Alte cereri. Decizia 321/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr.321/CA
Ședința publică de la 28 septembrie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Adriana Gherasim
JUDECĂTOR 2: Kamelia Vlad
JUDECĂTOR 3: Monica Costea
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului formulat în contencios administrativ de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în municipiul T,- bis, împotriva sentinței civile nr.668 din 24 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea - Secția civilă, comercială și de contencios administrativ, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant, domiciliat în T,-, județul T, având ca obiect alte cereri /anulare decizie.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform disp. art.87 și urm. din Codul d e procedură civilă.
Recursul este motivat, scutit de taxa judiciară de timbru.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Instanța, socotindu-se lămurită, în conformitate cu art.150 Cod procedură civilă, declară terminată cercetarea judecătorească, constată dosarul în stare de judecată și având în vedere că se solicită judecata în lipsă, conform disp. art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă, rămâne în pronunțare.
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față:
Prin cererea înregistrată sub nr.333/88/18.02.2009, pe rolul Tribunalului Tulcea, reclamantul a solicitat anularea deciziei de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr.2375 din 12.12.2008, și obligarea pârâtei T - Administrația Finanțelor Publice T la restituirea sumei de 22079 lei, actualizată cu dobânda legală, sumă ce reprezintă taxa de poluare achitată.
În motivare, reclamantul arată că, în anul 2008, cumpărat un autoturism second hand, marca, an fabricație 1991 și neînmatriculat în România, iar pentru înmatriculare a achitat taxa de poluare calculată prin Decizia nr.2375/12.12.2008 respectiv suma de 22079 lei, însă pentru că prevederile art. 4 lit. a din nr.OUG 50/2008, în baza cărora s-a realizat calculul, sunt reglementări contrare legislației comunitare, neputând fi aplicate în dreptul intern, s-a solicitat T restituirea sumei cu cererea nr. 168, care a refuzat, prin adresa nr. 168 din 4 februarie 2009, fiind comunicat acest refuz.
Se mai susține că, prevederile art.4 lit. a din nr.OUG 50/2008 sunt contrare prevederilor Tratatului de aderare a României la or, conform art. 148 alin. 2 și 4 din Constituție, legea comunitară este aplicabilă cu prioritate față de cea națională, iar potrivit art. 25 CE, între statele membre sunt interzise taxele vamale la import și export sau taxele cu efect echivalent, fiind interzis statelor membre și să aplice produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică produselor similar naționale, în acest sens pronunțându-se și instanțele judecătorești.
În drept, s-au invocat prevederile art. 11 din Constituție, art. 148 alin. 2 și 4 din Constituție, art. 25 și art. 90 din Tratatul CE.
În dovedirea cererii, reclamantul a depus la dosar, în copie, adresa nr. 168/4 februarie 2009, cererea înregistrată la nr. 168/9 ianuarie 2008, decizia nr. 2375 din 12.12.2008, carte de identitate, permis de conducere, chitanța seria -, nr.-/12.12.2008 și practică judiciară.
În apărare, Tad epus întâmpinare și în temeiul art. 57 Cod proc. civ. a solicitat citarea în cauză a Administrației Fondului pentru Mediu întrucât taxa de poluare se constituie venit la Fondul pentru Mediu.
Prin sentința nr.688/24.04.2009 Tribunalul Tulceaa respins cererea de chemare în judecată a altor persoane ca nefondată și a admis acțiunea anulând Decizia de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr.2375 din 12.12.2008, emisă de către Administrația Finanțelor Publice
A fost obligată T - Administrația Finanțelor Publice T să restituie reclamantului suma de 22079 lei încasată cu titlu de taxă de poluare pentru autovehicule, cu dobânda legală calculată de la data plății și până la restituirea integrală.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a apreciat că reclamantul s-a adresat instituției pârâte pentru restituirea acestei taxei de poluare achitată cu ocazia înmatriculării (cererea nr. 168/9 ianuarie 2009), considerată discriminatorie în raport cu prevederile europene însă, prin adresa nr. 168 din 4 februarie 2009 i s-a comunicat că taxa este legal plătită și nu poate fi restituită.
În susținerea refuzului de restituire a taxei s-au invocat prevederile art. 4 lit. a din nr.OUG 50/2008.
