Alte cereri. Decizia 404/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR.404/ Dosar nr-
Ședința publică din 5 iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgeta Bejinaru Mihoc președinte de secție
- - - - JUDECĂTOR 2: Maria Ioniche
- - - - JUDECĂTOR 3: Clara
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamanta - - SRL Sf. G și pârâta DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ C împotriva sentinței civile nr.83/29.01.2008 de Tribunalul Covasna în dosarul nr-, având ca obiect - alte cereri.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 3 iunie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în temeiul art.146 Cod procedură civilă pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise și în baza art.260 alin.1 Cod procedură civilă, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 5 iunie 2008.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr.83/29.01.2008 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr- s-a admis în parte cererea formulată de reclamanta - - SRL în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ C; s- dispus anularea actului cu nr. 2736/05.11.2007 emis de către pârâtă; pârâta a fost obligată să avizeze documentația și decontul cu nr. 183/04.10.2007 întocmite de Direcția Sanitar-Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor C pentru plata către reclamanta a despăgubirilor în cuantum de -,20 lei; pârâta a fost obligată să plătească reclamantei dobânda legală aferentă sumei de -,20 lei, dobânda calculata conform art. 3 alin. 1 din nr.OG 9/2000, începând cu data pronunțării prezentei sentințe și până la data achitării efective a sumei datorate; s-au respins restul pretențiilor reclamantei; pârâta a fost obligată să plătească reclamantei suma de 5043,3 lei, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele considerente:
În ce privește excepțiiile invocate, acestea au fost respinse pentru motivele arătate în cuprinsul incheierii de sedință din data de 22.01.2008.
Referitor la fond instanța de fond a reținut că, urmare a confirmării de către Laboratorul Comunitar de din Marea Britanie a patogenității înalte a virusului gripal aviar izolat în județul T și apariția a 53 de focare de gripă aviară pe teritoriul României în perioada 08.10.2005 - 06.04.2006 precum și apariția numeroase focare de pseudopestă aviară la efectivele de păsări pe teritoriu României, Comandamentul epizootic județean a interzis mișcarea în afara județului a tuturor speciilor de păsări.
Ulterior, prin Decizia nr.79/13.05.2006 emisă de Comandamentul Central s-a interzis, temporar, circulația și comercializarea păsărilor pe teritoriul României, cu excepția mișcărilor tehnologice direct către abator sau pentru repopularea exploatațiilor autorizate sanitar veterinar, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Cu adresele nr. 95 și 96 din 18.05.2006 și nr. 102/ 22.05.22006, societatea reclamantă a solicitat Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor a județului aprobarea pentru valorificarea puilor de o zi, respectiv expedierea lor către societăți din afara județului.
Cu adresa nr.3560/18.05.2006 și nr.3671/23.05.2006, instituția a răspuns societății reclamante că, datorită măsurii luate de Comandamentul Central de interzicere temporară a circulației și comercializării puilor vii pe teritoriul Romăniei, se aprobă comercializarea numai la unitatea autorizată sanitar veterinar - SA.
De asemenea DSV a specificat că în eventualitatea în care puii nu se pot valorifica, iar societatea nu are posibilități de creștere în continuare, se poate efectua eutanasierea după efectuarea supravegherii stării de sănătate pentru gripa aviară prin teste rapide efectuate de C.
- SRL nu avea contract ferm cu - SA, însă în condițiile date s- adresat acestei societăți, la data de 19.05.2006, făcându-i o ofertă de vânzare a puilor la prețul de 1 Ron/bucata, preț care se situa sub costul de producție.
Sc a comunicat că nu are posibilități de a cumpăra puii oferiți spre vânzare.
Deoarece societatea reclamantă nu se ocupa și de creșterea puilor, neavând posibilități în acest sens, puii au fost supuși unor analizare de către laboratorul de supraveghere și Diagnostic din cadrul C, testul de imunocromatografie rapidă pt. A 150 fiind negativ.
