Alte cereri. Sentința 304/2008. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--19.09.2008
SENTINȚA CIVILĂ NR.304
Ședința publică din 12.11.2008
PREȘEDINTE: Răzvan Pătru
GREFIER: - -
S-a luat în examinare cererea de revizuire a sentinței civile nr.216/17.09.2008 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr- formulată de revizuentul, în contradictoriu cu intimatul Ministerul Internelor și Reformei Administrative - Oficiul Român pentru, Serviciul pentru străini.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă pentru revizuentul lipsă avocat, iar în reprezentarea intimatului se prezintă consilier juridic.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că prin serviciul de registratură al instanței, numita - a depus o declarație în calitate de concubină a revizuentului.
Reprezentanta revizuentului depune împuternicire avocațială și un set de înscrisuri între care o declarație notarială a unui medic -, prieten al revizuentului, din care reiese că a achitat în numele revizuentului contribuția de întreținere pentru minorul pe care acesta îl avea cu fosta sa soție. Solicită instanței acordarea unui nou termen de judecată pentru a procura declarația fostei soții a revizuentului din care să reiasă că acesta a menținut legătura cu fiul său în limitele în care i s-a permis și că a achitat contribuția de întreținere.
Instanța pune în discuție cererea de amânare formulată de reprezentanta revizuentului.
Reprezentantul intimatului arată că perioada de ședere ilegală pe teritoriul țării a revizuentului este mare, perioada de judecată este mare și ar fi avut posibilitate să producă toate dovezile până acum. Consideră că cererea nu este justificată și se opune amânării.
Reprezentanta revizuentului arată că nu a reușit să ia legătura cu fosta soție a revizuentului întrucât aceasta se ascunde de teamă să nu-i fie luat copilul de către revizuent.
Reprezentanta Ministerului Public arată că nu se opune acordării unui ultim termen pentru ca revizuentul să facă această probă.
Instanța respinge cererea de amânare, nefiind dovedite împrejurările pe care se sprijină această cerere.
Reprezentanta revizuentului solicită încuviințarea audierii a doi martori care să confirme că revizuentul a plătit contribuția de întreținere a copilului.
Reprezentantul intimatului se opune acestei cereri și arată că minorul se află în Italia cu mama sa.
Reprezentanta Ministerului Public arată că nu este admisibilă cererea în probațiune cu martori ci cea cu înscrisuri.
Instanța respinge și această cerere în probațiune, ca nepertinentă, deoarece această cerere de probațiune nu tinde a dovedi motivele de revizuire a hotărârii, constituind numai suplimentare aop robatoriului administrat în cauza în care s-a pronunțat hotărârea a cărei revizuire se solicită.
Nemaifiind alte cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri solicitând părților ca în primul rând să pună concluzii privind admisibilitatea cererii de revizuire.
Reprezentanta revizuentului solicită admiterea în principiu a acestei cereri de revizuire.
Reprezentantul intimatului consideră că declarația d-nei depusă la dosar nu are relevanță în cauză și arată că cererea de revizuire este inadmisibilă întrucât nu a produs noi probe în cauză.
Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a cererii de revizuire nefiind îndeplinite condițiile cerute de prevederile art.322 pct.5 Cod procedură civilă.
Instanța reține cauza în pronunțare pe admisibilitatea cererii de revizuire formulată.
CURTEA
Asupra cererii de revizuire de față, constată:
Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Timișoara sub nr.1000/59/19.09.2008, revizuentul a solicitat revizuirea sentinței civile nr.216/17.09.2008 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara în dosarul nr-.
În motivarea cererii, revizuentul a arătat că a contestat decizia Ministerului Internelor și Reformei Administrative de a fi returnat în țara natală întrucât a considerat că se găsește în condițiile prevăzute de art.99 lit.F din nr.OUG194/2002.
Consideră că prin sentința pronunțată, Curtea de Apel Timișoaraa avut în vedere faptul că nu a depus dovada achitării pensiei alimentare pentru minor, conform sentinței de divorț deși atât personal cât și prin intermediul martorilor a susținut că a plătit acea sumă de bani, fir în numerar fie prin mandat poștal.
Susține că nu avea cum să solicite chitanță de la copilul său în acea perioadă, iar în prezent atât fosta soție cât și fostul socru sunt în imposibilitate de a se deplasa și face o declarație pe proprie răspundere în acest sens.
Întrucât acest aspect poate fi clarificat acum printr-un înscris din partea acestora, solicită instanței să dispună revizuirea sentinței atacate iar în rejudecare solicită admiterea contestației formulate.
