motivarea cererii reclamanta arată că, în primăvara anului 2007 a înființat culturi de porumb pentru suprafața totală de 732 ha terenuri situate în localitățile, jud. O însă aceste culturi au fost afectate de seceta excesivă și persistentă în timp astfel încât încercările de irigare începând cu 07.07.2007, când s-a obținut apa necesară nu au dat rezultate, gradul mediu de dăunare fiind de 86,65%.
Cauzele acestor calamități au fost sintetizate în procesul verbal de constatare și evaluare întocmit de comisia constituită în acest scop de Prefectul județului
S-a susținut că urmare a calamităților determinate de temperaturile foarte ridicate în sol se cuvine despăgubire totală de 1.261.272 lei.
Reclamanta menționează și faptul că s-a adresat DADR D prin adresa nr.5728/04.10.2007 pentru acordarea despăgubirilor prevăzute de HG 1202/2007, dar a fost acordată doar suma de 218 804,4 lei reprezentând contravaloarea pagubelor pentru culturile de porumb însămânțate pe terenurile neirigate diminuate până la plafonul de 750 lei/ha.
S-a mai arătat că prin adresa nr. 5728/04.10.2007 a solicitat D despăgubirile prev. de HG 832/18.12.2007 și am contestat refuzul de acordare a acestora prin adresa nr.832/18.12.2007, înregistrată la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale sub nr. 12275/16.12.2007 la care nu a primit răspuns în termenul de 30 de zile. contestând refuzul acesteia însă și prin adresa nr.-/30.11.2007 a comunicat refuzul de acordare a despăgubirilor invocând dispozițiile art.2 alin.1 din Legea nr.381/2002.
De asemenea, reclamanta susține că este îndreptățită la acordarea despăgubirilor prevăzute de HG 1202/2007 întrucât art.2 din Legea 381/2002 face o prezentare exemplificativă și nu limitativă a fenomenelor e care generează calamități, acest caracter rezultând și din partea finală a textului de lege.
Terenurile pe care au fost înființate culturi de porumb au fost irigate doar după data de 07.07.2007 din motive neimputabile societății, până atunci terenurile fiind neirigate, însă chiar și după udare efectul irigării a fost anihilat aproape în întregime de arșiță rezultând o producție de 13,35% din cea normală, fapt care s-a datorat altui dezastru, în termenii art.2 alin.1 din legea 381/2002.
Se apreciază că, indiferent dacă terenul pe care a fost înființată cultura a fost irigat sau nu producătorul agricol este îndreptățit la despăgubiri dacă a intervenit un dezastru pe un areal întins care a provocat pierderi calitative și cantitative de recoltă, fiind greșită interpretarea potrivit căreia acordarea despăgubirilor nu se face în cazul terenurilor irigate, deoarece trebuia să existe și apa asigurată în perioada optimă de dezvoltare a plantelor pentru a fi considerat teren irigat.
și DADR D au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca inadmisibilă întrucât nu s-a îndeplinit procedura prealabilă iar pe fondul cauzei respingerea acesteia ca nefondată deoarece pentru obținerea despăgubirilor trebuiau îndeplinite anumite formalități conform unei proceduri stabilite imperativ de dispozițiile legii 381/2002 precum și de dispozițiile privind Normele Metodologice aprobate prin Ordinului nr.419/2002, cerință pe care reclamanta nu a îndeplinit-
Se invocă și faptul că, terenurile pentru care se solicită despăgubiri se află situate într-un perimetru amenajat pentru irigare, astfel încât nu se poate beneficia de despăgubiri, avându-se în vedere dispozițiile HG 636/2007.
Reclamanta a precizat acțiunea introductivă în sensul că s-a solicitat anularea adreselor nr. -/16.01.2008 și -/11.03.2008 emise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și obligarea pârâtelor la plata sumei de - lei reprezentând despăgubiri.
Au fost depuse și concluzii scrise de reclamantă prin care se solicită admiterea acțiunii formulate precizând că a formulat plângere prealabilă și a parcurs procedura prevăzută de dispozițiile legale pentru acordarea despăgubirilor.
Se reiterează faptul că indiferent dacă terenul pe care a fost înființată cultura a fost irigat sau nu, producătorul agricol este îndreptățit la despăgubiri dacă a intervenit un dezastru pe areal întins care a provocat pierderi cantitative și calitative de recoltă.
Curtea analizând actele și probele existente la dosarul cauzei reține faptul că reclamanta a solicitat acordarea de despăgubiri în sumă de - lei cuvenite pentru calamitarea culturilor de porumb înființate în primăvara anului 2007 situate pe raza localității, jud. O, însă pârâtele au refuzat acordarea acestora, fapt materializat prin adresa nr. -/16.01.2008 emisă de.
Excepția privind neîndeplinirea procedurii prealabile, nu poate fi reținută deoarece reclamanta a solicitat acordarea despăgubirilor prin adresa nr. 12275/19.12.2007 și a contestat refuzul de acordare a acestora fiind emisă adresa nr. -/16.01.2008 emisă de a cărei anulare se solicită.
În ceea ce privește fondul cauzei se reține faptul că din totalul suprafeței de 732 ha pentru care se solicită despăgubiri de către reclamantă au fost neirigate doar 314 ha teren așa cum rezultă din adresa ANIF nr.2439/2007, restul de 418 ha au fost irigate după data de 07.07.2007, fapt recunoscut de reclamantă și însușit și de pârâte.
