Alte cereri. Decizia 362/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZI A NR.362/R-CONT
Ședința publică din 03 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gabriela Chiorniță președinte secție
- - - - JUDECĂTOR 2: Ingrid Emina Giosanu
- - - JUDECĂTOR 3: Corina
- - grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN A cu sediul în Pitești, nr.1, jud.A, împotriva sentinței civile nr.21/CA din 16 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, în dosarul nr-, intimat fiind reclamantul CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR. - cu sediul ales la Cabinetul Individual Avocat, din Pitești, str.- -,.2,.C,.7, jud.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au răspuns consilier juridic - pentru recurentul pârât Consiliul Județean A și avocat pentru intimatul reclamant Cabinet Medical Individual Dr. -.
Procedura este legal îndeplinită.
Recursul este timbrat cu taxă judiciară de timbru în sumă de 2 lei potrivit chitanței nr.-/10.- (fila 13 din dosar) și cu timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei după care, reprezentanții părților precizează că nu au de formulat cereri prealabile.
Instanța constatând recursul în stare de judecată, acordă cuvântul asupra acestuia.
Consilier juridic -, având cuvântul pentru recurentul pârât Consiliul Județean A, susține oral motivele de recurs, așa cum au fost precizate în scris la dosar, solicitând admiterea lui, modificarea sentinței instanței de fond, în sensul respingerii cererii de chemare în judecată ca nefondată.
Avocat, având cuvântul pentru intimatul reclamant Cabinet Medical Individual Dr. -, solicită respingerea recursului ca nefondat, menținerea sentinței tribunalului ca fiind legală și temeinică, având în vedere întâmpinarea de la dosar, cu consecința obligării recurentului pârât de a avea o anumită atitudine în ședința de plen față de situația acestor cabinete medicale.
CURTEA
Constată că, prin cererea depusă la data de 22 septembrie 2008 la Tribunalul Argeș, reclamantul Cabinet Medical Individual Dr. a chemat în judecată pe pârâtul Consiliul Județean A, solicitând obligarea acestuia să răspundă la cererea pentru îndeplinirea procedurii stabilite de nr.OUG68/28.05.2008, în sensul fie de a vinde cabinetul medical - cu terenul aferent - către reclamant, fie de a-l amenaja și a-l dota pe cheltuiala sa, conform standardelor stabilite prin acte normative. Totodată, a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că a fost înființat și organizat în baza nr.OG124/1998. Potrivit art.4 alin.1 din nr.OUG68/2008, pârâtul avea obligația de a aproba lista spațiilor cu destinație medicală și a terenurilor aferente acestora din proprietatea privată a județului ori a statului, pentru care a fost mandatat să vândă, ce urmează a fi vândute. Potrivit aceluiași act normativ, în situația în care spațiile medicale nu sunt vândute, pârâtul are obligația să le amenajeze și să le doteze pe cheltuiala sa în termen de 1 an de la intrarea în vigoare a ordonanței. Reclamantul a solicitat pârâtului cumpărarea spațiului în care medicul își desfășoară activitatea sau dotarea cabinetului medical, însă pârâtul nu a emis răspuns, deși era obligat în acest sens potrivit art.2 alin.1 lit.h din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, coroborat cu art.4 alin.2 și art.32 alin.1 din nr.OUG68/2008.
Prin sentința nr.21/CA/16 ianuarie 2009, Tribunalul Argeș, Secția civilă - Complet specializat contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea reclamantului și l-a obligat pe pârât să se pronunțe efectiv în legătură cu aplicarea nr.OUG68/2008.
În motivarea sentinței prima instanță a reținut că prin nr.OUG68/2008 a fost reglementată vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical.
Prin art.1-4 alin.1 a fost reglementată sfera de aplicare a ordonanței, respectiv au fost enumerate spațiile medicale, construcții și terenuri, ce pot fi vândute, persoanele care pot solicita cumpărarea, faptul că vânzarea spațiilor medicale care se află în sediile consiliilor locale și județene se face în baza hotărârii consiliului local sau a consiliului județean, în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, faptul că, după caz, consiliile județene sau consiliile locale pot aproba prin hotărâre lista spațiilor și a terenurilor aferente din proprietatea privată a unităților administrativ-teritoriale ori din proprietatea privată a statului, pentru care sunt mandatate să vândă, ce urmează să fie vândute potrivit dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență, listele urmând a fi afișate.
De la art.4 alin.2 până la art.31, inclusiv, a fost reglementată procedura de urmat în cazul vânzării, atât de către autoritatea publică, cât și de cumpărător.