Prin întâmpinarea depusă, intimatul Ministerul Internelor și Reformei Administrative - Oficiul Român pentru - Serviciul Teritorial pentru T solicită respingerea cererii de revizuire ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării, intimatul a invocat prevederile art.322 alin.5 Cod procedură civilă care prevede că "dacă după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere" se poate cere revizuirea hotărârii rămase definitivă. Or, reclamantul nu face dovada că înscrisul a fost reținut de partea potrivnică și nici nu face dovada împrejurării mai presus de voința părților care a împiedicat prezentarea unui înscris de la fosta soție sau fostul socru la instanța de fond.
Având în vedere că străinul a fost depistat cu ședere ilegală, se evidențiază clar interesul reclamantului de a rămâne pe teritoriul României și nu interesul pentru întreținerea copilului său, hotărârea instanței de fond este temeinică și legală, conchide intimatul.
Analizând actele dosarului, criticile revizuentului prin prisma dispozițiilor art. 322 din Codul d e procedură civilă,Curtea de Apel reține următoarele:.
Domnul a solicitat revizuirea sentinței civile nr. 216/17.09.2008 a Curții de Apel Timișoara - Secția de contencios administrativ și fiscal, sentință prin care s-a respins contestația formulată de domnia sa împotriva deciziei de returnare nr. -/8.05.2008, emisă de Oficiul pentru al Județului
Revizuentul a arătat că la soluționarea cauzei, Curtea de Apel Timișoaraa avut în vedere faptul că domnia sa nu a depus dovada achitării integrale a contribuției la întreținerea copilului său minor, încredințat mamei, după desfacerea căsătoriei dintre aceasta și reclamantul revizuent.
Domnul a arătat că nu avea posibilitatea de a obține dovezile privind plata contribuției la întreținerea copilului, deoarece fosta sa soție, căreia îi fusese încredințat copilul, s-a aflat în imposibilitatea de a se de plasa sau de a face o declarație în acest sens.
Domnul a invocat în drept dispozițiile art. 322 punctul 5 Cod de Procedură Civilă, dispoziții conform cărora "revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri:
5. dacă, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, ori dacă s-a desființat sau s-a modificat hotărârea unei instanțe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere".
Domnul a invocat, așadar, existența unui înscris nou, depunând la dosar două declarații notariale, emise de domnul și de doamna (atașate la filele 20 și 21 dosar), prin care revizuentul înțelegea să dovedească faptul că a achitat prin mandat poștal contribuția la întreținerea copilului său și că a întreținut legături cu acest copil cât i s-a permis de către fosta sa soție.
Din cuprinsul declarațiilor notariale, instanța constată că nu sunt identificate acele înscrisuri noi, la care face referire art. 322 punctul 5 Cod de Procedură Civilă. Cele două declarații notariale sunt emise după pronunțarea hotărârii a cărei revizuire se cere, și prin ele nu sunt dovedite acele împrejurări ce au împiedicat reclamantul să obțină alte înscrisuri decât cele depus la dosarul în care s-a pronunțat sentința civilă a cărei revizuire o solicită. De asemenea, nu este dovedit nici faptul reținerii vreunui înscris de către partea potrivnică, respectiv de Oficiul pentru al Județului
În acest condiții, Curtea constată că nu sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 322 punctul 5 Cod de Procedură Civilă, întrucât în cauză nu s-au"descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică sau care nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților -".
Curtea subliniază că admiterea revizuirii depinde de întrunirea motivelor prevăzute de lege în acest sens, și - fiind în discuție o cale de atac extraordinară, prin care se aduce atingere efectelor unei hotărâri judecătorești irevocabile - interpretarea motivelor care atrag admiterea revizuirii și rejudecarea cauzei trebuie făcută în mod restrictiv.
În opinia Curții, desființarea unei hotărâri judecătorești irevocabile este o situație de excepție, prin care se aduce atingere principiului securității juridice, impunându-se o verificare strictă a motivelor care impun desființarea hotărârii respective.
În acest sens, Curtea amintește că rejudecarea unei cauze în privința căreia s-a pronunțat o hotărâre judecătorească irevocabilă aduce atingere dreptului la un proces echitabil, respectiv unui principiu fundamental reglementat de Convenția europeană a drepturilor omului, respectiv principiului securității juridice, astfel cum a fost consacrat prin hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului.
Astfel, prin hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28 octombrie 1999, dată în cauza Brumărescu împotriva României, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 414 din 31 august 2000, s-a arătat, la paragraful 61, că "dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe, garantat de art. 6 alin. 1 din convenție, trebuie interpretat în lumina preambulului convenției, care enunța preeminența dreptului ca element de patrimoniu comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă, între altele, că o soluție definitivă a oricărui litigiu nu trebuie rediscutată".
În hotărârea respectivă, Curtea europeană a drepturilor omului a reținut, în paragraful nr. 62, că " admițând recursul în anulare introdus în virtutea autorității mai sus menționate, Curtea Supremă de Justiție a înlăturat efectele unei proceduri judiciare care dusese, în termenii Curții Supreme de Justiție, la o hotărâre judecătorească "irevocabilă", dobândind deci autoritatea lucrului judecat și fiind, în plus, executată.
