Alte cereri. Decizia 325/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
R O M Â N I
CURTEA DE APEL BACĂU
- SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL -
Decizia nr. 325/2008
Ședința publică de la 17 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Vera Stănișor judecător
JUDECĂTOR 2: Mona Gabriela Ciopraga
JUDECĂTOR 3: Aurelia
Grefier:
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Astăzi a fost pe rol judecarea contestației în anulare formulată de contestatorul, împotriva deciziei civile nr. 132 din 14 februarie 2008, pronunțată de Curtea de APEL BACĂU în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns consilier juridic pentru intimatul Primarul municipiului B, lipsă fiind contestatorul.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Consilier juridic pentru intimatul Primarul municipiului B depune la dosar delegație.
Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Consilier juridic pentru intimatul Primarul municipiului B, având cuvântul, solicită respingerea contestației în anulare ca nefondată, nefiind întrunite condițiile prevăzute de art. 318 Cod procedură civilă. În continuare, arată că, contestatorul se referă în motivele contestației la anumite erori materiale care s-ar fi săvârșit în recurs, erori care nu sunt dovedite, motivele invocate de acesta neîndeplinind condițiile prevăzute de art. 318 Cod procedură civilă pentru admiterea unei contestații în anulare. Față de acestea, având în vedere motive expuse pe larg prin întâmpinarea formulată în cauză, în susținerea acesteia fiind menționată și o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care solicită a fi avută în vedere, se impune respingerea contestației în anulare ca nefondată.
S-au declarat dezbaterile închise.
R A:
- deliberând -
Asupra contestației în anulare de față, constată următoarele:
Prin decizia civilă nr. 132/14.02.2008, pronunțată de Curtea de APEL BACĂU - Secția Comercială, de Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr-, s- admis recursul formulat de Primarul municipiului B împotriva sentinței civile nr. 488/14.11.2007 a Tribunalului Bacău în contradictoriu cu intimatul - reclamant și s-a modificat în tot sentința recurată, în sensul că s-a respins ca nefondată acțiunea reclamantului, având ca obiect "modificare certificat de urbanism".
Pentru a pronunța această soluție, curtea a avut în vedere următoarele considerente:
Prin cererea înregistrată la Primăria B sub nr. 54/168/25.01.2007 reclamantul a solicitat emiterea certificatului de urbanism pentru imobilul situat în B,- A, în scopul construirii unuibloc de locuințe și spații comerciale. În baza acestei cereri și avându-se în vedere documentația de urbanism aprobată prin Hotărârea Consiliului Local 38/31.03.2000 a fost emis certificatul de urbanism nr. 159/23.02.2007, certificat care cuprinde mențiuni referitoare la regimul juridic, economic și tehnic al terenului pe care urmează a fi amplasată construcția. Între documentele prevăzute în certificat ca fiind necesare se numără și acordul vecinilor.
Din planul de amplasament al terenului proprietatea reclamantului rezultă că terenul se învecinează la Nord și Sud cu terenuri aparținând Municipiului B, la cu str. - și la Vest cu o alee de acces, fără ca în plan să fie indicată vecinătățile estică ți vestică alăturată străzii și aleii de acces. Însă, din planul de încadrare în zonă și din planul de situație realizat la scara 1:500 rezultă că terenul se învecinează cu blocuri de locuințe, atât la Vest, cât și la.
În drept,
Potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 50/1991 certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritățile prevăzute la art. 4, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice (un astfel de plan urbanistic fiind aprobat de Consiliul local al municipiului B prin Hotărârea nr. 38/31.03.2000) și ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate și aprobate potrivit legii, fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic și tehnic al terenurilor și construcțiilor existente la data solicitării și stabilesc cerințele urbanistice care urmează să fie îndeplinite în funcție de specificul amplasamentului, precum și lista cuprinzând avizele și acordurile legale, necesare în vederea autorizării.
Certificatul de urbanism are doar caracterul unui aviz conform, nefiind un act administrativ întrucât autoritatea care l-a cerut, dacă nu este de acord cu conținutul avizului, are latitudinea de a nu emite actul. Certificatului de urbanism îi lipsește o trăsătură caracteristică a actului administrativ, respectiv caracterul executoriu. Din această perspectivă, nu poate fi admisă o acțiune prin care se solicită autorității publice locale să emită un certificat (adică să dea un aviz conform) cu conținutul dorit de parte.
