Alte cereri. Decizia 286/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 286/R/
Ședința publică din 07 Martie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitru JUDECĂTOR 2: Corina Georgeta Nuță
JUDECĂTOR 3: Ioana Miriță
Judecător: - -
Grefier: - -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de reclamanții, PRIN HG și PRIN HG, cu domiciliu în Pitești, str. -, -.1,.C,.3,.14, județul A, împotriva sentinței nr. 591/CA din 23 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția Civilă- complet specializat contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele-pârâte CANCELARIA PRIMULUI MINISTRU- și AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR-SERVICIUL PENTRU APLICAREA LG.9/1998, cu sediul în-, sector1.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat pentru recurenții-reclamanți, în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosar, lipsind intimații-pârâți.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință care învederează instanței că prin serviciul registratură a fost depuse din partea intimatei-pârâte cerere de amânare a cauzei prin care solicită comunicarea unei copii de pe acțiune în vederea formulării apărării, însă ulterior a depus și întâmpinare
Apărătoarea recurenților-reclamanți solicită respingerea cererii formulate de către intimata-pârâtă.
Curtea respinge cererea de amânare, având în vedere că intimata a formulat întâmpinare raportată la motivele de recurs.
Curtea pune în vedere apărătorului recurenților-reclamanți să indice temeiul juridic pentru care Comisia Centrală ar fi trebuie să reactualizeze despăgubirile în cuprinsul Ordinului.
Apărătoarea recurenților-reclamanți arată că temeiul juridic pentru care Comisia Centrală ar fi trebuie să reactualizeze despăgubirile în cuprinsul ordinului este art. 4 lit.c din HG1643 și art. 7 din același act normativ. Arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acestuia.
Apărătoarea recurenților-reclamanți, având cuvântul, susține oral recursul așa cum a fost motivat, solicitând admiterea lui, modificarea sentinței atacate și pe fond admiterea acțiunii. Solicită și cheltuieli de judecată, atât în primă instanță, cât și în recurs.
CURTEA:
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea nr- înregistrată la Tribunalul Argeș, reclamanții HG, și - ultimii doi prin mandatar cu procură specială HG- au chemat în judecată Cancelaria Primului Ministru, solicitând anularea în parte a Ordinului acesteia nr.2647/11.05.2007 și comunicat de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr.9/1998, în ce privește cuantumul sumei de 56.933,81 lei noi acordată cu titlul de despăgubiri bănești, în sensul actualizării acestei sume începând cu luna decembrie 2001 și până la zi. Totodată, reclamanții au solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamanții au arătat că prin Hotărârea nr.319/27.12.2001, Comisia Județeană Tap ropus pârâtei să acorde reclamanților despăgubiri în cuantum de 569.338.157 lei vechi, stabilită la nivelul lunii decembrie 2001. Prin Ordinul contestat în cauză Cancelaria Primului Ministru a validat hotărârea comisiei județene, reținând însă același cuantum al despăgubirilor, omițând să reactualizeze respectivul cuantum conform dispozițiilor art.4 lit.g și art.7 din nr.HG1643/2004.
Prin sentința civilă nr.591/CA/23.11.2007, Tribunalul Argeș - Secția civilă - Complet specializat pentru contencios administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiată cererea reclamanților, reținând că, din interpretarea art.8 alin.2 din Legea nr.9/1998/R, rezultă că actualizarea despăgubirilor se face odată cu plata, dacă acestea nu au fost plătite în anul în care au fost stabilite. În cauză, despăgubirile au fost stabilite în anul 2001, fără a fi validate și plătite în același an, fapt ce dă dreptul reclamanților să solicite reactualizarea despăgubirilor pentru perioada "decembrie 2001 - data plății efective" și doar dacă pârâții refuză să plătească despăgubirile actualizate, reclamanții pot solicita în instanță acordarea actualizării.