Aplicând în acest mod dispozițiile art. 330(din Codul d e Procedură Civilă) mai sus citat, Curtea Supremă de Justiție a încălcat principiul securității raporturilor juridice. În speță și în virtutea acestui fapt, dreptul reclamantului la un proces echitabil în sensul art. 6 alin. 1 din convenție a fost ignorat".
Curtea europeană a drepturilor omului a reiterat această jurisprudență și în hotărârea pronunțată în cauza Todorescu împotriva României, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 770 din 24 august 2005, în paragrafele 37-38, Curtea arătând că " în cauza Brumărescu împotriva României, anterior citată (paragrafele 61 - 62), a decis că a existat o încălcare a art. 6 alin. 1 din Convenție, cu motivarea că anularea unei hotărâri judecătorești definitive este contrară principiului securității raporturilor juridice. Ea a mai arătat că refuzul de a recunoaște instanțelor competența de a soluționa litigii privind, ca în cazul de față, o acțiune în revendicare imobiliară, a încălcat art. 6 alin. 1 din Convenție".
De asemenea, în hotărârea pronunțată în cauza Androne împotriva României, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 875 din 29 septembrie 2005, Curtea europeană a drepturilor omului a reiterat (în paragraful 50) jurisprudența sa anterioară, citând cauza Sovtransavto, în care " a hotărât că un sistem juridic marcat de procedura de protest - adică posibilitatea anulării repetate a unei hotărâri definitive - ceea ce s-a întâmplat în cazul în speță, este, ca atare, incompatibil cu principiul securității raporturilor juridice, care constituie unul dintre elementele fundamentale ale supremației dreptului în sensul art. 6 alin. 1."
În paragraful nr. 52 din hotărârea pronunțată în cauza Androne împotriva României, Curtea europeană a drepturilor omului a reținut că "redeschiderea unei proceduri încheiate cu o hotărâre definitivă, în urma unei cereri de revizuire formulate tardiv, și anularea Hotărârii definitive din 22 noiembrie 2001, favorabilă reclamanților, au ignorat principiul securității raporturilor juridice și, în consecință, dreptul reclamanților la un proces echitabil, în sensul art. 6 alin. 1."
Totodată, în hotărârea pronunțată în cauza Iacob împotriva României, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 389 din 5 mai 2006, Curtea europeană a drepturilor omului a reiterat (în paragrafele 25-26) aceleași considerații.
În definirea principiului securității juridice de către instanța europeană, Curtea reamintește și o altă hotărâre pronunțată de Curtea europeană a drepturilor omului împotriva Statului Român, respectiv hotărârea pronunțată în cauza Societatea Comercială " Industrial " -, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 682 din 9 august 2006. în această hotărâre, Curtea europeană a drepturilor omului a precizat (în paragraful 32) că "dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe, garantat de art. 6 alin. 1 din Convenție, trebuie interpretat în lumina preambulului Convenției, care enunță preeminența dreptului ca element al patrimoniului comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă, printre altele, că soluția dată într-un mod definitiv oricărui litigiu de către instanțe nu trebuie repusă în discuție (Cauza Brumărescu, precitată, paragraful 61). În virtutea acestui principiu, nici una dintre părți nu este îndreptățită să solicite supervizarea unei hotărâri definitive și executorii cu singurul scop de a obține rejudecarea procesului și o nouă hotărâre în privința sa.Instanțele de control nu trebuie să utilizeze puterea lor de supervizare decât pentru a corecta erorile de fapt sau de drept și erorile judiciare, și nu pentru a proceda la o nouă judecată. nu trebuie să devină un apel deghizat, și simplul fapt că pot exista două puncte de vedere asupra subiectului nu constituie un motiv suficient pentru a rejudeca o cauză.Nu se poate deroga de la acest principiu decât atunci când motive substanțiale și imperioase impun aceasta (Cauza Riabykh împotriva Rusiei, nr. 52.854/99, paragraful 52, CEDO 2003-IX)".
Având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 322 punctul 5 Cod de Procedură Civilă pentru admiterea revizuirii și, ținând seama de imperativul respectării principiului securității juridice, astfel cum a fost stabilit prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului - jurisprudență obligatorie pentru autoritățile române - Curtea urmează a respinge ca fiind nefondată cererea de revizuire formulată de domnul împotriva sentinței civile nr. 216/17.09.2008, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara - Secția de contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea de revizuire formulată de împotriva sentinței civile nr. 216/17.09.2008, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara - Secția de contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12.11.2008.
PREȘEDINTE
- - GREFIER
- -
Red./29.12.2008
Tehnored./12.01.2009
Ex.2
Președinte:Răzvan PătruJudecători:Răzvan Pătru