Alte cereri. Decizia 27/2008. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR.27/CA
Ședința publică de la 21 ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gheorghe Aurelia G -
JUDECĂTOR 2: Roșculeț Leocadia
JUDECĂTOR 3: Tăbâltoc Dan
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe recurentul, domiciliat în I,str.-, nr.18, -.3,.A,.1,.12, județul I, în contradictoriu cu intimații: PRMS I, - director al PENITENCIARULUI IAȘI, recurs împotriva sentinței numărul 1808/E/14.09.2007 a Tribunalului Iași.
La apelul nominal,făcut în ședința publică, lipsă părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Se referă, de către grefier, că pricina a avut termen de soluționare la 14 ianuarie 2008, lucrările efectuate la acea dată fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a se da posibilitate părților să depună concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi 21 ianuarie 2008.
După deliberare,
CURTEA DE APEL,
Asupra recursului de față;
Prin sentința civilă nr. 1808/E din 14 septembrie 2007, Tribunalul Iași, respingând excepția lipsei calității procesuale pasive a PENITENCIARULUI IAȘI, a respins acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Penitenciarul Iași; acțiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu pârâtul, în calitatea sa de director al PENITENCIARULUI IAȘI, respingându-se ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că reclamantul a chemat în judecată pe pârâți, pentru ca prin hotărâre să se dispună anularea deciziei prin care a fost tăiat de la dreptul la primă, prevăzut de art. 34 din Legea nr. 293/2004 și că această măsură a fost luată potrivit prevederilor anexei 6 la Ordinul ministrului justiției nr. 2498/C/1999.
S-a mai reținut că, din fișa de evaluare pe anul 2006, rezultă că reclamantul nu a primit punctaj maxim la nici unul din indicatorii de performanță profesională înserați în cuprinsul acestui act și că, din aceeași fișă, mai rezultă că reclamantul acționează în situații deosebite fără a evalua cauzele, astfel că nu se poate susține că funcționarul public și-a îndeplinit în mod exemplar atribuțiile de serviciu, fapt ce a îndreptățit Consiliul de conducere al PENITENCIARULUI IAȘI să nu-i acorde prima în cuantum de 400 lei, considerente pentru care acțiunea a fost respinsă, inclusiv solicitarea de a se obliga pârâții la plata de daune.
Împotriva acestei sentințe a introdus recurs reclamantul, care critică hotărârea primei instanțe pe motiv că în mod eronat s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a conducătorului instituției publice pârâte, raportat la dispozițiile art. 16 din Legea nr. 554/2004, ignorându-se faptul că, potrivit prevederilor nr.HG 1849/2004, în cadrul penitenciarelor nu funcționează consilii de conducere, coordonarea activității fiind asigurată de un director, ajutat de directori adjuncți, Administrația Națională a Penitenciarelor fiind în culpă pentru faptul de a nu întocmit propuneri pentru adoptarea unei noi legislații a salarizării personalului din sistem, astfel precum Legea nr. 293/2004 o obliga.
Recurentul consideră de asemenea că este imposibil ca un funcționar public notat în anul 2006 cu calificativul " bine" să fie considerat a nu fi îndeplinit criteriile de performanță cerute și că simplul fapt al citării sale de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași nu este de natură a justifica neacordarea drepturilor salariale cuvenite, neexistând nici un act care să confirme faptul că nu și-ar fi îndeplinit obligațiile de serviciu.
Intimatul Penitenciarul Iași, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului pe motiv că prin fișa de evaluare a reclamantului s-a reținut că îndeplinirea atribuțiilor de serviciu s-a realizat doar "în mare parte", acordarea stimulentelor bănești făcându-se în conformitate cu criteriile indicate în anexa 6 la nr. 2894/C/1999.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea constată că cererea reclamantului este nefondată, sens în care reține următoarele:
În mod justificat prima instanță a primit excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului, chemat în judecată în calitatea sa de director al instituției publice cu care reclamantul se află în raporturi de serviciu, întrucât desemnarea persoanelor cărora urma să li se acorde prime, pentru activitatea desfășurată în anul 2006, nu s-a făcut prin actul exclusiv al pârâtului, ci a fost urmarea discutării propunerilor într-un cadru lărgit, astfel că, indiferent dacă acel organism purta denumirea de "consiliu de conducere", sau era format din cadrele de conducere ale Penitenciarului, hotărârea este una colectivă, răspunderea conducătorului unității neputându-se disocia, în acest caz, de răspunderea organismului ce a luat decizia colectivă, pentru care pârâtul nu poartă o răspundere individuală.
În cauză este necontestat faptul că reclamantul -recurent este funcționar public civil cu statut special și că regimul său juridic este guvernat de Legea nr. 293/2004.