Datorită imposibilității valorificării și creșterii lor, puii au fost eutanasiați de către o comisie formată din reprezentanții DSVSA C, DADR C, Primăria și - SRL, conform proceselor verbale întocmite în cauză la data de 19.05.2006 (47, 23.05.2006 (51) și 31.05.2006 (57)
eutanasiați au fost incinerați cu respectarea prevederilor legale privind mediul înconjurător, astfel cum rezultă din procesele verbale încheiate de comisia din care au făcut parte și reprezentanți ai Agenției pentru Protecția Mediului C.
Prin procesul verbal nr.178/04.10.2007 comisia de evaluare cu privire la despăgubiri, constituită conform HG nr.1415/2004 și HG nr.1580/2005 a conchis - în urma verificării documentației - că - SRL a suferit un prejudiciu în perioada 19 - 31 mai 2006 ca urmare a eutansierii unui nr. de 137.000 pui, propunându-se suma de 1,5 lei/bucată.
Conform fișei de evaluare nr.179/04.10.2007 (35), aceeași comisie a stabilit că totalul pierderilor suferite de societatea reclamantă se ridică la suma de 207.261,20 lei.
În memoriul justificativ întocmit de medicul veterinar oficial din cadrul DSV C s-a arătat că în perioada mai - iunie 2006 s-au instituit măsuri de restricție societății reclamante privind circulația păsărilor, că aceasta a respectat măsurile stabilite de autoritatea sanitar veterinară cât și a celorlalte autorități implicate în stingerea focarelor și eradicarea infuenței gripei aviare pe teritoriul României și că societatea beneficiază de despăgubiri din fondurile prevăzute în bugetul pentru pierderile suferite ca urmare a eutanasierii celor 137.000 pui.
În acealași memoriu s-a precizat că pe teritoriul comunei nu au fost focare de gripă aviară astfel că nu s-a întocmit ancheta epizootologică, raportul de notificare a suspiciunilor de boală și actul de declarare a bolii prevăzute de art.2 lit.a/1 lit.b din Normele metodologice anexa2 la HG nr.1415 și HG nr.1580.
Conform art.3 alin.1 și 3 din HG nr.1415/2004 astfel cum a fost modificată prin HG nr.1580/2005, "beneficiază de despăgubiri, potrivit legii, persoanele juridice și fizice proprietare de animale, în cazul în care animalele sunt deținute cu respectarea normelor legale în vigoare, cu referire la declararea, înregistrarea obligatorie în registrul agricol, după caz, în sistemul național de identificare și înregistrare a animalelor, în cazul în care au suferit pagube la suspicionarea bolii și aplicării acțiunilor de importanță deosebită ce se intreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile prevăzute în lista cuprinsă în anexa nr.1, despăgubirile acordându-se în baza documentației întocmite de direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană,. avizată de direcția pentru agricultură și dezvoltare rurală județeană".
Art.5 din aceeași hotărâre prevede că "documentația întocmită, conform reglementărilor în vigoare, de către persoana fizică sau juridică, proprietar de animale și de medicul veterinar oficial al circumscripției sanitar veterinare zonale se aprobă de directorul și contabilul șef al direcției sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor județene și este avizată de direcția pentru agricultură și dezvoltare rurală județeană"
În raport de prevederile legale, societatea reclamantă a întocmit întreaga documentație și a depus-o la Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a jud.
DADR C, potrivit adresei nr.2736/05.11.2007, a comunicat reclamantei că a înaintat documentația depusă Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale fără să o fi avizat.
Ulterior printr-o altă adresă, nr.2804/14.11.2007, DADR comunică din nou reclamantei că documentația nu a fost avizată deoarece lipseau unele acte însoțitoare indispensabile avizării documentației, respectiv cele prevăzute la art.2 din Anexa nr.2 a HG nr.1415/2004, modificată: memoriu justificativ care include ancheta epizootologică pentru lichidarea rapidă a focarului de boală transmisibilă, întocmit de medicul veterinar oficial al circumscripției sanitar-veterinare teritoriale unde a fost declarată boala; raportul de notificare a bolilor pentru suspiciune, confirmare actul de declarare a bolii; copiile buletinelor de analiză eliberate de laboratoarele sanitar veterinare de stat prin care se confirmă boala.
Aceleași motive pentru neacordarea avizului au fost susținute de pârâtă și prin întâmpinarea depusă.
