Alte cereri. Sentința 477/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă nr.477/CA
Ședința publică de la 26 mai 2008
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Erol Geli
Grefier - -
S-a luat în examinare acțiunea promovată în contencios administrativ de reclamantele - SRL, cu sediul în,-, județul T și AGRO cu sediul în comuna, județul T, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE B, cu sediul în-, sector 3 și GUVERNUL ROMÂNIEI - B, cu sediul în B, sector 1, - nr.1, având ca obiect alte cereri Legea 554/2004.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 12 mai 2008 și au fost consemnate în încheierea de amânarea pronunțării ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în conformitate cu disp. art.260 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 19 mai 2008, 26.05.2008, când a pronunțat următoarea hotărâre.
C RTEA
Asupra acțiunii în contencios administrativ de față, constată;
Prin cerere adresată Curții de APEL CONSTANȚA la data de 6.12.2007, reclamantele - SRL și AGRO au chemat în judecată pe pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale B și Guvernul României solicitând ca prin hotărâre judecătorească a se dispune:
1. recunoașterea în favoarea reclamantelor, a calității de beneficiară a prevederilor Legii nr.381/2002 și a dreptului la despăgubiri pentru prejudiciile suferite la cultura de soia în urma secetei excesive din vara anului 2007.
2. în conformitate cu art.14 din legea nr.381/2002 obligarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să îndeplinească formalitățile administrative legale și să înainteze către Guvernul României situația calamității culturilor de soia din județul T - întocmită de Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Județului T în vederea acordării despăgubirilor pentru cultura de soia;
3. în conformitate cu legea nr.381/2002 obligarea Guvernului României să emită o hotărâre prin care să se stabilească condițiile și limitele despăgubirilor acordate producătorilor agricoli care au înființat culturi de soia distruse în urma secetei excesive din vara anului 2007 în județul
În motivarea acțiunii arată reclamantele că Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a județului T, a înaintat în conformitate cu art.11 din Legea 381/2002 situația calamității culturilor de soia din județul în care era cuprinsă și problema calamitării culturilor de soia înființate de reclamante.
A susținut reclamanta că în mod abuziv Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a refuzat să respecte prevederile art.14 din Legea 381/2002 și să îndeplinească formalitățile administrative legale atunci când nu a înaintat către Guvernul României - situația calamitații culturilor de soia din județul T în vederea acordării despăgubirilor - întocmită de Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală a Județului T cât timp din datele acestuia din urmă și din datele de la Administrația Națională de Meteorologie rezultă că fenomenul de secetă s- manifestat în vara anului 2007 pe arii extinse în județul T și a distrus culturile de soia.
Față de aceste considerente, reclamanta a solicitat obligarea să respecte prevederile art.14 din Legea 381/2002 și să se dispună obligarea Guvernului României în conformitate cu legea 381/2002 să emită o hotărâre prin care să stabilească condițiile și limitele despăgubirilor acordate producătorilor agricoli care au înființat culturi de soia distruse în urma secetei excesive din vara anului 2007 în județul
În susținerea contestației, reclamanta s-a prevalat de proba cu înscrisuri și solicitat efectuarea unei expertize tehnice care să constate dacă în județul T în vara anului 2007 culturile de soia au fost afectate de secetă, dacă acestea au avut loc pe arii extinse ale județului și în ce proporții, respectiv dacă cultura de soia amenajată de reclamante a fost distrusă de secetă.
Pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, legal citat, a depus la dosar întâmpinare solicitând respingerea în principal ca inadmisibilă și în subsidiar ca neîntemeiată a cererii de chemare în judecată, susținând în esență, următoarele:
În vederea obținerii despăgubirilor, trebuie îndeplinite anumite formalități, conform unei proceduri stabilite imperativ de dispozițiile Legii nr.381/2002, precum și de dispozițiile Ordinului nr.419/2002.
