Alte cereri. Decizia 2563/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA NR. 2563
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Teodora Bănescu
JUDECĂTOR 2: Magdalena Fănuță
JUDECĂTOR 3: Doina Ungureanu
GREFIER - - -
XXX
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul împotriva sentinței nr.25 din data de 14 ianuarie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Mehedinți.
La apelul nominal s-a prezentat avocat, pentru recurentul reclamant, lipsind intimata pârâtă PRIMĂRIA COMUNEI GRECI.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul a fost declarat tardiv.
Curtea invocă excepția tardivității recursului, unește excepția cu fondul și acordă cuvântul părții prezente.
Avocat, pentru recurentul reclamant, solicită respingerea excepției. Pe fond solicită admiterea recursului. Depune concluzii scrise și solicită acordarea cheltuielilor de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.25 din 14 ianuarie 2009, Tribunalul Mehedinția respins acțiunea reclamantului, în contradictoriu cu Primăria Comunei.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reclamantul în perioada iunie 2004 - iunie 2008 îndeplinit funcția de consilier local în cadrul Consiliului Local al Comunei, județul M în baza mandatului obținut la alegerile din iunie 2004.
S-a apreciat că are calitate procesuală pasivă Primăria Comunei prin Primarul comunei, a cărei contabilitate de altfel realizează și execuția bugetară a consiliului local, acesta neavând structuri proprii de specialitate.
In baza dispozițiilor art.34 alin.(2) din legea nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali și a art.51 alin.(5) din Legea Administrației Publice Locale nr.215/2001, reclamantul în calitate de consilier local a primit o indemnizație de ședință, pentru participarea la ședințele Consiliului local și ale comisiilor de specialitate.
S-a mai reținut că indemnizația de ședință pe care a primit-o reclamantul are un caracter ocazional și i s-a acordat numai dacă s-au ținut ședințele și dacă reclamantul a participat la ședințele ordinare și extraordinare ale Consiliului local sau ale comisiilor de specialitate ale acestuia, neplătindu-se lunar necondițional, la fel ca salariile sau indemnizațiile lunare (asimilate cu salariile) ale persoanelor cu funcții de demnitate publică numite sau alese, iar cuantumul indemnizațiilor de ședință variază în funcție de numărul ședințelor(1 - 2) ce au avut loc.
Conform prevederilor art.56 alin.(1) din legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările și completările ulterioare și art.3 din Ordinul nr.19 din 7 ianuarie 2005 privind aprobarea deducerilor personale lunare, persoanele care realizează venituri din salarii au dreptul la deduceri din venitul net din salarii, a unei sume sub formă de deducere personală acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii, la locul unde se află funcția de bază.
Prin art.5 din ordinul nr.19/2005 se prevede expres că, prin venituri realizate din salarii se înțelege orice sumă primită sub formă de salarii, iar potrivit art.55 alin.1 și 2 lit.b din Codul Fiscal sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege.
Așadar, condiția pentru a beneficia de deducerea personală este ca acordarea ei să se facă pentru venituri realizate din salarii.
Potrivit art.154 din Legea nr.53/2003, salariul reprezintă contraprestația muncii depuse de salariat în baza contractului individual de muncă.
Veniturile ocazionale, din care face parte și indemnizația de ședință pe care o primește consilierul local, care nu au regimul juridic al salariilor, sau al veniturilor cu caracter permanent asimilate salariilor - indemnizația de ședință a persoanelor ce îndeplinesc funcție de demnitate publică, nu se supun contribuțiilor bugetare pentru șomaj, pensii, sănătate, prevăzute veniturile din salarii și cele asimilate salariilor.
S-a apreciat că veniturile realizate din indemnizația de ședință de către consilierii locali au caracter ocazional, alături de veniturile realizate pe bază de contracte civile încheiate în baza Codului civil și se încadrează conform art.83 din Codul Fiscal la venituri realizate din alte surse.