Apărările pârâtei nu pot fi primite pentru următoarele considerente:
În speță este evident, după cum rezultă din actele depuse, că în comuna, unde se afla ferma reclamantei, nu a fost declarat un focar de gripă aviară, astfel că pretenția de a se depune înscrisurile solicitate este fără fundament.
Conform prevederilor HG nr.1415/2004, despăgubirile se acordă și în situații cum este cazul reclamantei, nu numai în situația în care păsările au fost lichidate datorită existenței unui focar de gripă aviară.
Potrivit art. 3 din hotărârea menționată, beneficiază de despăgubiri . datorită aplicării acțiunilor de importanță deosebită ce se intreprind pentru lichidarea rapidă a focarelor de boli transmisibile."
Acțiunile intreprinse în astfel de situații nu vizează numai zona strict afectată de gripa aviară ci au în vedere și luarea tuturor măsurilor de prevenire și extindere a unor astfel de focare.
În cadrul acestor acțiuni de importanță deosebită se circumscriu și dispozițiile luate de comandamentul antiepizootic central și cel județean prin care s-a interzis comercializarea păsărilor vii pe teritoriul României.
puilor vii de o zi, proprietatea societății, reprezintă o consecință directă a măsurilor luate de autorități și ca urmare societatea reclamantă este îndreptățită la despăgubiri.
Ca urmare, instanța reține că actul nr.2736/05.11.2007 emis de pârâtă, sub forma unei adrese, în realitate îmbracă forma unui act administrativ, echivalând cu refuzul de a aviza actul și a produs efecte juridice, deoarece în lipsa avizului, respectiv a aprobării documentației și decontului, potrivit prevederilor art.3 din Normele de aplicare a HG nr.1415/2004 reclamanta nu poate fi despăgubită
Pentru aceste considerente, instanța de fond a admis în parte acțiunea, a anulat actul atacat, a obligat pârâta să avizeze documentația și decontul cu nr.183/2007 pentru plata despăgubirilor în sumă de 207.261,20 lei.
Pentru acoperirea prejudiciului cauzat reclamantei prin întârzierea plății despăgubirilor cuvenite acesteia, pârâta datorează în temeiul art. 1081 și 1088. civil daune moratorii constând în dobânda legală ce va fi calculată conform art. 3 alin. 1 din nr.OG 9/2000.
Cererea vizând plata unui procent de 0,1% pe zi de întarziere a fost respinsă deoarece temeiul juridic invocat de reclamată în susținerea acestei pretenții, anume art. 120 Cod procedură fiscală nu este aplicabil în speță, aceste reglementări legale privind instituția restituirii către debitorii fiscali a unor sume achitate fără titlu, fără temei de către aceștia, în situațiile enumerate limitativ de art. 113 Cod procedură fiscală.
De asemenea a fost respinsă pretenția de acordare a dobânzii începând cu data de 05.11.2007 deoarece obligația de avizare a documentației, a decontului și cea de plată către reclamantă a despăgubirilor, a fost impusă pârâtei (deci născută în patrimoniul acesteia) numai prin prezenta hotărâre judecatorească, urmare a dezlegării litigiului dintre părți, așa fiind nu a fost reținută împlinirea datei scadente de plata anterior pronunțării prezentei.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, pârâta a fost obligată și la plata cheltuielilor de judecată reprezentând taxe judiciare și onorariu de avocat.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs în termen legal reclamanta - SRL și pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
Recurenta - SRL a solicitat modificarea sentinței atacate în sensul admiterii capătului de cerere privind emiterea unui act de avizare a documentației și decontului, prin care Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală C să înainteze documentația anexa 3 la normele metodologice de aplicarea HG nr.1415/2004, către Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale B pentru plata sumei totale rezultată din daune moratorii sub forma dobânzilor legale, așa cum se prevede în art.10 din OG 9/2000 privind nivelul dobânzii legale.
Recurenta a arătat că instanța de fond a obligat pârâta să plătească dobânda legală aferentă sumei de 207.261,20 lei, dobândă calculată conform art.3 alin.1 din OG nr.9/2000, începând cu data pronunțării sentinței și până la data achitării efective a sumei datorate.
