Alte cereri. Decizia 272/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,
CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 272/CA
Ședința publică de la 24 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Carina Gheorma
JUDECĂTOR 2: Nastasia Cuculis
JUDECĂTOR 3: Mihaela
Grefier
Pe rol judecarea recursului în contencios administrativ privind pe recurenta reclamantă - CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, cu sediul în B, sect.1,--24, împotrivaSentinței civile nr.384/06.03.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți - PRIMĂRIA COMUNEI, cu sediul în localitatea, județ T, cu domiciliul în, județ T și, cu domiciliul în T,-, -.C,.20, județ T, având ca obiect stabilire răspundere juridică.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiilor art. 87 și următoarele din Codul d e pr. civilă.
În referatul oral făcut asupra cauzei, grefierul de ședință învederează că recursul formulat de reclamantă care este motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru. Se solicită judecata cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art.242 Cod pr.civilă.
Curtea constată că nu sunt motive de amânare apreciază dosarul în stare de judecată și rămâne în pronunțare luând act că se solicită judecata cauzei în lipsă.
CURTEA:
Asupra recursului în contencios administrativ de față:
Prin Încheierea nr. 43/2 decembrie 2008, Curtea de Conturi a României - Camera de Conturi Tas esizat Tribunalul Tulcea, sesizare înregistrată sub nr. 2883/88/3 decembrie 2008, solicitând următoarele:
- stabilirea răspunderii juridice și obligarea la plată, în solidar, în favoarea Primăriei Comunei, a domnilor și, pentru prejudiciul în sumă de 5.950 lei și dobânda de 972 lei, precum și pentru dobânda calculată de la data de 1 noiembrie până la data recuperării prejudiciului de la persoanele răspunzătoare;
- stabilirea răspunderii juridice și obligarea la plată, în solidar, în favoarea Primăriei Comunei, a domnilor și, pentru dobânda de 1.576 lei, aferentă prejudiciului de 10.710 lei recuperat în timpul controlului prin efectuarea lucrărilor;
- stabilirea răspunderii juridice și obligarea la plată, în solidar, în favoarea Primăriei Comunei, a domnilor și, pentru prejudiciul în sumă de 18.318 lei și dobânda de 2.912 lei, precum și pentru dobânda calculată de la data de 1 noiembrie până la data recuperării prejudiciului de la persoanele răspunzătoare;
- stabilirea răspunderii juridice și obligarea la plată, în solidar, în favoarea Primăriei Comunei, a domnilor și, pentru prejudiciul în sumă de 12.709 lei și dobânda de 1.148 lei, precum și pentru dobânda calculată de la data de 1 noiembrie până la data recuperării prejudiciului de la persoanele răspunzătoare;
- stabilirea răspunderii juridice și obligarea la plată, în solidar, în favoarea Primăriei Comunei, a domnilor și, pentru prejudiciul în sumă de 20.501 lei și dobânda de 3.007, precum și pentru dobânda calculată de la data de 1 noiembrie până la data recuperării prejudiciului de la persoanele răspunzătoare.
- stabilirea răspunderii juridice și obligarea la plată, în solidar, în favoarea Primăriei Comunei, a domnilor și, pentru prejudiciul în sumă de 36.630 lei și dobânda de 3.893 lei, precum și pentru dobânda calculată de la data de noiembrie până la data recuperării prejudiciului de la persoanele răspunzătoare.
Prin încheierea menționată s-a reținut că pârâții - primar, ordonator de credite, și - consilier superior cu atribuții financiar-contabile, datorează Primăriei Comunei, județ T, suma de 36.630 lei și dobânda de 3.893 lei, și dobânda în continuare, începând cu 1 noiembrie 2008, pentru plata unor drepturi salariale neprevăzute de legislația în vigoare, sumele fiind plătite de la titlul II "bunuri și servicii".