La art.32 s-a reglementat că spațiile medicale care intră sub incidența acestei ordonanțe, care nu sunt vândute de consiliile locale și consiliile județene, vor fi amenajate și dotate în termen de un an de la intrarea în vigoare a ordonanței, conform standardelor stabilite prin ordinul ministrului sănătății publice, urmând ca fondurile necesare dotării și amenajării să fie alocate din bugetele locale ale consiliilor locale și județene în a căror rază teritorială se află spațiile medicale.
Pârâtul, așa cum el însuși a recunoscut, nu a adoptat nicio hotărâre în legătură cu aplicarea nr.OUG68/2008.
Singura conduită pe care o poate impune instanța este de a-l obliga pe pârât să se pronunțe în plen în legătură cu aplicarea acestuia act normativ, președintele consiliului județean neavând o asemenea competență. Acesta din urmă are obligația, potrivit Legii nr.215/2001, modificată, de a înscrie pe ordinea de zi a ședinței de consiliul județean proiectul de hotărâre care să fie adoptat de către consiliu, care să prevadă fie vânzarea, fie amenajarea și dotarea spațiilor medicale, la proiect urmând a fi anexată documentația care să cuprindă lista spațiilor medicale și terenurilor aferente, ce intră sub incidența nr.OUG68/2008, lista concesionarilor, regimul juridic al construcțiilor și terenurilor, lista dotărilor și fondurilor necesare ce trebuie cuprinse în bugetul local, etc. documentație de natură a duce la adoptarea unei hotărâri legale de către consiliu.
Numai după adoptarea unei asemenea hotărâri reclamantul poate solicita pârâtului fie cumpărarea potrivit procedurii impuse de ordonanță, fie amenajarea și dotarea spațiului.
Este fără relevanță faptul că, anterior, pârâtul a adoptat hotărârea nr.116/2006 cu privire la vânzarea spațiului concesionat atâta timp cât nr.OUG110/2005, care a generat-o, a fost declarată neconstituțională. Trebuie remarcat faptul că noul act normativ reglementează o facultate în sarcina consiliului județean iar fostul act normativ a reglementat o obligație.
În ceea ce privește răspunsul nr.6233/13.10.2008 (fila 14), emis de președintele consiliului județean, prima instanță a apreciat că nu poate fi luat în considerare ca răspuns emanând de la pârât, el nefiind urmarea unei hotărâri, ci opinia președintelui de consiliu.
Împotriva sentinței a formulat recurs pârâtul care, invocând dispozițiile art.304 pct.6, 7, 9 și art.3041Cod procedură civilă, a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Astfel, spațiul ocupat de Cabinetul reclamant nu face parte din domeniul privat al județului A, ci aparține domeniului public al acestuia conform dispozițiilor nr.HG640/2002 privind trecerea unor unități spitalicești din domeniul public al statului și din administrarea Ministerului Sănătății și Familiei în domeniul public al județului A și în administrarea Consiliului Județean Astfel, este imposibilă vânzarea spațiului respectiv, întrucât proprietatea publică este inalienabilă, imprescriptibilă și insesizabilă potrivit art.136 din Constituția României și art.11 din Legea nr.213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia.
Obligația impusă de către instanța de fond pârâtului excede obiectului dedus judecății de către reclamant, precum și cadrului juridic stabilit prin nr.OUG68/2008. Actul normativ respectiv nu prevede obligația Consiliului Județean de a se pronunța în plen în sensul adoptării unei hotărâri care să stabilească faptul că nu sunt aplicabile dispozițiile actului respectiv. În plus, nici chiar reclamantul nu a solicitat prin cererea sa de chemare în judecată obligarea Consiliului Județean A la conduita impusă de către instanță, astfel încât instanța a acordat mai mult decât s-a cerut sau chiar ceea ce nu s-a cerut.
Obligațiile alternative de vânzare și de amenajare ori dotare a spațiilor medicale incumbă consiliilor județene care dețin astfel de spații în domeniul privat județean. Or, în speță, în mod eronat nu s-a reținut că spațiul respectiv nu se găsește în domeniul public județean.
Sentința de fond cuprinde considerente contradictorii întrucât, deși reține faptul că numai după adoptarea unei hotărâri în plen reclamantul poate solicita pârâtului fie cumpărarea spațiului, fie amenajarea și dotarea acestuia, instanța nu respinge cererea reclamantului ca prematur introdusă.
În mod eronat instanța de fond nu a luat în considerare răspunsul depus de Consiliul Județean A în timpul judecății de fond la petiția adresată de către reclamant și nu a respins cererea acestuia de chemare în judecată ca rămasă fără obiect.