Tribunalul a constat că, în reglementarea internă, a fost introdusă inițial o taxă de primă înmatriculare a autoturismelor prin Legea nr. 343/2000, modificată prin nr.OUG110/2006, art. 2142)- 2143)incluse în Codul fiscal stabilind obligația achitării, modul de calcul al taxei, și scutirile de la plata acesteia.
Prin nr.OUG 50/21 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial din 25 aprilie 2008, s-au abrogat art. 2141)- 2143)din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, fiind stabilit, prin același act normativ cadrul legal pentru instituirea taxei de poluare pentru autovehiculele care constituie venit la bugetul Fondului pentru Mediu și se gestionează de Administrația Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Potrivit art. 4 din nr.OUG50/2008, obligația de plată a taxei de poluare intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România și respectiv la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire în art. 3 și 9 (forma în vigoare la data achitării taxei).
Din prevederile legale arătate, rezultă că taxa de poluare se datorează atât pentru autoturismele noi, cât și pentru cele înmatriculate anterior în celelalte state comunitare ori în alte state, și reînmatriculate în România, după aducerea lor în țară, începând cu data de 1 iulie 2008, aceeași taxă nefiind percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România.
În conformitate cu art.90 paragraful 1 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Norma indicată se referă la interzicerea măsurilor protecționiste instituite de un stat membru cu privire la anumite produse, prin care s-ar putea crea o situație de discriminare negativă sau un statut de vădit dezavantaj economic pentru produsele similare concurente provenite din alte state membre comunitare.
În speță, taxa de poluare s-a instituit atât pentru autoturismele noi, indiferent de proveniența lor geografică sau națională, dar și pentru autovehiculele second -hand provenite din state membre UE sau alte state, dar o atare taxă nu este prevăzută și pentru autovehiculele deja înmatriculate, cu toate că gradul de poluare al acestora este același cu cel produs de autovehiculele second - hand importate, uneori chiar mai mare.
Însă, normele comunitare au caracter prioritar în raport cu cele naționale, ceea ce rezultă din art. 11 alin. 1 și 2 Constituția României, din jurisprudența Curții Europene de Justiție, precum și din prevederile Legii nr. 157/2005.
Conform acestui principiu, orice normă comunitară are forță juridică superioară normelor naționale, chiar și atunci când acestea din urmă sunt adoptate ulterior normei comunitare, regula aplicându-se indiferent de rangul normei în ierarhia sistemului juridic național și de acela al normei comunitare.
Obligativitatea instanțelor din statele membre de a aplica prioritar Tratatul Uniunii a fost statuată și prin Hotărârile pronunțate de în cauzele Enel (15 iulie 1964), precum și delle Finanze dello Stato a (9 martie 1978).
Potrivit considerentele, redate în aceste hotărâri, la intrarea în vigoare a Tratatului, acesta a devenit parte integrantă a ordinii juridice a Membrei, instanțele din aceste state fiind obligate să îl aplice. Curtea a reținut că "o instanță națională ce este chemată, în limitele competenței sale, să aplice prevederi ale dreptului comunitar are obligația de a aplica aceste prevederi, dacă este necesar chiar refuzând să aplice legislația națională, inclusiv cea adoptată ulterior, nefiind necesar ca instanța să ceară sau să aștepte abrogarea prevederilor contrare de către puterea legislativă sau Curtea Constituțională".
În consecință, judecătorul național, ca prim judecător comunitar, are competența, atunci când dă efect direct dispozițiilor art. 90 din Tratat să aplice procedurile naționale în așa fel încât, drepturile prevăzute în Tratat să fie deplin și efectiv protejate.
Că o taxă internă impusă autovehiculelor second - hand este discriminatorie, în sensul art. 90 paragraful 1 din Tratat s-a decis în cauza conexată și unde Curtea de Justiție a arătat că o taxă de înmatriculare este interzisă atâta timp cât este percepută asupra autoturismelor second - hand puse pentru prima dată în circulație pe teritoriul unui stat membru și că valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autovehiculului (tip motor, capacitate cilindrică) și la clarificarea din punct de vedere al poluării este calculată fără a se lua în seamă deprecierea autoturismului de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea reziduală a unor autoturisme second - hand similare care au fost deja înmatriculate în statul membru în care sunt importate.