Sumele au fost achitate prin casieria instituției, în numerar, ca drepturi speciale pentru funcționarii publici și personalul contractual, pentru refacerea capacității de muncă în cuantum de 200 lei lunar; sume pentru achiziționarea ținutei (vestimentației) și asigurarea unei imagini corespunzătoare în relațiile cu publicul, în cuantum de 500 lei pe semestru; premii pentru sărbătorile de C și Paști egale cu un salariu minim brut pe țară și un fond pentru organizarea zilei de 8 Martie.
Plățile efectuate au fost făcute în temeiul acordului colectiv de muncă încheiat între Primăria Comunei și Sindicatul Salariaților din Administrația Publică Locală -
Prin această faptă a fost produs un prejudiciu în sumă totală de 36.630 lei, neexistând temeiul legal pentru acordarea drepturilor speciale, legislația în vigoare, referitoare la salarizarea personalului instituțiilor publice, neprevăzând posibilitatea acordării acestor drepturi, ba mai mult, interzicând negocierea prin contract a drepturilor a căror acordare și cuantum sunt stabilite prin dispoziții legale.
Alăturat Încheierii din 2 decembrie 2008, s-au anexat raportul de control intermediar nr. 1095 din 14 noiembrie 2008, cu anexele acestuia, state de plată, explicațiile scrise ale pârâților, acordul de muncă nr. 862 din 29 martie 2007, situația sumelor acordate nelegal, precum și alte înscrisuri.
In apărare, pârâții și au formulat întâmpinare, invocând excepția inadmisibilității sesizării.
Prin Sentința civilă nr.384/06 martie 2009, Tribunalul Tulceaa respins sesizarea având ca obiectstabilire răspundere juridicăformulată de reclamant CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI împotriva pârâților PRIMĂRIA COMUNEI, ca inadmisibilă.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că, prin raportul de control intermediar nr. 1095 din 14 noiembrie 2008, întocmit ca urmare a verificării contului anual de execuție și a bilanțului contabil pentru anul 2007 al Consiliului Local s-a constatat că bugetul local a fost prejudiciat cu suma de 36.630 lei, la care se adaugă dobânda aferentă reprezentând drepturi speciale acordate salariaților - funcționari publici și personal contractual, pentru refacerea capacității de muncă, securității muncii și asigurarea protecției speciale, conform acordului/contractului colectiv de muncă nr. 862 din 29 martie 2007, prin aceasta fiind încălcate prevederile art. 14 alin. 3 din Legea nr. 273/2006, art. 54 alin. 6 din Legea nr. 273/2006, art. 7 din nr.OG 119/1999, art. 8 alin. 1, art. 12 alin. 1 și art. 24 alin. 1 din Legea nr. 130/1999, lipsa de temei legal rezultând și din adresa nr. 11707 din 23 ianuarie 2008, emisă de către T și din adresa nr. - din 13 februarie 2008, emisă de, iar răspunderea pentru producerea prejudiciului revenind pârâților - primar, în calitate de ordonator de credite, și - consilier superior cu atribuții financiar-contabile, care a acordat viza de control financiar preventiv propriu.
Prin aceeași operațiune de control s-a mai stabilit că instituția controlată a fost prejudiciată și cu suma 20.501 lei, cu dobânzile aferente, prin menținerea în patrimoniu, a unui număr de autoturisme mai mare decât cel normat prin încălcarea art. 14 alin. 3 din Legea nr. 273/2006 și art. 51)alin. 1 din nr.OG 80/2001, pentru această situație fiind răspunzători cei doi pârâți menționați anterior.
In urma verificărilor a mai rezultat că Primăria Comunei nu a calculat, înregistrat și virat contribuția la asigurările sociale de sănătate pe perioada iunie - decembrie 2006, conform prevederilor Legii nr. 95/2006 și nici majorările de întârziere datorate pentru neplata în termen a respectivelor sume, datorate de angajator pentru ajutoarele sociale achitate persoanelor beneficiare, în baza Legii nr. 416/2001, datorarea acestor majorări fiind imputabile ordonatorului de credite și consilierului superior cu atribuții financiar-contabile ce trebuiau să întocmească actele de plată a impozitelor și taxelor.