Instanța de fond nu a analizat atent probele administrate în cauză și a apreciat greșit că răspunsul Președintelui Consiliului Județean A nu constituie răspuns la plângerea prealabilă a reclamantului pentru considerentul că nu emană de Consiliul Județean A, ci este opinia Președintelui Consiliului. Potrivit art.102 alin.1 din Legea nr.215/2001, republicată privind administrația publică locală, președintele consiliului județean reprezintă județul în relațiile cu celelalte autorități publice, cu persoanele fizice și juridice române și străine, precum și în justiție. Interpretând per a contrario raționamentul instanței, de fiecare dată când se primește o petiție adresată Consiliului Județean A acesta ar trebui să se întrunească în plen și să adopte câte o hotărâre care să fie ulterior comunicată petentului, situație care ar contraveni, însă, nr.OUG27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor. Potrivit art.13 din nr.OUG27/2002, normă legală care a fost respectată și în speță, semnarea răspunsului se face de către conducătorul autorității sau al instituției publice, precum și de șeful compartimentului care a soluționat petiția.
În ce privește amenajarea spațiilor medicale, având în vedere faptul că acestea aparțin domeniului public al județului A, pârâtul și-a îndeplinit ca un bun proprietar obligațiile de întreținere și asigurarea exploatării în condiții optime de desfășurare a activității, urmând a acționa în același fel și pe viitor. Consiliile județene nu sunt obligate să vândă spațiile cu destinație medicală, întrucât o astfel de obligație ar fi reprezentat un transfer silit de proprietate, contrar dispozițiilor art.44 alin.1 și 3 din Constituție.
Considerentele sentinței de fond încalcă și dispozițiile art.2, 3 și 10 din Legea nr.215/2001, republicată care consacră principiul autonomiei locale, precum și dispozițiile art.120 alin.1 din Constituția României și aduc atingere prerogativei de dispoziție - ca atribut esențial al dreptului de proprietate. Singurul care are posibilitatea de a stabili dacă se impune sau nu adoptarea unei hotărâri este însuși Consiliul Județean A care, de altfel, și-a exprimat efectiv punctul de vedere prin răspunsul depus la dosar în cursul judecății de fond.
Intimatul-reclamant a depus întâmpinare solicitând, în esență, respingerea recursului ca nefondat.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursul este nefondat.
Astfel, în mod corect a apreciat prima instanță că pârâtul este obligat să se pronunțe în legătură cu procedura pe care înțelege să o urmeze în aplicarea nr.OUG68/2008.
Potrivit nr.OUG68/2008, consiliile județene sau locale au o posibilitate și o obligație: să vândă spațiile medicale aflate în domeniul public al unităților administrativ teritoriale și, respectiv, în cazul în care aleg să nu le vândă, să le amenajeze și doteze în termen de un an de la data intrării în vigoare a ordonanței.
În cazul în care consiliile județene sau locale sunt de acord cu vânzarea spațiilor din domeniul privat al unităților administrativ teritoriale, acestea pot aproba lista spațiilor și terenurilor aferente acestora ce urmează a fi vândute. Potrivit art.5 din nr.OUG68/2008, în termen de 45 zile de la intrarea în vigoare a ordonanței, în fiecare localitate sau județ în care există spații ce intră sub incidența ordonanței se constituie o comisie de vânzare.
Obligația impusă de art.5 și procedura de vânzare reglementată în articolele ulterioare sunt imperative în situația în care consiliile locale/județene se hotărăsc să vândă spațiile ce intră sub incidența ordonanței.
Împlinirea termenului de 45 de zile sus arătat fără ca pârâtul Consiliul Județean A să stabilească dacă în domeniul privat al județului există spații ce intră sub incidența ordonanței și dacă alege să le vândă nu poate fi apreciată ca o renunțare implicită a pârâtului la posibilitatea de vânzare.
Caracterul explicit al unei astfel de renunțări a pârâtului în sensul de a nu vinde spațiile medicale rezultă din interpretarea nr.OUG68/2008, care implică pe actualii utilizatori ai spațiilor și pe orice altă persoană interesată în procedura respectivă, în sensul că recunoaște dreptul acestora de a fi încunoștințați prin comunicare directă și, respectiv, prin afișare publică a listei cu spațiile și terenurile de vânzare.
A admite că pârâtul nu este obligat să arate explicit, în concret, că nu are spații care să intre sub incidența nr.OUG68/2008 ori că, deși le are, nu acceptă posibilitatea de vânzare a acestora, înseamnă a admite că pârâtul are posibilitatea să nesocotească dreptul celorlalți destinatari ai ordonanței de a cunoaște poziția pe care și-a ales-o acesta și obligațiile ce-i incumbă în funcție de alegerea făcută.
Prima instanță a admis în parte acțiunea reclamantului în sensul că nu i-a impus pârâtului să se pronunțe într-unul sau în celălalt sens permis de lege (vânzarea ori amenajarea spațiilor medicale), ci doar să arate poziția aleasă în aplicarea nr.OUG68/2008.