Împotriva sentinței au formulat recurs reclamanții care, invocând dispozițiile art.304 pct.7 și 9 și art.3041Cod pr.civilă, au criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, în temeiul art.4 lit.g din nr.HG1643/2004 și art.7 din același act normativ, Departamentul de aplicare a Legii nr.9/1998 are printre atribuții și pe aceea de a propune reactualizarea despăgubirilor acordate în baza Legii nr.9/1998 la data emiterii ordinului de validare. Propunerea de validare transmisă șefului Cancelariei Primului Ministru poate fi însoțită de propunerea de reactualizare a despăgubirilor, dacă aceasta este necesară.
În speță, expertiza contabilă efectuată a dovedit că reactualizarea despăgubirilor era necesară la momentul emiterii ordinului contestat.
Recurenții-reclamanți au mai arătat că hotărârea comisiei județene trebuia transmisă într-un termen foarte scurt comisiei centrale spre validare și că ei nu au cunoștință de momentul transmiterii respective, însă despăgubirile cuprinse în hotărârea comisiei județene au fost stabilite la nivelul anului 2001, într-un cuantum mult diferit de cel ce li s-ar fi cuvenit la momentul Mai 2007.
Prima instanță a confundat reactualizarea despăgubirilor necesară la data emiterii ordinului de validare cu reactualizarea ce se poate efectua în faza de executare a respectivului ordin conform art.8 din Legea nr.9/1998.
În mod eronat s-a reținut că nevalidarea propunerii Comisiei Județene T în anul 2001 și neplata despăgubirilor cuprinse în hotărârea acesteia în același an 2001, nu înlătură dreptul reclamanților de a cere despăgubiri pentru perioada "decembrie 2001 - data plății efective". Prima instanță nu a sesizat că ceea ce se execută și constituie titlu executoriu pentru despăgubiri este Ordinul de validare emis de Cancelaria Primului Ministru în luna Mai 2007 și nu propunerea Comisiei Județene T făcută în decembrie 2001.
Mai mult, potrivit art.8 din Legea nr.9/1998, compensațiile se acordă la nivelul la care au fost validate de comisia centrală, ceea ce înseamnă că reactualizarea din faza de executare se raportează întotdeauna la suma validată, iar nu la cea propusă, cum eronat a reținut prima instanță.
Intimata pârâtă Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat întrucât, potrivit dispozițiilor art.34 lit.h din HG nr.753/1998 privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr.9/1998, compensațiile propuse de Comisia Județeană T sunt certe, lichide și exigibile din momentul validării lor de către Departamentul pentru aplicarea Legii nr.9/1998. Creanța reclamanților este stabilă și exigibilă la data emiterii Ordinului de validare, pentru reactualizarea ei fiind aplicabile dispozițiile art.8 alin.2 din Legea nr.9/1998 și art.5 din HG nr.286/2004.
HG nr.1643/2004 completează prevederile legale anterioare și nu le modifică.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursul este fondat.
Astfel, reclamanților le-a fost recunoscut dreptul de a primi compensații bănești conform Legii nr.9/1998 prin Hotărârea Comisiei Județene T nr. 319/27.12.2001.
Hotărârea respectivă a propus acordarea compensațiilor în cuantum de 569.338.157 lei vechi, precizând că suma stabilită cu titlul de compensații va fi actualizată la data plății conform art.8 din Legea nr.9/1998.
La data de 11.05.2007, hotărârea comisiei județene a fost validată prin Ordinul nr.2647 emis de Cancelaria Primului Ministru, care a acordat reclamanților compensații bănești în cuantum de 56.933,81 lei ce urmau a fi eșalonate la plată conform art.5 din HG nr.286/2004.
Se constată că, asupra cuantumului despăgubirilor, Comisia Județeană Taf ăcut doar o propunere către Cancelaria Primului Ministru, cuantumul despăgubirilor fiind stabilit prin Ordinul Cancelariei Primului Ministru, iar reactualizarea despăgubirilor astfel stabilite fiind susceptibilă a se realiza conform art.8 din Legea nr.9/1998.
