Alte cereri. Sentința 354/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--25.08.2009
SENTINȚA CIVILĂ NR.354
Ședința publică din 11 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Rodica Olaru
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Comisia pentru constatarea calității de luptător în rezistența anticomunistă din cadrul Ministerul Justiției și Libertăților, având ca obiect constatare calitate de luptător
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru reclamantul lipsă avocat, lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se constată că s-a depus la dosar, prin registratura instanței, întâmpinare din partea pârâtei, care se comunică și cu reprezentantul reclamantului.
Reprezentantul reclamantului solicită, în susținerea acțiunii, audierea martorilor a căror declarații autentificate se află la dosarul cauzei.
Instanța respinge probe testimonială față de conținutul declaraților existente la dosar și nemaifiind alte cereri, acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra acțiunii de contencios de față, constată:
Prin acțiune reclamantul a chemat în judecată pe pârâta Comisia pentru Constatarea Calității de Luptător în din cadrul Ministerului Justiției și solicitând să se anuleze decizia nr.5277/2006 din 23.VII.2009 prin care a respins cererea ăn care a solicitat constatarea calității de luptător în rezistență anticomunistă pentru tatăl său (poreclit în comună ), împușcat în lupta anticomunistă în anul 1949.
În motivare reclamantul arată că OUG nr.214/1999, art.5 pct.3 obligă comisia să solicite documente, date sau informații de la instituțiile publice care le dețin: Ministerul d e Interne, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Sănătății și Familiei, Ministerul Educației și Cercetării, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.
Nu face nici un afront, însă desigur că această Comisie nu a făcut aceste demersuri și nici nu a avut în vedere declarațiile notariale date sub răspundere proprie de către și, din care rezultă clar că tatăl meu a fost împușcat în martie 1949 de trupele de securitate la locul denumit " ", susține reclamantul.
Dacă pârâta se documenta la Arhivele Securității sau mai simplu în documentarele apărute după revoluție - autor, se dovedea cu ușurință că în toamna anului 1948 tatăl meu ( zis ) a plecat cu alți parteneri în pădurile fund constituiți în în grupări de luptă împotriva instaurării regimului comunist.
La începutul lunii martie 1949, patru din acești partizani au fost împușcați fără sentință de condamnare la locul numit " " și anume:Tatăl meu - zis; - zis; - zis; G - zis.
De menționat este că pentru ultimii trei partizani, familiile lor au obținut decizie de calitate de luptător anticomunist.
Aceștia au fost aduși din munți atârnați de un tractor, fiind desfigurați încât au fost nevoiți să-i recunoască concetățenii, deoarece membrilor familiei le-a fost interzis să se apropie.
Au fost expuși în fața "" actualmente Primăria și au fost convocate școlile să aducă elevii și toată suflarea din și împrejurimi pentru a lua aminte ce li se poate întâmpla dacă se vor revolta
Pe acest loc, în anul 2006 s-a ridicat un monument de Ziua cu
privire la care depune dovezi.
Petentul împreună cu familia sa au fost persecutați de la acea dată, neputând să urmeze cursurile școlare și satisfacerea stagiului militar, să părăsească localitatea.
Precizează că este în vârstă de 70 de ani, bolnav cu o tumoră malignă și solicită admiterea cererii sale.
Prin întâmpinare pârâta Comisia pentru Constatarea Calității de Luptător în cerut respingerea acțiunii ca nefondată, pentru că potrivit OUG nr.214/1999, se recunoaște calitatea de luptător în rezistența anticomunistă desfășurată în perioada 6 martie 1945-14 dece,brie 1989 persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvărșite din motive politice sau supuse, din aceleași motive, unor măsuri administrative abuzive. Astfel potrivit art.2 alin.1 al ordonanței, constituie infracțiuni săvârșite din motive politice infracțiunile care au avut drept scop: a) exprimarea protestului împotriva dictaturii, cultului personalității, terorii comuniste, precum și abuzului de putere din partea celor care au deținut puterea politică,b) susținerea sau aplicarea principiilor democrației și a pluralismului politic; c) propaganda pentru răsturnarea ordinii sociale existente până la 14 decembrie 1989 sau manifestarea împotrivirii față de aceasta; c1) acțiunea de împotrivire cu arma și răsturnare prin forță a regimului comunist; d) respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, recunoașterea și respectarea drepturilor civile,politice, economice,sociale și culturale; e) înlăturarea măsurilor discriminatorii pe motive de naționalitate sau de origine etnică, de limbă,ori de religie, de apartenență sau opinie politică, de avere ori de origine socială.
Cu privire la măsurile administrative abuzive, articolul 3 menționează că prin acestea se înțelege orice măsuri luate de organele fostei miliții sau securități ori de alte organe ca urmare a săvârșirii unei fapte în scopurile menționate la articolul 2 alin 1, în baza cărora s-a dispus: a) privarea de libertate în locuri de deținere sau pentru efectuarea de cercetări, b) internarea în spitale de psihiatrie; c) stabilirea de domiciliu obligatoriu;d) strămutarea într-o altă localitate; e) deportarea în străinătate, după 23 august 1944, pentru motive politice; f) exmatricularea din școli, licee și facultăți; g) încetarea contractului de muncă sau retrogradarea, dispuse din motive politice și dovedite cu acte scrise, administrative sau judecătorești de la acea dată.