Instanța a reținut însă, că la data de 28 octombrie 2008, intrat în vigoare Legea nr. 217/2008, pentru modificarea și completarea Legii nr. 94/1992, prin care s-au abrogat dispozițiile art. 40 și urm. care reglementau competența materială și teritorială a instanțelor Curții de Conturi și care, ulterior, a fost preluată de instanțele judecătorești, odată cu preluarea judecătorilor financiari.
Actul normativ menționat, în forma în vigoare, nu mai prevede posibilitatea Curții de Conturi a României, prin Camerele de conturi județene, de sesizare a instanței judecătorești pentru stabilirea răspunderii civile pentru pagubele cauzate și plata de amenzi pentru abateri cu caracter financiar de către administratori, gestionari și contabili, precum și de celelalte persoane supuse jurisdicției Curții de Conturi, art. 31 alin. 3 stipulând că în situațiile în care se constată existența unor abateri de la legalitate și regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entității publice audiate această stare de fapt, iar stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia revin acesteia.
De asemenea, în art. 1 alin. 4 din Legea nr. 94/1994, modificată prin Legea nr. 217/2008, se prevede că litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi se soluționează de instanțele judecătorești specializate.
Instanța de fond, coroborând prevederile legale arătate, a concluzionat că stabilirea răspunderii persoanelor vinovate și a întinderii prejudiciului se poate realiza de către instanțele judecătorești numai la solicitarea entității publice verificate.
Relativ la aplicarea legii în timp, având în vedere că sesizarea instanței s-a realizat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 217/2008, este de subliniat că, potrivit art. 725 alin. 1 și 2 Cod proc. civilă, dispozițiile legii noi de procedură se aplică, din momentul intrării ei în vigoare și proceselor în curs de judecată, începute sub legea veche, precum și executărilor silite începute sub acea lege, în timp ce procesele în curs de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal investite vor continua să fie judecate de acele instanțe.
In opinia instanței de fond, art. 725 alin. 2 are în vedere ipoteza în care acțiunile aflate în curs de judecată rămân în competența instanțelor judecătorești, doar că se modifică instanța competentă să judece respectivul tip de cauză, nu însă și situația în discuție când se aplică regula instituită prin alin. 1 pentru că nu se mai poate stabili răspunderea unor persoane pentru prejudicii aduse instituțiilor în cadrul cărora funcționează la cererea unui terț - organ de control, în lipsa solicitării entității publice păgubite, numai aceasta din urmă fiind în măsură să decidă modul de acțiune.
In aceste condiții, față de prevederile legale menționate, sesizarea Curții de Conturi, promovată după data de 28 octombrie 2008, este inadmisibilă și a fost respinsă ca atare, urmând ca entitatea publică controlată, prin conducerea sa, să decidă modul de valorificare a concluziilor raportului de control întocmit, dispozițiile legale incidente fiind de imediată aplicare.
Împotriva sentinței menționate a declarat recurs reclamanta Curtea de Conturi a României, criticând soluția primei instanțe ca fiind nelegală, invocând dispozițiile art.312 al.3 și 5 Cod pr.civilă, art.15 al.2 și art.140 din Constituția României, art.1 și art.4 din OUG nr.117/2003, art.31 din Legea nr.94/1992.
În motivarea recursului s-a arătat de recurentă că dispozițiile art.40 și următoarele din Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României au fost abrogate la data de 29.10.2003, când au intrat în vigoare dispozițiile Legii nr.429/2003, precum și ale OUG nr.117/2003 privind preluarea activității jurisdicționale și a personalului instanțelor Curții de Conturi de către instanțele judecătorești, aprobată prin Legea nr.49/2004 (art.11).
Potrivit prev.art.140 din Constituția României, coroborate cu art.1 din OUG nr.117/2003, până la înființarea instanțelor judecătorești specializate, litigiile născute din activitatea Curții de Conturi nu se mai soluționează de instanțele Curții de Conturi, ci au fost preluate spre competentă soluționare de instanțele judecătorești ordinare, rezultând că, în ceea ce privește soluționarea acestor litigii,competența materială revine Tribunalului Tulcea.