Chiar dacă s-ar considera că certificatul de urbanism poate fi contestat pe calea acțiunii în contencios administrativ se impun a fi avute în vedere dispozițiile cuprinse în Ordinul nr. 1430/ 2005 emis de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții. În Anexa 2 normelor - care reglementează Structura avizelor și/sau acordurilor legale necesare în autorizarea executării lucrărilor de construcții - în Lista B (Avize și/sau acorduri obținute prin grija solicitantului), la pct. 4 este prevăzut acordul vecinilor. Potrivit textului, acordul vecinilor, exprimat în formă autentică, se solicită în și în situația amplasării de construcții noi cu alte funcțiuni decât cele ale clădirilor învecinate și dacă prin natura activităților adăpostite de acestea se produce poluare de orice fel (noxe, zgomot, vibrații etc.).
În cauză, reclamantul intenționează să construiască un bloc de locuințe și spații comerciale, ceea ce reprezintă o construcție nouă cu altă funcțiune decât a clădirilor învecinate, spațiile comerciale putând adăposti activități producătoare de poluare. Prin urmare, acordul vecinilor a fost solicitat de emitentul certificatului în conformitate ce aceste dispoziții.
De altfel, prima instanță a admis acțiunea nu pentru că ar fi considerat aceste dispoziții inaplicabile, ci pentru a constatat că terenul pe care urmează a fi amplasată construcția nu se mai învecinează cu vreo persoană fizică sau juridică. O astfel de constatare este, dat fiind faptul că orice teren se învecinează cu un alt teren, terenurile învecinate aflându-se în proprietatea cuiva; în cauză, Municipiul B este proprietar al terenurilor libere de construcții (Nord și Sud), iar terenurile pe care se află blocurile de locuințe sunt fie proprietatea municipiului, fie a proprietarilor construcțiilor aflate pe teren, aceștia din urmă putând fi, în mod evident, afectați de amplasarea în apropierea blocurilor lor de locuințe a unei construcții cu mai multe nivele și cu spații comerciale la parter.
Împotriva deciziei civile nr. 132/14.02.2008 s-a promovat prezenta contestație în anulare, de către reclamantul, care a invocat următoarele aspecte:
- instanța de recurs - dintr- eroare materială - a apreciat că terenul său se învecinează cu terenuri pe care s-ar afla blocuri de locuințe, condiții în care nu era necesar acordul vecinilor - de asemeni, instanța de recurs, din eroare a apreciat că reclamantul intenționează să construiască un imobil cu o altă destinație decât cele învecinate, după cum sunt eronate și aprecierile cu privire la înălțimea clădirii, lumină poluare.
Pentru aceste motive, contestatorul a solicitat admiterea contestației în anulare.
Intimatul Primarul municipiului Baf ormulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea contestației ca nefondată, întrucât motivele invocate nu se încadrează în noțiunea de greșeală materială, în sensul prevăzut de art. 318 Cod procedură civilă.
Curtea constată nefondată contestația în anulare pentru următoarele considerente:
Contestația în anulare este o cale de atac extraordinară, admisibilă în cazurile prevăzute de lege strict și limitativ.
Art. 318 Cod procedură civilă prevede că unul din motivele contestației în anulare este reprezentat de situația în care soluția instanței de recurs este rezultatul unei greșeli materiale.
Textul face referire la erori materiale evidente, în legătură cu aspectele formale ale judecării cauzei și nu la greșeli de judecată, care nu pot fi îndreptate pe calea contestației în anulare (care ar deveni astfel "un recurs la recurs").
Practica judiciară și doctrina s-au pronunțat constant în acest sens, stabilind că pe calea contestației în anulare nu se pot reexamina chestiuni care țin de aprecierea probelor sau de interpretare a unor dispoziții legale.
Având în vedere că motivele invocate de contestator vizează aprecierea probelor și a dispozițiilor legale incidente în cauză, curtea constată că cererea contestatorului nu se circumscrie dispozițiilor art. 318 Cod procedură civilă, urmând a fi respinsă ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondată, contestația în anulare promovată de contestatorul, împotriva deciziei civile nr. 132 din 14.02.2008, pronunțată de Curtea de APEL BACĂU în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatulPRIMARUL MUNICIPIULUI
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi,17 aprilie 2009.
PREȘEDINTE,
JUDECĂTORI,
Pt.jud. - CO
semnează președinte instanță
GREFIER,
Pt. -
GREFIER SECȚIE
Red.
Tehnored. 2 ex.
14/15 mai 2008
Președinte:Vera StănișorJudecători:Vera Stănișor, Mona Gabriela Ciopraga, Aurelia