Prima instanță nu a acordat altceva decât i s-a cerut și nici mai mult decât a cerut reclamantul, având în vedere că acesta a cerut ca pârâtul să-i comunice un răspuns la cererea sa nr.2/2008 privind procedura nr.OUG68/2008, respectiv să-i vândă spațiul medical cu terenul aferent ori să-l amenajeze sau să-l doteze pe cheltuiala sa.
Obligația impusă de către instanță nu excede obiectului dedus judecății de către reclamant și, așa cum s-a arătat mai sus, nici dispozițiilor nr.OUG68/2008 care trebuie interpretate prin coroborare cu dispozițiile art.1 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, care obligă autoritățile publice cărora li s-a adresat o cerere referitoare la un drept să răspundă solicitantului în termenul legal.
Adresa nr.6233/2008 depusă la fila 14 dosar fond nu poate fi apreciată ca răspuns al pârâtului la cererea reclamantului în legătură cu aplicarea nr.OUG68/2008, câtă vreme nu este bazat pe concluzia, pe rezultatul unor dezbateri ale Consiliului Județean - ca autoritate deliberativă a administrației publice locale - ori pe hotărârea acestuia în aplicarea art.91 alin.1 lit.c) și alin.4 lit.b) din Legea nr.215/2001, republicată.
Este adevărat că președintele Consiliului Județean reprezintă Județul în relațiile cu persoanele fizice sau juridice și este adevărat că înscrisurile care emană de la o autoritate sau instituție publică trebuie semnate de către conducătorul acesteia, însă în cauză nu sunt puse în discuție astfel de aspecte și, ca atare, nu sunt contestate.
Reprezentarea Județului și semnarea răspunsurilor la petiții ca reprezentant alinstituției Consiliul Județeannu dau președintelui Consiliului Județean dreptul de a exprima păreri în domenii aflate în competența strictăautorității publice locale Consiliul Județean- cum este vânzarea bunurilor din domeniul privat al Județului.
Prin urmare, Președintele Consiliului Județean, fiind autoritate executivă, nu este abilitat să exprime el însuși, dar sub pretextul reprezentării consiliului județean, păreri care pot fi exprimate doar de către Consiliul Județean, prin membri săi consilieri județeni, care lucrează în condițiile art.91 și art.94-98 din Legea nr.215/2001, republicată.
În speță, răspunsul pe care Președintele Consiliului Județean A l-a comunicat reclamantului nu conține aprecierile ori hotărârile Consiliului Județean însuși și, deci, nu poate fi considerat ca emanând de la Consiliul Județean.
Ca atare, în mod corect instanța de fond nu a respins cererea reclamantului ca rămasă fără obiect.
De asemenea, cererea reclamantului nu putea fi respinsă ca prematur formulată câtă vreme Consiliul Județean a primit o cerere referitoare la un drept și nu a răspuns acesteia în termenul de 30 de zile prevăzut de art.2 alin.1 lit.h) din Legea nr.554/2004.
Prima instanță, prin sentința pronunțată, nu a adus atingere principiului autonomiei locale întrucât nu a impus pârâtului să adopte una din cele două conduite permise de nr.OUG68/2008, ci a lăsat exclusiv la aprecierea acestuia alegerea în sine. Ceea ce s-a impus a fost, însă, exercitarea alegerii, pentru ca toți destinatarii actului normativ să cunoască poziția pârâtului și să fie înlăturat orice echivoc în legătură cu obligațiile pârâtului atrase de poziția pe care a înțeles să o agreeze. Este adevărat că pârâtul nu poate fi obligat să adopte o hotărâre, dar poate fi obligat să își exprime punctul de vedere cu privire la obligațiile pe care alege să și le însușească în aplicarea nr.OUG68/2008, fără a se considera că în acest fel este nesocotită autonomia locală.
În aceste condiții, instanța de fond nu avea temei să verifice dacă spațiul reclamantei se găsește în domeniul public județean ori în domeniul privat județean, lăsând la latitudinea pârâtului verificarea inventarului domeniului privat și a celui public, precum și adoptarea conduitei pe care o dorește în legătură cu aplicarea nr.OUG68/2008.
Pentru cele expuse, văzând dispozițiile art.312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea urmează să respingă recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâtul CONSILIUL JUDEȚEAN A împotriva sentinței civile nr.21/CA/16 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, în dosarul nr-, intimat fiind reclamantul CABINET MEDICAL INDIVIDUAL DR. -.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 3 aprilie 2009, la Curtea de Apel Pitești, Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
,
Grefier,
Red./14.04.2009
GM/2 ex.
Jud.fond:
Președinte:Gabriela ChiornițăJudecători:Gabriela Chiorniță, Ingrid Emina Giosanu, Corina
