Alte cereri. Sentința 369/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA NR. 369
ȘEDINȚA DIN CAMERA DE CONSILIU DE - 2008
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Elena Canțăr PREȘEDINTE SECȚIE
GREFIER - - -
XXX
Pe rol rezultatul dezbaterilor din ședința publică de la data de 28 noiembrie 2008, privind judecarea acțiunii formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII.
Procedura legal îndeplinită fără citarea părților.
Dezbaterile din cauza de față au fost consemnate în încheierea de ședință de la data de 28 noiembrie 2008, care face parte integrantă din prezenta sentință.
CURTEA
Asupra acțiunii de față;
Prin acțiunea înregistrată la această C, reclamantul a chemat în judecată pe pârâtul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se anuleze decizia nr.249 din 22 decembrie 2005 emisă de pârât.
În motivarea cererii a arătat că nu a desfășurat activitate de poliție politică și că a desfășurat activități informative în cadrul profesiei pe care o avea.
A mai precizat că nu a efectuat activități de supraveghere informativă a foștilor politicieni din partidele istorice, chiar socrul său fiind fost deținut politic.
La dosar s-au depus decizia nr.249/2005, adresa /05.2006, contestația reclamantului, decizia nr.181/2005, alte acte.
În cursul soluționării cauzei de către Secția Civilă a Curții de APEL CRAIOVA, în baza art.34 din OUG 24/2008 cauza a fost scoasă de pe rolul acestei secții și înaintată Secției Contencios Administrativ și Fiscal.
S-au avut în vedere abrogarea Legii nr.187/1999 prin OUG 24/2008 și împrejurarea că, dosarele aflate pe rolul instanțelor civile la data intrării în vigoare a ordonanței se trimit spre competentă soluționare instanțelor de contencios administrativ.
Cu ocazia soluționării cauzei la instanța civilă, reclamantul a invocat contrarietatea /1990 cu prevederile constituționale, nulitatea absolută a deciziei consiliului întrucât din acest organism fac parte persoane care au avut de suferit de pe urma măsurilor luate de securitate.
Examinând acțiunea, probele administrate și legislația aplicabilă, Curtea constată următoarele:
Prin decizia nr.181/04.10.2005 Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității a stabilit că reclamantul a desfășurat activități de poliție politică așa cum sunt definite acestea în art.5 alin.1 și 2 din /1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică.
Împotriva acestei decizii reclamantul a formulat contestație, iar prin decizia nr.249/22.12.2005 a Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității s-a respins contestația acestuia.
În cursul soluționării cauzei de către Curtea de APEL CRAIOVA Secția Civilă, prin decizia nr.51/31.01.2008 publicată în al României nr.95/06.02.2008, Curtea Constituțională a României a constatat că Legea nr.187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea poliției politice comuniste modificată și completată prin OUG 16/2006 sunt neconstituționale.
În motivarea deciziei a arătat că a fost reglementată deconspirarea poliției comuniste și a accesului la informații privind activitatea acesteia prin intermediul unei jurisdicții extraordinare, de natură să aducă prejudicii demnității și integrității persoanei, încălcându-se astfel prevederile art.1 alin.3 și art.22 alin.1 din Constituție.
În continuare Curtea va analiza motivul de nulitate a deciziei nr.249/22.12.2005 invocat de reclamant în precizarea la acțiune.
Decizia nr.249/22.12.2005 are caracterul unui act administrativ.
Potrivit teoriei care guvernează actele administrative, acestea își încetează efectele în momentul scoaterii lor din vigoare care se poate face, fie prin revocare de organul emitent, fie de instanțele judecătorești, pe calea unei acțiuni în anulare.
În speța de față, cauzele care sunt de natură a conduce la anularea actului sunt concomitente cu emiterea acestuia, decizia adoptată de Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, fiind adoptată cu încălcarea prevederilor art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, organul care a pronunțat decizia nu îndeplinea exigențele de imparțialitate cerute de art.6 din CEDO.
Curtea arată că, prin Legea nr.30/18.05.1994 a fost ratificată Convenția Europeană a Drepturilor Omului de către România.
În conformitate cu prevederile art.11 din Constituția României, statul român are obligația de a îndeplini întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte, iar tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
Urmare a acestei prevederi constituționale, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și protocoalele anexă se aplică în ordinea juridică internă a statelor contractante.
Potrivit principiului subsidiarității, garantarea drepturilor consacrate de Convenție, care presupune atât respectarea acestora de către autoritățile naționale, cât și înlăturarea consecințelor eventualelor încălcări suferite de titularii lor, se asigură, în primul rând, de fiecare stat contractant.