În conformitate cu dispozițiile art. 34 lit. a) din actul normativ citat, funcționarii publici din sistemul administrației penitenciare au dreptul, printre altele, ca, pe lângă salariul de bază, să primească prime, condițiile de acordare a acestora fiind stabilite prin norme departamentale, art. 79 din Legea nr.293/2004 prevăzând în mod expres că, până la adoptarea unei noi reglementări de salarizare, rămân aplicabile în continuare dispozițiile legale referitoare la salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
Faptul că, până la data adoptării măsurii administrative contestate, puterea legiuitoare nu a adoptat reglementările la care face referire art. 79 din Legea nr. 293/2004, nu poate fi imputat pârâților, care nu au dreptul la inițiativă legislativă, în condițiile în care vechea reglementare nu conținea norme discriminatorii sau contrare legii, dreptul la prime și premii păstrându-se ca un drept suplimentar și nu ca un drept imperativ pentru angajator.
Ca atare, în lipsa unui nou cadru normativ, în mod justificat prima instanță s-a raportat la prevederile Ordinului nr. 2498/C/1999, emis de ministrul justiției, care reglementau, prin anexa nr. 6, modul de aplicare a unor articole din Legea nr. 138/1999.
Ori metodologia de aplicare a art. 28 nu conține elemente de nelegalitate, prin faptul că impune ca acordarea premiilor să se facă în raport de anumite criterii de performanță, respectiv obținerea de rezultate ori realizări excepționale sau remarcabile pentru că și permite celor chemați să dispună să nu acorde premiile constituite prin aplicarea unei cote de 5% asupra fondului de salarii persoanelor care au fost sancționate disciplinar, precum și celor care au avut rezultate slabe în activitate, în perioada la care se referă premierea, corelația dintre muncă și remunerație acesteia dovedindu-se a fi una corectă și legală.
Prin urmare, era atributul colectivului cu funcție de conducere din cadrul PENITENCIARULUI IAȘI de a aprecia performanțele funcționarilor publici și a decide dacă acestea pot fi considerate "rezultate excepționale" sau "realizări remarcabile", care să justifice acordarea premiilor evocate.
Această evaluare nu poate face obiectul controlului instanțelor judecătorești, decât sub aspectul verificării respectării procedurilor consacrate și a verificării existenței unei motivări pertinente, care să prevină și să elimine eventuala exercitare abuzivă a dreptului la dispoziție.
Ori, în cazul reclamantului -recurent, nu se poate vorbi nici de "rezultate excepționale" și nici de "realizări remarcabile", atâta timp cât din caracterizarea dată PENITENCIARULUI IAȘI, la solicitarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, rezultă că acesta a fost sancționat disciplinar în anii 1998, 1999,2001,2003,2005, iar în anul 2001 fost cercetat de Parchetul militar pentru săvârșirea infracțiunii de lovire, scoaterea de sub urmărire penală făcându-se prin aplicarea unei sancțiuni administrative și nu prin constatarea inexistenței faptelor.
Chiar dacă nu s-ar dat nici o eficiență juridică, în cauza de față, faptul că Parchetul de pe lângă Tribunalul Iașil -a cercetat pe reclamantul. -recurent, în dosarul nr. 815/P/2006, pentru comiterea infracțiunii de purtare abuzivă, Curtea constată că în mod justificat a reținut prima instanță că simplul fapt al acordării calificativului " bine", în anul 2006, nu înseamnă că funcționarul public a înregistrat rezultate excepționale sau realizări remarcabile.
fără obiecțiuni fișa de evaluare, ce i s-a întocmit de către șeful de birou, aprobată de directorul adjunct al PENITENCIARULUI IAȘI, reclamantul -recurent a fost de acord cu constatarea că el "a respectat atribuțiile stabilite prin fișa postului", dar numai "în mare parte", mențiune din care nu se poate trage o altă concluzie decât aceea că au existat și situații în care acele atribuțiuni nu au fost îndeplinite la nivelul exigențelor și mai ales că "acționează fără a evalua cauzele", că ținuta sa nu este întotdeauna cea corectă și că nivelul de comunicare cu persoanele cu care vine în contact nu este în toate situațiile eficient, deficiențe care justifică pe deplin neîncadrarea activității recurentului în categoria celor cu rezultate excepționale sau realizări remarcabile, care să oblige conducerea instituției publice să-l stimuleze prin acordarea de premii și prime.
Ca atare, constatând că hotărârea primei instanțe este temeinică și legală și că, chiar în condițiile acordării calificativului " bine", pârâtul este în drept să țină cont, la acordarea premiilor, de minusurile necontestate din activitatea funcționarului public, Curtea, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, va respinge recursul promovat de către reclamant.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul introdus de reclamantul împotriva sentinței civile nr. 1808/E din 14 septembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Iași, sentință pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 21 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
23.01.2008
Tribunalul Iași:
-
-
Președinte:Gheorghe AureliaJudecători:Gheorghe Aurelia, Roșculeț Leocadia, Tăbâltoc Dan