A mai arătat recurenta că art.31 din Legea nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a fost modificat, în totalitate, prin art. I pct.39 din Legea nr. 217/2008, dându-i-se un alt conținut.
Totodată, la art.12, noul act normativ a consacrat soluția adoptării unei noi proceduri de valorificare a rapoartelor de audit, care urmează să fie adoptată printr-un regulament, aprobat prin Hotărâre a Plenului Curții de Conturi a României, ce se va publica în Monitorul Oficial al României, partea I, conform prevederilor legale.
Întrucât procesul elaborării unui regulament pentru adoptarea procedurilor de valorificare a rapoartelor de audit este anevoios și de durată, Curtea de Conturi a României a adoptat Hotărârea nr.22/19.11.2008, prin care s-au stabilit ca și soluție tranzitorie, instrucțiuni privind valorificarea actelor de control efectuate până la modificarea legii, precum și ulterior acesteia.
Consideră recurenta că în aceste condiții, sesizarea instanțelor de judecată, de către completele constituite în cadrul camerelor de conturi județene, este constituțională și legală, ținând seama, pe lângă considerentele redate și de următoarele argumente:
Pe de o parte, prin art.4 din OUG nr.117/2003 privind preluarea activității jurisdicționale și a personalului instanțelor Curții de Conturi de către instanțele judecătorești, aprobată prin Legea nr.49/2004, s-a prevăzut:"după intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, învestirea instanțelor judecătorești, competente potrivit art. 2 alin.(1), se realizează prin actul de sesizare al procurorului financiar, prin încheierea completelor din cadrul Curții de Conturi, precum și prin alte modalități prevăzute de lege".
Această prevedere legală nu a fost abrogată prin Legea nr.217/2008 pentru modificarea și completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, constituind fundament legal al învestirii instanțelor de judecată de către completele constituite în cadrul camerelor de conturi județene, pentru stabilirea răspunderii juridice, în condițiile legii.
Raportat la art.4 din OUG nr.117/2003 privind preluarea activității jurisdicționale și a personalului instanțelor Curții de Conturi de către instanțele judecătorești, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, în mod constant a statuat că, această structură din cadrul Curții de Conturi a României, denumită de legiuitor "complet", are posibilitatea de a sesiza instanțele de judecată în vederea stabilirii răspunderii juridice, potrivit legii.
În speța de față, sesizarea s-a făcut de către un complet constituit în cadrul Curții de Conturi a României - Camera de Conturi a județului T și a fost înaintată Tribunalului Tulcea, sub forma unui document intitulat de legiuitor "încheiere", respectiv Încheierea nr. 46/17.12.2008.
Astfel, consideră recurenta că este o sesizare procedurală făcută în strictă corelare cu prevederea legală, sens în care solicită instanței să o califice ca atare.
A admite soluția inadmisibilității sesizării Curții de Conturi a României înseamnă a admite situația în care Curtea de Conturi a României să constate că s-au săvârșit anumite nereguli și abateri financiar-contabile, că există persoane ce se fac vinovate de comiterea lor, însă să nu fie antrenată răspunderea acestora și prejudiciul să nu fie recuperat.
Consideră recurenta că o asemenea soluție nu este posibilă nici din punct de vedre juridic și nici moral. În cauză este vorba despre bani publici din resursele financiare ale statului sau sectorului public, iar controlul legalității modului în care aceste resurse sunt folosite reprezintă o obligație atât pentru Curtea de Conturi a României, cât și pentru instanțele de judecată.
În opinia recurentei este vorba de o ultraactivitate a legii civile, când vechea lege trebuie să continue să-și producă efectele până când o altă reglementare instituită o va înlocui.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 312 alin.(3) și (5) Cod procedură civilă, art. 15 alin.(2) și art. 140 din Constituția României, art. 1 și art. 4 din OUG nr. 117/2003 privind preluarea activității jurisdicționale și a personalului instanțelor Curții de Conturi de către instanțele judecătorești aprobată prin Legea nr. 49/2004, art. 31 din Legea nr. 94/1992.