În consecință, primul judecător al Convenției este judecătorul național, care urmează să aplice direct prevederile convenționale, normele juridice internaționale privitoare la protecția drepturilor omului au aplicabilitate directă în dreptul intern.
Așa cum s-a enunțat mai sus, potrivit prevederilor art.11 alin.2 din Constituția României revizuită, tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern,ceea ce înseamnă că, după ratificare Convenția a devenit parte integrantă a sistemului român de drept și a dobândit în cadrul acestuia, aplicabilitate directă, dispozițiile Convenției având forță constituțională și supralegislativă.
Art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului prevede că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale de către o instanță competentă și imparțială care va hotărî asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil.
În speța de față au fost nesocotit prevederile convenționale citate mai sus deoarece același organ respectiv Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității a adoptat atât decizia nr.181/04.10.2005 prin care s-a stabilit că reclamantul a desfășurat activități de poliție politică, dar și decizia nr.249/22.12.2005 prin care s-a soluționat contestația reclamantului
Curtea arată că, între organul care a stabilit calitatea și cel care a soluționat contestația există identitate, situație în care, având în vedere și practica CEDO respectiv, cauza Procola contra Luxemburgului, a avut loc o încălcare a prevederilor art.6 din CEDO.
Astfel, în cauza enunțată mai sus, CEDO stabilit că în situația în care aceiași membrii ai unei autorități exercită succesiv și în privința acelorași decizii, ambele competențe cea de decizie și cea de examinare a legalității, are loc o confuzie a funcțiilor în gândirea membrilor componenți ai organului respectiv.
În această situație exercitarea succesivă de către același organ a ambelor competențe, este de natură să pună în discuție imparțialitatea structurală a instituției.
În speță, așa cum s-a arătat și în cazul Procola, în mod legitim reclamantul se teme că membrii colegiului sunt legați de soluția dată anterior, iar această simplă îndoială oricât de puțin justificată ar fi ea este suficientă pentru a altera imparțialitatea organului în cauză.
Așa încât, Curtea reține că a avut loc o încălcare a prevederilor art.6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, situație în care, remediul îl constituie anularea actului adoptat cu încălcarea exigențelor textului convențional amintit.
Alături de argumentul decurgând din exercitarea unor atribuțiuni de decizie și de control de către aceeași autoritate, Curtea arată că și modul de numire al Colegiului Consiliului, respectiv compunerea acestuia dintr-un reprezentant al Președintelui României, al Primului ministru, a sunt de natură a pune în discuție încrederea pe care o jurisdicție trebuie să o inspire într-o societate democratică.
A arătat Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cazul Sramek contra Austriei, în care a decis asupra încălcării art.6 paragraful 1, ca urmare a componenței unei autorități regionale de tranzacții imobiliare că, din moment ce într-o autoritate decizională se află o persoană care este subordonată ca funcție și sarcini față de una din părți, justițiabili pot să se îndoiască în mod legitim de independența acelei persoane.
Având în vedere că în cauză a avut loc o încălcare a art.6 din CEDO, încălcare invocată implicit de către reclamant în precizarea la acțiune și, ținând seama și de faptul că în totalitate Legea nr.187/1999 a fost declarată neconstituțională, tocmai pentru motivul că există o confuzie între funcția de anchetă, cea de judecată și cea de soluționarea căilor de atac împotriva propriilor decizii, prin limitarea dreptului la apărare al persoanelor verificate, Curtea va anula decizia nr.249/22.12.2005.
Se impune anularea actului administrativ întrucât așa cum s-a arătat și mai sus, acesta produce efecte juridice în continuare și după declararea ca neconstituțională a legii în baza căreia a fost adoptat.
Curtea apreciază, alături de considerentele enunțate în prezenta hotărâre că, actul administrativ supus examinării este expres în contradicție cu situația de drept creată prin declararea ca neconstituțională a Legii nr. 187/1999 dar și cu abrogarea acestei legi prin art.38 din OUG 24/2008 context în care, se impune anularea actului, acesta devenind ilegal, iar sancțiunea ilegalității este nulitatea actului.
În consecință în baza art. 18 din Legea nr. 554/2004 R acțiunea se va admite și se va anula decizia nr. 249/22.12.2005.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul domiciliat în P O, nr.160 jud. O în contradictoriu cu pârâții CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII cu sediul în B, sector 1, nr.2-4.
Anulează decizia nr.249/22.XII.2005 a CONSILIULUI NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 12 decembrie 2008
Președinte, |
Grefier, |
Red.
SI/ 4 ex./ 13.01.2009
Președinte:Elena CanțărJudecători:Elena Canțăr