Recurenta a susținut că în mod greșit instanța de fond a reținut că dobânda legală are ca suport juridic art.3 alin.1 din OG nr.9/2000, în cauză fiind aplicabile reglementările specifice, respectiv Codul fiscal și Codul d e procedură fiscală, care prevăd dobânda de 0,1% pe zi.
Recurenta a menționat că dacă Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală C ar fi emis actele necesare de avizare a documentației și a decontului la timp, fără a mai fi necesară efectuarea procedurii prealabile și promovarea acțiunii în contencios administrativ, ar fi obținut de la Statul Român, prin Ministerul Economiei și Finanțelor, suma de 207.261,20 lei, fără a mai solicita dobânzi.
Or, această sumă produce dobânzi, care își au izvorul în art.10 din OG nr.9/2000, dobânzi de 0,1% pe zi pentru suma neplătită la timp.
Recurenta a mai arătat că pretențiile sale izvorăsc din obligația statului la plata integrală, prevăzută de OG nr.42/2002 și HG nr.1415/2004.
Recurenta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Cas olicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și respingerea acțiunii ca neîntemeiate.
În motivare recurenta a invocat netimbrarea acțiunii, excepția prescripției dreptului la acțiune, iar pe fond a solicitat casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În susținerea excepției prescripției dreptului la acțiune recurenta pârâtă Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Cai nvocat dispozițiile art.11 alin.1 lit.b din Legea nr.554/2004 arătând că dosarul de despăgubiri a fost depus la Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală C cu adresa nr.2561/10.10.2007 și plângerea prealabilă a fost înregistrată sub nr.225/14.11.2007 peste termenul legal de exercitare al acțiunii față de data producerii evenimentului pentru care se solicită despăgubiri.
Recurenta a susținut că prin răspunsul său la plângerea prealabilă, exprimat prin adresa nr.2658/23.10.2002, a solicitat clarificarea existenței sau inexistenței unor documente prevăzute în mod imperativ, pentru acordarea despăgubirilor conform HG nr.1415/2004.
Recurenta a precizat că a solicitat Direcției Sanitar Veterinare C toate înscrisurile necesare eligibilității dosarului de acordare a despăgubirilor însă aceasta, deși a susținut că există toate înscrisurile, nu le-a comunicat.
Recurenta a arătat că potrivit art.1 din Normele Metodologice privind finanțarea cheltuielilor pentru acordarea despăgubirilor pentru animale tăiate, ucise sau altfel afectate, în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor aprobate prin HG nr.1415/2.09.2004 cu modificările și completările ulterioare, despăgubirea proprietarilor de animale, conform modelului din anexa nr.3, întocmit pe specii și categorii de animale.
HG nr.1415/2004 stabilește prin art. 3 alin.1 că beneficiază de despăgubiri potrivit legii, persoanele juridice și persoanele fizice proprietare de animale, în cazul în care animalele sunt deținute cu respectarea normelor legale în vigoare, cu referire la declararea și înregistrarea obligatorie în registrul agricol și, după caz, în sistemul național de identificare și înregistrare a animalelor.
În conformitate cu prevederile art.3 alin.3 din HG nr.1415/2004 "despăgubirile se acordă în baza documentației întocmite de direcția sanitar veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, avizată de direcția pentru agricultură și dezvoltare rurală județeană".
Recurenta a susținut că nu este îndeplinită condiția esențială pentru ca intimata - SRL să beneficieze de despăgubiri, respectiv aceea de a se afla în focarul de boli transmisibile.
Astfel, lipsește: memoriul justificativ care include ancheta epizootologică și acțiunile pentru lichidarea rapidă a focarului de boală transmisibilă, întocmit de către medicul veterinar oficial al circumscripției sanitar - veterinare teritoriale unde a fost declarată boala. Din memoriul justificativ existent la dosarul susținut de reclamant lipsesc toate aceste elemente esențiale; raportul de notificare a bolilor pentru suspiciune, confirmare; actul de declarare a bolii, eliberat de medicul veterinar oficial al circumscripției sanitar - veterinare zonale unde a fost declarată boala, conform modelului din anexa nr.1; copiile buletinelor de analiză eliberate de laboratoarele sanitar veterinare de stat prin care se confirmă boala.