Intimații pârâți, legal citați, nu au formulat cereri în apărare.
Analizând cauza sub aspectul motivelor invocate, Curtea constată că recursul este nefondat.
Astfel, sesizarea Tribunalului Tulcea pentru stabilirea răspunderii juridice a numiților și s-a făcut de către Curtea de Conturi a României prin Camera de Conturi T - Direcția de Control Financiar Preventiv la data de 03.12.2008, după intrarea în vigoare a Legii nr.217/2008 care modifică art.31 din Legea nr.94/1992 în sensul că, la alin.3 se prevede că " În situațiile în care se constată existența unor abateri de la legalitate și regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunică conducerii entității publice auditate această stare de fapt. Stabilirea întinderii prejudiciului și dispunerea măsurilor pentru recuperarea acestuia devin obligație a conducerii entității auditate."
Rezultă că noile dispoziții legale nu mai prevăd posibilitatea Curții de Conturi de a sesiza, prin încheiere, instanța de judecată pentru stabilirea răspunderii juridice potrivit legii, astfel cum se prevedea anterior, ci obligația de a stabili întinderea prejudiciului și de a lua măsurile legale pentru recuperarea acestuia au fost date în sarcina entității auditate.
Recurenta a invocat ca temei al sesizării instanței dispozițiile art.4 din OUG nr.117/2003 privind preluarea activității jurisdicționale și a personalului instanțelor Curții de Conturi de către instanțele judecătorești, aprobată prin Legea nr.49/2004, precum și faptul că, în lipsa unui Regulament privind valorificarea rapoartelor de audit, aprobat prin Hotărâre a Plenului Curții de Conturi și publicat în Monitorul Oficial, conform art.12 din Legea nr.217/2008, Curtea de Conturi a României a adoptat hotărârea nr.22/19.11.2008 prin care s-au stabilit, ca și soluție tranzitorie, instrucțiuni privind valorificarea actelor de control efectuate până la modificarea legii, precum și ulterior acesteia, instrucțiuni în baza cărora s-au efectuat sesizările respective.
Însă dispozițiile art.4 din OUG nr.117/2003 aprobată prin Legea nr.49/2004, potrivit cu care "-, învestirea instanțelor judecătorești, competente potrivitart. 2alin. (1), se realizează prin actul de sesizare al procurorului financiar,prin încheierea completelor din cadrul Curții de Conturi,precum și prin alte modalități prevăzute de lege." nu pot constitui temei al sesizării instanței în cauza de față. Atât timp cât legiuitorul a înțeles să transfere obligația de stabilire și recuperare a prejudiciului, în situațiile în care se constată existența unor abateri de la legalitate și regularitate, din competența Curții de Conturi în competența entității auditate, este clar că recurenta nu mai are la dispoziție calea procedurală aleasă, acțiunea sa fiind, din acest punct de vedere, inadmisibilă.
De asemenea, față de soluția legislativă impusă prin actuala formă a art.31 alin.3 din Legea nr.94/1992, Curtea apreciază că hotărârea nr.22/19.11.2008 adoptată de recurentă nu poate fi avută în vedere întrucât, fiind un act administrativ emis în aplicarea legii, nu poate nici să modifice legea și nici să adauge la lege.
Pe cale de consecință, neexistând motive de nelegalitate a hotărârii atacate, Curtea apreciază că recursul este nefondat, urmând ca în temeiul art.312 Cod pr.civilă să fie respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respingerecursul în contencios administrativ declarat de recurenta reclamantă - CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI, cu sediul B, sector 1,--24, împotriva Sentinței civile nr.384/06.03.2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații pârâți - PRIMĂRIA COMUNEI, cu sediul în localitatea, județ T, cu domiciliul în, județ T și, cu domiciliul în T,-, -.C,.20, județ T,ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 24 Iunie 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Jud.fond
tehnoredactat dec.jud.- -/2 ex.
Președinte:Elena Carina GheormaJudecători:Elena Carina Gheorma, Nastasia Cuculis, Mihaela