Această concluzie se poate desprinde și din faptul că obligațiile și răspunderile consilierilor locali, în calitate de aleși locali sunt reglementate de normele privitoare la mandat, iar valorificarea oricăror pretenții pentru prejudiciul cauzat în această calitate, poate avea loc numai pe calea acțiunii civile în pretenții în baza art.55 din legea nr.393/28.09.2004 privind statutul aleșilor locali.
Mai mult, durata exercitării mandatului de consilier local nu constituie vechime în muncă și în specialitate și nu se ia în calcul pa promovare, iar indemnizația de ședință nu se ia în calcul la stabilirea și recalcularea pensiei.
A reținut tribunalul că indemnizația de ședință pe care a primit-o reclamantul, în calitate de consilier local nu poate fi confundată cu indemnizația lunară a persoanelor ce ocupă funcții de demnitate publică alese (primar, viceprimar, președintele consiliului județean, vicepreședinte, etc.) sau numite, care este asimilatăcu salariul conform art.20 alin.(1) din Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică care prevede că" indemnizația lunară reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul salarial".
Din punct de vedere strict fiscal, sensul și conținutul noțiunii de salariu se vor înțelege corect și pe deplin numai dacă este privit atât din punct de vedere al celui care îl acordă (al angajatorului care este plătitor de salariu) cât și din punct de vedere al celui care îl primește (al salariatului care este beneficiarul veniturilor din salariu).
S-a constatat faptul că reclamantul nu se află în raporturi de muncă sau în raporturi de serviciu cu un angajator și nu are o funcție de bază, nu înseamnă că aceste cheltuieli de personal se deduc din orice venit, (fie el și ocazional), din moment ce legiuitorul condiționează aceste deduceri de existența unui salariu lunar, iar deducerea cheltuielilor de personal fiind tot lunară și nu ocazională.
În consecință, a reținut tribunalul că reclamantul pe perioada cât și-a exercitat activitatea în baza mandatului de consilier local, pentru care a beneficiat de indemnizația de ședință, în condițiile legii, nu avea dreptul la deducerea cheltuielilor de personal din veniturile realizate ocazional sub forma indemnizației de ședință, pentru participarea la ședințele consiliului local și ale comisiilor de specialitate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, susținând că este lipsită de temei legal, fiind pronunțată cu interpretarea eronată și aplicarea greșită a legii.
A arătat reclamantul că funcția de consilier local este o funcție de demnitate publică, în sensul cerut de art.55 alin.2 lit.a din Legea 571/2003, acest aspect reieșind clar și fără echivoc din interpretarea unitară și directă a art.25 și 28 din Legea 215/2001.
A mai arătat recurentul reclamant că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra probelor "înscrisuri" depuse la dosar, adresa nr.9578 a DGFP M, prin care, în calitate de organ al administrației publice investit de Constituție cu aplicarea Codului fiscal, se recunoaște dreptul consilierilor locali la deducerea personală și practica judiciară "Decizia Curții de APEL CRAIOVA ", prin care s-a admis cererea de deducere a colegiului, cazul acestuia fiind identic cu al său, pronunțându-se astfel soluții diferite în cazuri absolut identice.
Recursul este tardiv.
Cererea de recurs a fost depusă la instanța a cărei hotărâre a fost atacată la data de12.02.2009, iar sentința a fost comunicată reclamantului la data de 22.01.2009, așa cum reiese din dovada existentă la fila 23 dosar fond.
Dovada de comunicare și procesul verbal de predare sunt întocmite de agentul procedural, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de art.100 Cod pr.civilă.
Potrivit dispozițiilor art.301 Cod pr.civilă, termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă prin lege nu se dispune altfel.
În speță, acest termen a fost nesocotit, recursul fiind depus peste termenul de 15 zile de la comunicarea sentinței Tribunalului Mehedinți.
Având în vedere aceste considerente, urmează a se respinge ca tardiv declarat recursul formulat de reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca tardiv formulat recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr.25 din data de 14 ianuarie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Mehedinți.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 Mai 2009
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.jud.
LF/ 2 ex/29.05.2009
Jud.fond:
Președinte:Teodora BănescuJudecători:Teodora Bănescu, Magdalena Fănuță, Doina Ungureanu