Astfel, constatarea pagubelor și stabilirea nivelului despăgubirilor acordate se fac în prezența producătorului agricol afectat de către o comisie specială, numită de către prefectul județului afectat, la propunerea directorului executiv al direcției pentru agricultură și dezvoltare rurală județeană, formată din primarul localității pe raza căreia s-a produs fenomenul meteorologic extern, unul sau doi specialiști de la centrul agricol, un delegat din partea organelor județene ale Ministerului Finanțelor Publice și reprezentantul societății de asigurare-reasigurare cu care producătorul agricol are încheiată asigurarea-reasigurarea cu care producătorul agricol are încheiată asigurare potrivit prevederilor Legii nr.381/2002 ( art.9 din Ordinul nr.419/2002).
Reclamantele nu fac dovada parcurgerii procedurii reglementate imperativ de Legea nr.381/2002 și de Normele metodologice aprobate prin Ordinul nr.419/2002.
Pârâtul Guvernul României prin întâmpinarea depusă la dosar, raportat la modul în care a fost formulată acțiunea, susține, în esență următoarele:
1. Față de capetele de cerere 1 și 2 ale acțiunii, invocă lipsa calității procesuale pasive a Guvernului României. Potrivit art.3 din Legea nr.381/2002, atribuția stabilirii caracterizării și încadrării în categoria de calamitate naturală, cu toate efectele ce decurg din această situație, implicit a stabilirii calității de beneficiar al despăgubirilor legale, revenind Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
2. Recunoașterea calității de beneficiar al dreptului de despăgubire pentru culturile afectate se realizează în condițiile și termenele expres prevăzute de lege, urmare a procedurii prevăzute de art.9 din Legea 381/2002.
Cum în speță, reclamantele nu dovedesc faptul că au întreprins demersurile legale în termenul imperativ, acțiunea apare ca fiind tardiv formulată și pe cale de consecință, inadmisibilă.
3. Față de solicitarea privind obligarea Guvernului la emitere act, invocă excepția lipsei plângerii prealabile.
În cauză, deși se invocă nerespectarea unei prevederi legale, reclamanta își precizează expres obiectul acțiunii, ca obligație de a face. Reclamantele solicită obligarea Guvernului la emiterea unui act administrativ, și acestuia îi sunt incidente dispozițiile imperative ale Legii nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Întrucât îndeplinirea procedurii prealabile reprezintă o cerință pentru declanșarea procedurii judiciare, acțiunea reclamantelor este inadmisibilă, lipsind condiția de exercițiu a acțiunii.
Or, în speță, reclamantele nu invocă un drept recunoscut de lege și nici vătămarea acestuia.
Potrivit disp. Legii nr.381/2002 procedura acordării despăgubirilor pentru producții calamitate de fenomenele prevăzute de art.2 din lege, este ulterioară cele de declarare a zonei de calamitate.
Prin Hotărârea Guvernului nr.636/2007,modificată și completată de HG nr.1202/2007, s-a declarat starea de calamitate naturală în agricultură pentru o serie de zone și de culturi însămânțate în toamna anului 2006 și primăvara anului 2007 și s-a stabilit nivelul maxim al sumei ce poate fi acordată ca despăgubire pentru acestea.
Cum printre soiurile declarate calamitate nu figurează și soia, solicitarea reclamantelor de a li se acorda, prin hotărâre de Guvern, sume reprezentând despăgubiri pentru aceste culturi afectate de secetă, nu sunt întemeiate, în condițiile în care acest soi de plantă nu se află printre cele prevăzute de actul normativ, ceea ce determină, implicit, și lipsa dreptului subiectiv la solicitarea și acordarea acestor sume. Prin urmare, acțiunea reclamantelor apare ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă.
Prin precizările depuse la dosarul cauzei la data de 23.03.2008 reclamantele au exprimat un punct de vedere referitor la întâmpinările formulate în cauză de către pârâte, de asemenea au solicitat efectuarea în cauză a unei expertize agricole precizând și obiectivele acesteia.