În aceste condiții, este evident, că normele interne ce reglementează obligația de plată a taxei de poluare la înmatricularea autoturismelor second - hand contravin dispozițiilor Tratatului de Instituire a Uniunii Europene, normele interne dispunând cu privire la o taxă discriminatorie și care încalcă principiul liberei circulații a mărfurilor.
Pe de altă parte, obligația de a aplica prioritar dreptul comunitar nu este opozabilă numai jurisdicțiilor ci și Guvernului însuși și organelor componente ale acestuia, cum sunt și organele fiscale. Din această perspectivă, invocarea de către organul fiscal a legii fiscale interne în temeiul căreia s-a perceput taxa specială dovedită contrar normelor dreptului comunitar înfrânge nu numai dispozițiile constituționale precizate, dar pune serioase semne de întrebare asupra îndeplinirii obligației de loialitate comunitară asumată de România ca stat membru.
Într-o atare ipoteză, revine jurisdicțiilor să elimine această disfuncționalitate, recunoscând particularilor drepturile prin aplicarea directă a Tratatului în așa fel încât acestei norme să i se recunoască și caracterul ei util.
Relativ la incidența dispozițiilor art. 57 alin. 1 Cod proc. civ. s-a constat că, nu sunt îndeplinite condițiile impuse prin textul de lege menționat pentru că T, pârâta în cauză, nu cheamă în judecată o altă persoană care ar putea să pretindă aceleași drepturi ca și reclamantul, ci o instituție care a beneficiat de fondurile încercate cu titlu de taxă de poluare.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, DGFP T susținând în criticile formulate faptul că, în mod greșit instanța a apreciat ca reînmatricularea autovehiculului de către reclamant încalcă normele europene.
Astfel, arata recurenta parata că, OUG 50/2008 stabilește masuri care corespund art.90 din Tratatul de instituire a Comunității Europene.
Comisia Europeana a acceptat principiile ultimei formule de calcul a taxei propuse de către Guvernul României, in care emisiile de sunt luate în considerare la taxarea mașinilor euro 4 si 3, iar pentru autovehiculele noi sunt calculați coeficienți mai mari respectându-se astfel principiul " poluatorul plătește".
De asemenea se invoca art.126 din Constituție recurenta apreciind ca nicio lege, în vigoare, nu permite unei instanțe de judecata să se pronunțe asupra compatibilității unor prevederi legale ale dreptului intern cu constituția și cu tratatele internaționale.
Analizând legalitatea hotărârii atacate din prisma acestor critici Curtea apreciază nefondat recursul pentru următoarele considerente:
Reclamantul a dobândit din Germania, conform contractului încheiat la 29.09.2008, un autocar folosit, marca, pentru care a solicitat înmatricularea în România.
În vederea efectuării acestei formalități reclamantul a fost obligat să achite taxa de poluare în valoare de 22079 lei calculata prin decizia nr.2375/12.12.2008.
Aceasta decizie a fost emisa în temeiul Ordonanței de urgența 50/2008 suma stabilita, ce reprezintă taxa de poluare, fiind plătita cu ocazia primei înmatriculări în România a autovehiculelor și autoturismelor menționate expres, în cuantumul prevăzut de art.4 din ordonanță.
Potrivit acestui act normativ taxa de poluare nu se percepe autoturismelor deja înmatriculate în România ci, doar pentru cele înmatriculate în celelalte state ale Uniunii Europene, achiziționate și aduse în țară, ca și în cazul de față, unde se reînmatriculează ca urmare a schimbării proprietarului.
Art.148 alineatul 2 din Constituția României stipulează că:"prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare ale legii interne "iar alineatul 4 stabilește că: "autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din alineatul 2 menționat".
Prin urmare, Constituția României instituie principiul priorității dreptului comunitar în fața celui național, principiu garantat în special de instanțele judecătorești precum și principiul aplicării directe a dreptului comunitar pe teritoriul României.
Ori, normele comunitare în materie respectiv art. 90 din Tratatul CE prevăd că: "1) niciun stat membru nu aplica direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decât cele care se aplica, direct sau indirect produselor naționale similare.
