Alte cereri. Sentința 264/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA Nr. 264
Ședința publică de la 17 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinel Moțîrlichie
Grefier - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 09 octombrie 2008, privind excepția de nelegalitate a avizului nr.3866 din 24 octombrie 2003, emis de MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - DIRECȚIA GENERALĂ AJUTOR DE STAT, PRACTICI ȘI REGLEMENTATE, invocată de reclamanta - SRL, în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - DIRECȚIA GENERALĂ AJUTOR DE STAT, PRACTICI ȘI REGLEMENTATE.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din data de 09 octombrie 2008 au fost consemnate într-o încheiere separată care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Asupra cauzei de față:
Prin încheierea pronunțată la data de 22.05.2008 în dosarul nr- al Judecătoriei Tg. Cărbunești s-a dispus sesizarea instanței de contencios administrativ cu soluționarea excepției de nelegalitate a avizului nr.3866/24.10.2003 emis de Ministerul Finanțelor Publice în temeiul art.4 din Legea nr.554/2004 suspendându-se judecarea cauzei până la soluționarea excepției de nelegalitate.
Cauza având ca obiect excepția de nelegalitate invocată de reclamanta - SRL a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj sub nr-.
Prin sentința nr.1462/24.06.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL CRAIOVA reținându-se competența acestei instanțe în raport de dispozițiile art.10 alin.1 și 3 din Legea nr.54/2004.
Față de această sentință reclamanta nu a exercitat calea de atac a recursului astfel încât aceasta a intrat în puterea lucrului judecat.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de APEL CRAIOVA sub nr-.
Prin cererea formulată la data de 7.10.2008 reclamanta a invocat excepția de necompetență teritorială a Curții de APEL CRAIOVA solicitând declinarea competenței în favoarea Curții de Apel București cu motivarea că potrivit art.10 alin.1 teza a II a din legea 554/2004 și-a exprimat opțiunea de a fi sesizată instanța de la sediul pârâtului.
Față de caracterul irevocabil al sentinței nr.1462/24.06.2008 pronunțată de Tribunalul Gorj prin care s-a declinat competența de soluționare a excepției de nelegalitate în favoarea Curții de APEL CRAIOVA reținându-se competența de soluționare a acestei instanțe, atât material cât și teritorial, este nefondată excepția necompetenței teritoriale a Curții de APEL CRAIOVA invocată de reclamanta - SRL.
În motivarea excepției de nelegalitate s-a susținut că avizul nr.3866/24.10.2003 nu este în concordanță cu prevederile art.1 din nr.OUG36/26.02.2001 cu modificările ulterioare întrucât, deși acest act normativ nu definește termenul de monopol, totuși din analiza sumară a acestui termen, se constată cu ușurință că mecanismul avizării limitează prețurile de livrare la produsele rezultate din prelucrarea nisipurilor și pietrișurilor și tinde fără dubii la reducerea cercului de agenți economici care realizează această activitate cu rămânerea pe piață doar a marilor companii contravenind flagrant dispozițiilor Legii 21/10.04.1996.
Prin cel de-al doilea motiv de nelegalitate s-a susținut că intervenția Oficiului Concurenței asupra prețurilor la produsele enumerate în aviz este rezultatul unei interpretări eronate a dispozițiilor OUG nr.36/2001, întrucât indicarea în lista cuprinzând produsele și serviciile ale căror prețuri și tarife se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenței - Anexa 1 la OUG 36/2001 sunt prevăzute la penultima poziție "nisipuri și pietrișuri" fără nici o clasificare, definire sau detaliere, ceea ce înseamnă că legiuitorul a făcut referire expresă la activitatea de obținere a acestora în stare brută, singurul aspect conex unei activități de monopol.
S-a arătat că o limitare a prețului de livrare a produselor rezultate din prelucrare apare prejudiciabilă pentru societate intervenția Oficiului Concurenței fiind în contradicție flagrantă cu dispozițiile imperative ale art.9 alin.1 lit. a și b din Legea nr.21/1996.
Prin ultimul motiv de nelegalitate invocat de reclamantă s-a invocat încălcarea dispozițiilor imperative ale art.3 alin.1 teza a II a din OUG 36/20041 întrucât din conținutul avizului nu rezultă parametrul de ajustare, împrejurare care a eliminat total și din pentru reclamantă posibilitatea de a aprecia în timp util dacă activitatea în cauză mai este rentabilă sau nu.
Prin întâmpinarea formulată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor s-a solicitat respingerea excepției de nelegalitate ca nefondată.
În motivarea acestei cereri, s-a susținut că activitatea reclamantei se încadrează în grupa "nisipuri și pietrișuri" din lista anexă la OUG 36/2001, cod 1421, grupă ce include extracție - prelucrare.
Regimul de exploatare a nisipurilor (roci utile) este reglementat de Legea minelor 85/2003, respectiv de prin autorizarea condițiilor în care se pot exploata și prelucra nisipuri și pietrișuri, fapt confirmat și de reclamantă, pct.2 din cerere, pag.4 alin.1.
Dispozițiile art.1 din OUG 36/2001 se aplică atât produselor cu caracter de monopol cât și celor supuse unui regim special, legalitatea acestor dispoziții făcând obiectul deciziei 305/8.08.2004 a Curții Constituționale.