Prin urmare, reactualizarea prev. de art.8 sus arătat se aplică la suma stabilită prin Ordinul Cancelariei Primului Ministru în raport de data plății efective, iar nu la suma propusă de către Comisia Județeană
Într-adevăr, potrivit art.4 lit.g din nr.HG 1643/2004 privind Normele metodologice de aplicare a nr.OG 94/2004 pentru reglementarea unor măsuri financiare rezultate din aplicarea Legii nr.9/1998, în vigoare la momentul emiterii Ordinului contestat în speță, Departamentul pentru aplicarea Legii nr.9/1998 -structură din cadrul Cancelariei Primului Ministru- propune reactualizarea despăgubirilor, conform Legii nr.9/1998, la data emiterii ordinului de validare.
Potrivit art.7 din același act normativ, propunerea de validare sau invalidare făcută de respectivul departament și transmisă șefului Cancelariei Primului Ministru poate fi însoțită de propunerea de reactualizare a despăgubirilor dacă aceasta este necesară.
Rezultă astfel că reactualizarea făcută cu ocazia emiterii ordinului de validare este diferită de reactualizarea ce se poate realiza după emiterea ordinului de validare.
În speță, propunerea Comisiei Județene Taf ost făcută în anul 2001 pentru o sumă care în anul respectiv reflecta în mod corect despăgubirile ce se cuveneau reclamanților.
În mod total neimputabil reclamanților, suma respectivă a fost stabilită ca fiind cea destinată despăgubirii acestora și în luna mai 2007.
Între cele două repere în timp a intervenit o devalorizare a despăgubirilor, așa cum rezultă din raportul de expertiză efectuat la instanța de fond.
Curtea, pentru cele expuse, concluzionează că pârâta avea obligația să reactualizeze suma stabilită cu titlu de despăgubiri prin Ordinul prin care a dispus acordarea despăgubirilor.
În mod greșit a apreciat prima instanță că reactualizarea prev.de art.8 alin.2 din Legea nr.9/1998 se aplică începând din anul 2001 până la data plății efective și că cererea reclamanților de stabilire prin Ordin a despăgubirilor reactualizate la momentul emiterii ordinului este neîntemeiată.
În consecință, văzând dispozițiile art.312 alin.1-3 Cod pr.civilă, Curtea va admite recursul și va modifica în tot sentința primei instanțe în sensul că va admite acțiunea reclamanților, va anula în parte Ordinul nr.2647/2007 și va obliga pe pârâta Cancelaria Primului Ministru, prin Șeful său, să completeze Ordinul prin adăugarea indexării sumei recunoscute de 56.933,81 lei, pe perioada 27.12.2001 - 11.05.2007.
Văzând și dispozițiile art.274 Cod pr.civilă, Curtea va obliga pe intimata-pârâtă să plătească recurenților-reclamanți suma de 1.701 lei cheltuieli de judecată pentru judecata în fond și pentru cea în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de reclamanții, și, ambii PRIN HG, cu domiciliu în Pitești, str. -, -.1,.C,.3,.14, județul A, împotriva sentinței nr. 591/CA din 23 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția Civilă - Complet specializat contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatele-pârâte CANCELARIA PRIMULUI MINISTRU - și AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR - SERVICIUL PENTRU APLICAREA Legii nr.9/1998, cu sediul în-, sector 1.
Modifică în tot sentința instanței de fond, în sensul că admite acțiunea reclamanților, anulează în parte Ordinul nr.2647/2007 și obligă pe pârâta Cancelaria Primului Ministru să completeze Ordinul prin adăugarea indexării sumei recunoscute, de 56.933,81 lei, pe perioada 27.12.2001 - 11.05.2007.
Obligă pe intimata-pârâtă Cancelaria Primului Ministru să plătească suma de 1.701 lei cheltuieli de judecată către recurenții-reclamanți.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 martie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
13.03.2008
Red.
EM/4 ex.
Jud.fond.
Președinte:DumitruJudecători:Dumitru, Corina Georgeta Nuță, Ioana Miriță