2) de asemenea, niciun stat membru nu aplica produselor altor state membre impozite interne de natura sa protejeze indirect alte sectoare de producție".
Scopul general al art.90 din Tratatul este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor și se refera la impozitele și taxele interne care impun o sarcină interna mai consistentă produselor care provin din alte state membre în comparație cu produsele interne.
Aceste prevederi au efect direct asupra ordinii juridice interne de la data 01.01.2007 și se opun ca un stat membru să adopte dispoziții precum cele prevăzute de OUG 50/2008 conform căreia pentru un autoturism produs în România sau în alte state membre UE nu se percepe taxa de poluare, daca a fost înmatriculat tot în România. Insă, se percepe taxa de poluare dacă autoturismul, produs în țară sau în alt stat membru, este înmatriculat pentru prima data în România aceasta taxă fiind o taxa cu efect echivalent în interesul art.25 CE.
Curtea Europeana de Justiție a constat ca orice taxa pecuniară impusă unilateral asupra mărfurilor în temeiul faptului ca trec frontiera, oricare ar fi denumirea și modul de aplicare al acesteia și care reprezintă o taxa de înmatriculare propriu-zisa constituie o taxa cu efect echivalent în sensul art. 23 și 25. ( hotărârile 17 octombrie 1997,C-90/94;, C-213/96).
În materie de impozitare a autovehiculelor de ocazie importate, Curtea a considerat ca art.90 CE vizează garantarea neutralității depline a impozitelor interne cu privire la concurența dintre produsele care se afla deja pe piața interna și produsele din import (hotărârile 29 aprilie 2004, C-387/01 și din 05 octombrie 2006 și C-290/05 si C-333/05).
De asemenea, din jurisprudența Curții rezultă că un sistem de taxare nu poate fi considerat compatibil cu art.90 din Tratat decât dacă este organizat astfel încât să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor taxe mai mari decât produsele similare naționale și să nu producă în nici un caz efecte discriminatorii.
Reglementată în modul prevăzut de OUG50/2008, taxa de poluare este contrară art. 90 din Tratatul întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme de ocazie deja înmatriculate într-un alt stat membru (în speță de față Germania) favorizând astfel vânzarea autoturismelor second -hand deja înmatriculate în România.
După aderarea României la acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre le atât timp cât norma fiscală națională diminuează sau, este susceptibilă să diminueze chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.
Prin urmare, în mod judicios prima instanță a apreciat că taxa de poluare este în discordanță cu prevederile Constituției României,ale Tratatului dar și cu principiile instituite de în deciziile pronunțate critica recurentei fiind astfel neîntemeiată.
Și susținerea recurentei în sensul că dispozițiile OUG 50/2008 sunt în concordanță cu principiul "poluatorul plătește" va fi înlăturată.
Principiul invocat implică regula potrivit cu care partea responsabilă pentru producerea poluării trebuie să fie răspunzătoare pentru daunele provocate mediului.
Însă, taxei de poluare instituită prin OUG 50/2008 îi lipsește caracterul de taxă de mediu întrucât faptul generator al obligației de plată nu îl reprezintă faptul că autovehiculul poluează ci, prima înmatriculare a acestuia în România.
De asemenea, acest principiu nu trebuie aplicat discriminatoriu întrucât taxa de poluare este instituită doar pentru autovehiculele înmatriculate după data de 01.07.2008 care poluează în egală măsură ca și cele înmatriculate anterior dar, pentru care nu se achită această taxă.
Față de considerentele sus expuse, Curtea apreciind neîntemeiate criticile recurentei va respinge recursul declarat de către DGFP T, menținând ca legală și temeinică hotărârea tribunalului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat în contencios administrativ de pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în municipiul T,- bis, împotriva sentinței civile nr.668 din 24 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Tulcea - Secția civilă, comercială și de contencios administrativ, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant, domiciliat în T,-, județul T, având ca obiect alte cereri /anulare decizie.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 28 septembrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
29 septembrie 2009
jud.fond.
red.dec.jud. - 10.11.2009
2ex/11.11.2009
Președinte:Adriana GherasimJudecători:Adriana Gherasim, Kamelia Vlad, Monica Costea