Pârâtul a mai susținut că faptul că serviciile specifice de gospodărire a nisipurilor și pietrișurilor au fost eliminate din anexa la OUG 36/2001 prin apariția Lg.107/20052 privind înființarea Companiei "Apele Române" nu conduce la concluzia liberalizării tarifelor pentru aceste servicii, ci mai mult tarifele se stabilesc prin hotărâre de guvern avizată de toate ministerele.
S-a mai susținut că la data înregistrării cererii reclamantei la Oficiul Concurenței nu exista o avizare precedentă a prețurilor pentru a se pune în discuție ajustarea prețurilor.
Analizând actele și lucrările dosarului Curtea reține următoarele aspecte de fapt și de drept.
In aplicarea art. 20 alin. (2) și art. 148 alin. (2) din Constituție, prin raportare la Convenția europeană a drepturilor omului și la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, precum și la jurisprudența CEDO și a Curții de Justiție de la Luxemburg, se înlătură aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 262/2007, și ale art. II alin. (2) teza finală din Legea nr. 262/2007, cu privire la actul administrativ unilateral cu caracter individual, emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, a cărui legalitate se contestă pe calea excepției de nelegalitate
Este adevărat că, prin Deciziile nr. 425 din 10 aprilie 2008 și nr. 426 din 10 aprilie 2008, Curtea Constituțională a reținut că dispozițiile respective sunt constituționale, prin raportare la art. 1 alin. (5), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (2), art. 21, art. 23 și art. 44 din Constituție, republicată, judecătorului național îi revine însă rolul de aprecia cu privire la eventuala prioritate a tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte (cum este cazul Convenției Europene a Drepturilor Omului), precum și cu privire la compatibilitatea și concordanța normelor din dreptul intern cu reglementările și jurisprudența comunitare;
Judecătorul național, în calitate de prim judecător al Convenției Europene a Drepturilor Omului, are obligația de a "asigura efectul deplin al normelor acesteia (Convenției), asigurându-le preeminența față de orice altă prevedere contrară din legislația națională, fără să fie nevoie să aștepte abrogarea acesteia de către legiuitor {mutatis mutandis, împotriva Belgiei, Hotărârea din 29 noiembrie 1991, seria A nr. 214-C, p. 84, 26)" (CEDO, Hotărârea din 26 aprilie 2007, cauza Dumitru împotriva României (nr. 2) (Cererea nr. 71.525/01), 103, în Of. nr. 830 din 5 decembrie 2007).
Judecătorul național, în calitate de prim judecător comunitar, este competent "să asigure pe deplin aplicarea dreptului comunitar, îndepărtând sau interpretând, în măsura necesară, un act normativ național precum legea generală privind dreptul administrativ, care i s-ar putea opune.
Instanța națională poate pune în aplicare principiile comunitare ale securității juridice și protecției încrederii legitime în aprecierea comportamentului atât al beneficiarilor fondurilor pierdute, cât și al autorităților administrative, cu condiția ca interesul Comunității să fie pe deplin luat în considerare" (CJCE, Hotărârea din 13 martie 2008, cauzele conexate C-383/06 și C-385/06)".
Dispozițiile respective din Legea contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, care permit cenzurarea fără limită în timp, pe calea incidentală a excepției de nelegalitate, a actelor administrative unilaterale cu caracter individual emise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004, contravin: dreptului la un proces echitabil, consacrat de art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului și în practica CEDO, precum și de art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, prin prisma atingerii aduse principiului securității, și dreptului la justiție garantat de art. 6 din Convenție, precum și practicii Curții de Justiție de la Luxemburg, în cauze similare, care a reținut că, atunci când partea îndreptățită să formuleze o acțiune în anulare împotriva unui act comunitar depășește termenul limită pentru introducerea acestei acțiuni, trebuie să accepte faptul că i se va opune caracterul definitiv al actului respectiv și nu va mai putea solicita în instanță controlul de legalitate al acelui act, nici chiar pe calea incidentală a excepție de nelegalitate.
În consecință, cu privire la excepția de nelegalitatea a unui act administrativ unilateral cu caracter individual emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004 este înlăturată aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 262/2007, și ale art. II alin. (2) teza finală din Legea nr. 262/2007.
Având în vedere înlăturarea dispozițiilor susmenționate, va fi respinsă ca neîntemeiată excepția de nelegalitate invocată cu privire la un act administrativ unilateral cu caracter individual, emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004.
În speță, în raport de considerentele de mai sus, Curtea, constatând că se solicită constatarea nelegalității avizului nr. 3866/24.10.2003 emis de MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - DIRECȚIA GENERALĂ AJUTOR DE STAT, PRACTICI ȘI REGLEMENTATE va respinge ca neîntemeiată excepția de nelegalitate invocată cu privire la un act administrativ unilateral cu caracter individual, emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004 (7 ianuarie 2004).
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția de nelegalitate a avizului nr.3866 din 24 octombrie 2003, emis de MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - DIRECȚIA GENERALĂ AJUTOR DE STAT, PRACTICI ȘI REGLEMENTATE, invocată de reclamanta - SRL, cu sediul în,-, județul G, în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G, cu sediul în Tg. J,- și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - DIRECȚIA GENERALĂ AJUTOR DE STAT, PRACTICI ȘI REGLEMENTATE, cu sediul în B, sector 1,--3.
Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Octombrie 2008
Președinte, - - |
Grefier, - - |
Red. jud. -
5ex/14.11.2008
Președinte:Costinel MoțîrlichieJudecători:Costinel Moțîrlichie