Prin notele de ședință depuse la termenele de judecată din data de 21.04.2008 pârâtul Guvernul României a arătat că nu consideră utilă administrarea unei asemenea probe în cauza dedusă judecății, pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale nu a exprimat un punct de vedere în referire la proba solicitată de către reclamante în dovedirea acțiunii formulate.
Deși au fost acordate mai multe termene reclamantele nu au înțeles să-și exercite obligațiile procesuale limitându-se în mod exclusiv la depunerea unor înscrisuri în susținerea acțiunii formulate.
Din probatoriul existent la dosarul cauzei rezultă în mod indubitabil faptul că anul 2007 s-a caracterizat ca un an cu un mare deficit de apă în sol, deficit care se prefigura încă din perioada iernii astfel că acest prim aspect trebuia să fie un factor de avertizare pentru toate persoanele,inclusiv reclamantele, care intenționau să înființeze culturi de soia, în sensul fie de a renunța la cultivarea acestei specii fie de a compensa deficitul de apă printr-o politică de irigare a culturii în mod adecvat pentru aop utea rentabiliza chiar și în aceste condiții nepropice cultivării speciei mai sus menționate în anul agricol respectiv ori eventual de a valorifica potențialul unor suprafețe cu un aport freatic propice acestei culturi.
In aceste condiții reclamantele nu pot invoca propria lor culpă,respectiv lipsa de informații legate de potențialul biologic de producție al culturilor de soia în condițiile anului 2007, raportat la efectele conjugate ale lipsei de precipitații și secetei pedologice accentuate pe fondul unei arșițe atmosferice deosebit de severe în anul agricol 2006 - 2007 asupra acestei culturi,pentru a obține acoperirea pierderilor urmare a opțiunii lor de a înființa totuși această cultură în regim neirigat(deși județul T este unul din județele preponderent amenajate la irigat,deci exista posibilitatea respectării tehnologiei specifice irigării acestui gen de culturi) și într-o zonă fără un aport freatic adecvat.
Este de remarcat faptul că în plan legislativ prin nr.HG636/2007 modificată și completată de nr.HG1202/2007 s-a declarat starea de calamitate naturală în agricultură pentru o serie de zone (inclusiv D) și de culturi însămânțate în toamna anului 2006 și primăvara 2007,cultura de soia nu a fost însă trecută printre soiurile pentru care se acordă despăgubiri, legiuitorul procedând la selecția culturilor agricole calamitate funcție de importanța strategică a acestora pentru a asigura în primul rând hrana populației și furajele pentru animale, de altfel doar pentru acestea a și impus o procedură specială de urmat în vederea obținerii eventualelor despăgubiri.
Legiuitorul româna prin Legea nr.381/2002 a arătat faptul că pentru a se putea iniția o hotărâre de guvern în vederea obținerii de despăgubiri este necesar ca terenurile să nu fie amenajate la irigat sau să nu aibă posibilitatea amenajării unui sistem de irigare,eventual prin racordarea producătorului agricol la un sistem de irigarea amenajat,condiție premisă neîndeplinită în cauza dedusă judecății.
Pe de altă parte cum potrivit disp.artr.1169 cod civil cel ce face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească ("ei incumbit probatio qui dicit non qui negat") iar reclamantele nu au administrat probe în susținerea cererii deduse judecății urmează a se dispune respingerea acesteia ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea declarată în contencios administrativ formulată de reclamantele, cu sediul în,-, județul T și AGRO cu sediul în comuna, județul T, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE B, cu sediul în-, sector 3 și GUVERNUL ROMÂNIEI - B, cu sediul în B, sector 1, - nr.1, având ca obiect alte cereri Legea 554/2004.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 mai 2008.
Președinte, Pentru grefier - -,
- - Conf.art.261 alin.2 Cod pr.civilă Semnează Grefier șef:
05 iunie 2008
jud.red. 6 ex./26.06.2008
Președinte:Erol GeliJudecători:Erol Geli