Pentru verificarea situației tatălui reclamantului, s-au solicitat informații Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.
Prin adresa nr. P 3440/07 din data de 18.04.2008 a CNSAS s-a transmis că nu au fost identificate documente din care să rezulte că domnul ar fi fost privat de libertate în locuri de deținere sau pentru efectuarea de cercetări așa cum prevăd dispozițiile articolelor 2 și 3 din OUG nr. 214/1999, modificată și completată de Legea nr. 173/2006.
Față de această situație de fapt, nu poate fi reținută afirmația reclamantului, cum în cauză nu s-ar fi solicitat informații de la instituțiile publice care le dețin, în legătură cu situația tatălui domniei sale.
Având în vedere prevederile articolul 5 alineatele 3 și 4 din OUG nr. 214/1999, Comisia, la soluționarea cererilor, este obligată să țină seama de datele și informațiile solicitate și emise de instituțiile cu care Ministerul Justiției a încheiat protocoale de colaborare și care au o importanță hotărâtoare pentru acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă.
Legiuitorul, în anul 1999 prin emiterea OUG nr. 214, înțeles să fie mai restrictiv decât în anul 1990 când a emis Decretul Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice. decret potrivit căruia pentru dovedirea pretențiilor era admis orice mijloc de probă.
În anul 1999, și ulterior, prin modificările și completările legislative aduse OUG nr. 214/1999, legiuitorul a menținut constant importanța dovezilor scrise emise de autoritățile cu care Ministerul Justiției a încheiat protocoale de colaborare.
În acest context, declarațiile de martori depuse de reclamant la dosarul comisiei, nu au putut fi luate în considerare, necoroborându-se cu dovezile scrise administrate.
În raport de aceste date, nu s-a putut concluziona că tatăl reclamantului s-ar încadra în vreunul dintre cazurile prevăzute de OUG nr. 214/1999 la articolele 2 și 3, așa cum a fost modificată prin Legea nr. 173/2006.
Examinând acțiunea în raport cu prevederile OUG nr.214/1999 modificată, se respinge ca nefondată:
Așa cum rezultă din acțiune și din probele dosarului, reclamantul a solicitat pârâtei, constatarea calității de luptător în rezistență anticomunistă pentru tatăl său, care a fost împușcat ca urmare a opoziției față de regimul comunist în anul 1949.
La cererea formulată de pârâtă, reclamantul a atașat declarații de matori și prin adresa nr.3440/2007 din 18.IV.2008 Sac omunicat pârâtei că a procedat la cercetarea documentelor privitoare la domnul, născut la data de 20.04.1911 în localitatea, jud.C-S, fiul lui și al.
În urma derulării procedurilor, se transmite, că nu au fost identificate documente care să ateste că domnul a fost privat bde libertate în locuri de deținere sau pentru efectuarea de cercetări.
Art.5 alin.3 din OUG nr.214/1999 privitor la cererea formulată în temeiul acestei ordonanțe, prevede că, dacă cererea nu este însoțită de actele doveditoare necesare, Comisia este obligată să solicite documente, date sau informații de la instituțiile publice care le dețin.
(4) Pentru soluționarea cu celeritate a cererilor și primirea cu titlu gratuit a documentelor, datelor sau informațiilor solicitate, Ministerul Justiției va încheia protocoale de colaborare cu următoarele instituții:
a) Ministerul d e Interne - Arhivele Naționale;
b) Ministerul Apărării Naționale;
c) Ministerul Sănătății și Familiei;
d) Ministerul Educației și Cercetării;
e) Serviciul Român de Informații;
f) Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității;
g) Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.
(5) Comisia este obligată să se pronunțe asupra cererii în termen de cel mult 30 de zile de la primirea acesteia, dacă este însoțită de acte doveditoare, sau, după caz, de la primirea documentelor, datelor ori informațiilor prevăzute la alin. (3), prin decizie motivată.
Deci, potrivit acestui act normativ, clitatea de luptător în rezistența anticomunistă se stabilește numai în baza unor acte doveditoare, respectiv documentze provenite de la instituțiile expres prevăzute în articolul susmenționat și nu pe baza oricăror probe, cum solicită reclamantul prin depunerea, ca probe, a declarațiilor autentificate de martori existente la dosar.
Din interpretarea art.5 din OUG nr.214/1999, rezultă că nici invocarea monumentului ridicat în cinstea unor eroi în comuna nu constituie o dovadă în sensul acestui text legal, astfel că cererea reclamantului nefiind susținută cu dovezi legale, a fost corect respinsă de pârâtă, considerent pentru care acțiunea se respinge ca neîntemeiată, în lipsa depunerii unor noi documente care să susțină afirmațiile din acțiune.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei Comisia pentru constatarea calității de luptător în rezistență anticomunistă din cadrul Ministerul Justiției și Libertăților.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică 11.XI.2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Se comunică:
-reclamantului:, nr.298, jud. C-
-pârâtei: Comisia pentru constatarea calității de luptător în rezistență anticomunistă din cadrul Ministerul Justiției și Libertăților, B,-, sector.5
Emis 2 com.
Red.-16.11.2009
tehnored../ 24.11.2009/ 2 ex.
Președinte:Rodica OlaruJudecători:Rodica Olaru