Recurenta a invocat un argument în plus care evidențiază neîncadrarea cazului din speță în HG nr.1415/2004 se confirmă și prin adaptarea unei legislații speciale în domeniu. Legea nr.238/12.07.2007 pentru modificarea art.26 din OG nr.42/2004 privind organizarea activității sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor deschide dreptul la despăgubiri a persoanelor fizice și juridice, pentru pierderile financiare suferite ca efecte colaterale rezultate din măsurile întreprinse pentru combaterea epizootiei, inclusiv de împiedicarea transmiterii bolilor la om. și efectele directe și colaterale, precum și condițiile și modalitatea de despăgubire se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Norma legală propusă nu a apărut până la această dată, astfel că nu are cunoștință de limitele aplicării (retroactivitate, condiții, documente obligatorii).
Intimata - SRL a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului declarat de recurenta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
Intimata a solicitat respingerea excepției netimbrării și excepția prescripției dreptului la acțiune, iar pe fond a arătat că motivele invocate sunt nefondate, aspecte reținute și de instanța de fond.
Intimatul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a depus la dosar întâmpinare prin care a reiterat excepția lipsei calității procesuale pasive.
Examinând cauza prin prisma excepțiilor și motivelor de recurs invocate, precum și a prevederilor art.3041Cod procedură civilă, instanța de control judiciar constată că recursurile promovate împotriva sentinței civile nr.83/29.01.2008 a Tribunalului Covasna sunt întemeiate.
Analizând potrivit art.137 alin.1 Cod procedură civilă excepțiile netimbrării și prescripției dreptului la acțiune, Curtea constată că acestea sunt nefondate.
Atât acțiunea promovată de reclamanta - SRL cât și recursul declarat de aceasta sunt legal timbrate cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 40 lei și timbru judiciar de 0,30 lei la fond (fila 12 dosar -) și taxă judiciară de timbru de 40 lei și 1,5 lei timbru judiciar în recurs.
Referitor la excepția prescripției, Curtea constată că reclamanta a solicitat avizarea decontului și documentației la data de 4.10.2007, a primit răspunsul prin actul nr.2736/5.11.2007, a formulat plângerea prealabilă înregistrată sub nr. 2781/14.11.2007, la care a primit răspuns înregistrat sub nr.2804/14.11.2007 și a promovat acțiunea la data de 27.11.2007.
În aceste împrejurări, Curtea constată că reclamanta a respectat termenele prevăzute de art.11 din Legea nr.554/2004, fapt reținut în mod corect și de instanța de fond.
Pe fond, Curtea constată că reclamanta prin acțiunea promovată în contradictoriu cu pârâții Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală C, Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale B, Ministerul Finanțelor Publice a solicitat instanței, ca prin sentința ce va pronunța:
1)- să anuleze actul nr. 2736/05.11.2007 emis de Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală;
2)- să constate dreptul reclamantei la plata de către pârâte a daunelor cauzate de întârzierea la plată a obligațiilor bănești, constând în dobânda legală în procent de 0,1% pe zi de întârziere, începând cu data de 05.11.2007, data emiterii de R a actului de refuz al avizării documentației și decontului și până la avizarea acestora de către C și înaintarea centralizatorului anexa 3 la normele metodologice de aplicare a HG nr.1415/2004 către, calculat asupra sumei de 207.261,20 lei și 3)- să oblige pârâții astfel:
Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală la eliberarea, în termen de 5 zile de la comunicarea sentinței, a unui înscris (act administrativ) prin care să avizeze documentația și decontul nr.183/04.10.2007; întocmirea și semnarea centralizatorului deconturilor pentru stabilirea și plata despăgubirilor ce le revin proprietarilor de animale, centralizator prevăzut la anexa 4 din Normele Metodologice de aplicare a HG nr.1415/2004 și care să cuprindă suma de 207.261,20 lei reprezentând despăgubirile precum și dobânda legală pentru întârziere la plata obligațiilor bănești, calculată conform sentinței, semnarea acestuia și transmiterea lui la. - Direcția Generală de Buget Finanțe; efectuarea plății după aprobarea creditului bugetar și virarea în contul său a sumei; plata cheltuielilor de judecată.
Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale la întocmirea centralizatorului anexa 5 la Normele Metodologice de aplicare a HG nr.1415/2004 în care să cuprindă suma de 207.261,20 lei reprezentând despăgubiri și dobânda legală pentru întârziere și înaintarea acestuia, împreună cu cererea de deschiderea creditelor bugetare la Ministerul Finanțelor Publice, iar după aprobare virarea sumelor către C;
Ministerul Finanțelor Publice la plata despăgubirilor și a dobânzii legale pentru întârziere.
În subsidiar, în cazul în care se apreciază că și nu pot fi obligate la plata sumelor solicitate, să oblige la plata acestora numai
În susținerea acțiunii reclamanta a invocat prevederile HG nr.1415/2004, astfel cum a fost modificată prin HG nr.1580/2005 și Normele Metodologice de aplicare, precum și OG nr.42/2004.
Instanța de fond a dispus anularea actului nr.2736/5.11.2007 emis de pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală; obligat pârâta să avizeze documentația și decontul cu nr. 183/04.10.2007 întocmite de Direcția Sanitar-Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor C pentru plata către reclamanta a despăgubirilor în cuantum de -,20 lei; a obligat pârâta să plătească reclamantei dobânda legală aferentă sumei de -,20 lei, dobânda calculata conform art. 3 alin. 1 din nr.OG 9/2000, începând cu data pronunțării prezentei sentințe și până la data achitării efective a sumei datorate; a respins restul pretențiilor reclamantei; a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 5043,3 lei, cheltuieli de judecată.
Atât din dispozitivul sentinței atacate, cât și din considerentele acesteia rezultă că instanța de fond nu a analizat și nu s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere deduse judecății, respectiv nu a lămurit petitul al doilea referitor la constatarea dreptului la plata daunelor cauzate de întârziere la plata drepturilor bănești și nici nu a analizat toate cererile cuprinse în petitul al treilea respectiv avizarea documentației și decontului, întocmirea și semnarea centralizatorului decontului pentru stabilirea și plata despăgubirilor, semnarea și transmiterea acestuia către Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale - Direcția Generală de Buget Finanțe.
Aceste omisiuni privesc analizarea și pronunțarea asupra tuturor petitelor deduse judecății, petite ce vizează atât îndreptățirea la acordarea despăgubirilor, despăgubiri asupra cărora instanța de fond trebuie să se pronunțe cu privire la conținutul lor - paguba suferită, dobânzi, penalități- respectiv dacă acestea se cuvin, iar în caz afirmativ care sunt sumele și temeiul legal în baza cărora se datorează, data de la care se datorează, cât și procedura ce trebuie îndeplinită, în cazul admiterii petitului privind acordarea despăgubirilor de către pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală C, respectiv avizarea documentației și decontului, întocmirea și semnarea centralizatorului decontului, și transmiterea acestuia Ministerului Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale în vederea alocării fondurilor necesare.
Pentru aceste considerente, Curtea reține că instanța de fond nu a analizat în mod complet fondul cauzei, astfel că în temeiul art.312 alin.1, 2 și 3 Cod procedură civilă va admite recursurile declarate de reclamanta - - SRL Sf. G și pârâta DIRECȚIA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI DEZVOLTARE RURALĂ și va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare instanței de fond pentru a se pronunța asupra tuturor petitelor deduse judecății.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâta Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală C și de reclamanta - SRL Sf. G, împotriva Sentinței civile nr.83/29.01.2008 a Tribunalului Covasna, secția civilă, pronunțată în dosarul nr- pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 5 iunie 2008.
Președinte, Pt. Judecător, Judecător,
- - - - - - -
plecată în concediu de odihnă
semnează vicepreședinte instanță
Grefier,
Red.CC 13.06.2008/dact.VP 16.06.2008/3 ex.
Judecători fond;
Președinte:Georgeta Bejinaru MihocJudecători:Georgeta Bejinaru Mihoc, Maria Ioniche, Clara