Dispozițiile legale incidente în cauza de față sunt Legea 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități e în agricultură, hotărârea nr.1202/2007 pentru modificarea și completarea Hotărârea Guvernului nr.636/2007 privind declararea stării de calamitate ă în agricultură pentru culturile însămânțate în toamna anului 2006 și în primăvara anului 2007, precum și pentru stabilirea nivelului maxim al sumei ce poate fi acordată ca despăgubire.
Potrivit dispozițiilor art.2 din Legea 381/2002" e și bolile care generează calamități e sunt: seceta excesivă, persistența în timp și care afectează terenurile neirigate precum și alte dezastre și catastrofe produse pe areale extinse".
În conformitate cu dispozițiile art.3 din aceeași lege caracterizarea și încadrarea în categoria de calamitate ă se realizează de Ministerului Agriculturii Alimentației și Pădurilor și se aprobă prin hotărâre a guvernului.
Dispozițiile HG 1202/2007 ce modifică și completează HG 636/2007 în art.1 alin.1 stipulează faptul că "se declară stare de calamitate ă în agricultură în zonele în care culturile de câmp însămânțate în toamna anului 2006 și în primăvara anului 2007 au fost afectate de secete excesivă, persistentă în timp în perioada 2006-2007, și care afectează terenurile neirigate fenomen e prevăzut la art.2 alin.1 din legea 381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități e în agricultură cu modificările ulterioare".
În anexa la HG 1202/2007 jud. D se încadrează în categoria zonelor geografice declarate calamitate de secetă pentru culturile de, triticale, orzoaică și rapiță.
Deci pentru a putea beneficia de acordarea despăgubirilor în caz de calamități e în agricultură este necesar să fie formulată cererea și documentația persoanelor afectate de secetă persistentă în timp în acest sens, zona geografică să fie declarată calamitată de secetă pentru culturile însămânțate în toamna anului 2006 și în primăvara anului 2007, iar seceta să afecteze terenurile neirigate.
Este evident că voința legiuitorului a fost aceea de a acorda despăgubiri doar pentru terenurile neirigate întrucât scopul legiuitorului în edictarea acestor acte normative vizează protejarea terenurilor neirigate în caz de calamități e și nu situația în care aceste terenuri puteau fi irigate, însă datorită lipsei de diligență în efectuarea irigațiilor acestea nu au fost utilizate pentru înlăturarea sau atenuarea secetei excesive persistente în timp.
Susținerile pârâtelor în sensul că nu a fost urmată procedura reglementată imperativ de legea 381/2002 și de Normele Metodologice aprobate prin Ordinul nr.419/2002 nu pot fi reținute întrucât așa cum rezultă din adresa nr.-.03.2008 a ( fila 42 dosar), documentația aferentă în vederea acordării de despăgubiri pentru reclamantă a fost depusă și înregistrată la DADR D, care conform legislației în vigoare a transmis-o Biroului de aplicare a prevederilor Legii 381/2002 din cadrul ministerului, în termenele precizate de HG 636/2007 și respectiv HG 1202/2007.
În cauza dedusă judecății nu prezintă relevanță faptul că stația de irigare a fost pusă în funcțiune după data de 01.07.2007 pentru suprafața de 418 ha când starea de calamitate se produsese deoarece furnizarea apei în sistem făcută cu întârziere, indiferent de culpa celor obligați la asigurarea funcționării sistemului de irigare, nu are drept consecință schimbarea destinației despăgubirilor prevăzute de legiuitor care vizează doar terenurile neirigate.
Suprafața de 314 ha din totalul suprafeței de 732 ha nu a fost irigată, în consecință numai pentru această suprafață de teren neirigată reclamanta poate beneficia de acordarea despăgubirilor prevăzute de Legea 381/2002 și HG nr.1202/2007, situație cu care însăși pârâta DADR este de acord, însă sub aspectul cuantumul despăgubirilor se constată că acesta a fost stabilit în mod corect la nivelul maxim prev. de art. 2 alin. 1 din HG 636/2007 și respectiv HG 1202/2007, respectiv de 750 lei/ha, despăgubire ce au și fost încasate de către reclamantă.
Avându-se în vedere aceste considerente de fapt și de drept, Curtea apreciază ca fiind neîntemeiată acțiunea reclamantului, atât în ceea ce privește acordarea de despăgubiri pentru suprafața de 418 ha irigate, cât și pentru acordarea diferenței de la plafonul maxim prev. de art. 2 alin. 1 din HG 636/2007 și respectiv HG 1202/2007 la sumele solicitate de reclamantă ca reprezentând 86,65% din cheltuielile efectuate pentru înființarea culturilor, urmând aor espinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRÂȘTE
Respinge acțiunea precizată formulată de reclamanta - -, cu sediul în com., jud. O în contradictoriu cu pârâții în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE- cu sediul în B, I, nr.24, sector 3 și DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ O -C, nr.2,
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 25 2008
Președinte, - - |
Grefier, - - |
5 ex/ 23 octombriembrie 2008
Președinte:Costinel MoțîrlichieJudecători:Costinel Moțîrlichie
