Alte cereri. Sentința 59/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 59/F/CA/2008
Ședința publică de la 31 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marieta Florea
JUDECĂTOR 2: Elisabeta Lazăr
Grefier: - - -
Pe rol se află pronunțarea asupra cauzei, în urma declinării de competență, privind pe petenta Română Unită cu - de în contradictoriu cu intimata Comisia Specială de a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor din România, având ca obiect alte cereri.
dezbaterilor și concluziile părților au avut loc la termenul de judecată din 24 Martie 2008 și au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării întocmită la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.
CURTEA DE APEL
Asupra acțiunii în contencios de față:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Alba sub dosar nr- reclamanta Română Unită cu - de din cadrul - Saf ormulat contestația împotriva Deciziei nr. 1466 din 10.10.2007 emisă de pârâta Comisia Specială de a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor din România, solicitând a fi admisă cererea privind acordarea de despăgubiri în baza OUG 94/2000 pentru imobilul construcție - în prezent demolată - situat în de și înscris în 1958 nr. top. 15.
În motivarea cererii, a susținut că este greșit a nu se acorda despăgubiri și pentru clădirea preluată abuziv, înscrisă în, chiar dacă în prezent este demolată.
Acțiunea este scutită de plata taxei de timbru, în baza art. 15 lit. r din Legea 146/1997.
Prin întâmpinarea scrisă depusă în cauză, intimata Comisia Specială de a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor din România a solicitat declinarea competenței materiale de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL ALBA IULIA, iar pe fond, respingerea contestației ca neîntemeiată.
A susținut că imobilele construcții demolate nu intră sub incidența Ordonanței de Urgență nr. 94/2000, așa cum reiese și din Normele Metodologice aprobate prin HG 1164/2002, modificată și completată prin HG nr. 1094/2005.
Prin sentința nr. 287/2008 a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL ALBA IULIA.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, reclamanta a formulat cererea înregistrată pe rolul Comisiei speciale sub nr. 5643/27.02.2003, de în natură a imobilului-construcție și teren aferent - situat în localitatea de, jud. A, înscris în nr. 1958 nr. top. 15, imobil preluat abuziv în perioada comunistă.
Comisia a constatat că imobilul solicitat a fost proprietatea Bisericii -e la momentul deposedării abuzive, iar la data soluționării cererii de se afla în proprietatea Consiliului Local de, având destinația de sediu instituție publică. Totodată, s-a constatat că vechea construcție înscrisă în nr. 1958 nr. top. 15, preluată abuziv de către autoritățile comuniste, a fost demolată și în locul acesteia a fost construit actualul imobil care servește drept sediu al Primăriei și Consiliului local de.
Prin decizia nr. 1466/2007, intimata a respins cererea Parohiei Române Unite cu - e de privind restituirea în natură a imobilului, a constatat calitatea acesteia de persoană îndreptățită a beneficia de prevederile OUG 94/2000 și a propus acordarea de despăgubiri pentru imobilul teren înscris în 1958 de. În privința construcției demolate s-a constatat că potrivit OUG 94/2000 și Normelor Metodologice de aplicare, despăgubirile se acordă doar pentru construcțiile existente în natură.
Curtea constată că într-adevăr OUG 94/2000 nu are o prevedere expresă și explicită cu privire la acordarea de despăgubiri pentru construcțiile demolate după data preluării abuzive.
Se reține însă că, legiuitorul stabilind măsuri reparatorii pentru imobilele preluate abuziv în perioada 6.03.1945 - 22.XII.1989, prin legea 10/2001 a prevăzut la art. 8 alin.2 că regimul juridic al imobilelor care au aparținut cultelor preluate de stat va fi reglementat prin legi speciale. Ori, în acest sens, se constată că OUG nr. 94/2000 este actul normativ care reglementează a bunurilor imobile - altele decât lăcașele de cult - care au aparținut cultelor din România, cum este și imobilul în speță. Acesta conferă o reglementare unitară în materie, deoarece nicăieri în conținutul lui nu se arată că imobilele clădiri demolate vor avea o reglementare separată a regimului juridic de restituire. Într-adevăr ordonanța face referire în art. 1 alin. 3 la " construcțiile existente în natură ", dar aceasta în condițiile în care art. 1 se referă la a în natură a imobilelor. Ordonanța nu interzice însă, nicăieri în cuprinsul său, acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru aceste clădiri, iar din acest punct de vedere Normele Metodologice aprobate prin HG nr. 1164/2002 adaugă la lege, ceea ce nu este permis.
Numai o interpretare în acest mod a textului OUG nr. 94/2000 asigură o corectă aplicare a acestuia, în deplină concordanță cu art. 44 din Constituția României și art. 1 din protocolul 1 adițional la Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și Libertăților Fundamentale, pe care România a ratificat-o în 1994 și respectiv 1995. Este necesar a se asigura o reparație echitabilă a prejudiciului suferit de cultele ca urmare a preluării în mod abuziv a imobilelor ce le-au aparținut și care au fost demolate.
În acest sens este de amintit din jurisprudența CEDO cazul Akku contra Turciei - Hotărârea din 9.07.1997 în care s-a reținut că acordarea cu întârziere a despăgubirilor cuvenite proprietarilor pentru exproprierea bunurilor lor, în condiții de inflație ridicată, este de natură să lezeze dreptul ocrotit de art. 1 din Protocolul 1 al Convenției.
În același sens este și opinia CEDO exprimată în cazul contra Regatului Unit - Hotărârea din 8.09.1986 potrivit căreia: " o măsură privativă de proprietate trebuie să mențină un echilibru just între exigențele interesului general al comunității și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale individului, să fie însoțită de o dezdăunare rezonabilă a proprietarului".
Din considerentele sus expuse, acțiunea reclamantei va fi admisă și în consecință se va modificat în parte decizia nr. 1466/10.10.2007 emisă de pârâtă, în sensul că va fi obligată pârâta să propună despăgubiri în baza OUG nr. 94/2000 și pentru imobilul clădire existentă la data preluării abuzive de la reclamantă, pe terenul înscris în CF 1958 de nr. top 15.
Cheltuieli de judecată nu s-au solicitat.
Pentru aceste motive,
În numele legii
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta Română Unită cu, - de cu sediul în loc. de - jud. A împotriva pârâtei Comisia Specială de a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor din România, cu sediul în B, sector 1 Calea -sca nr. 202 și în consecință:
Modifică în parte decizia nr. 1466/10.10.2007 emisă de pârâtă în sensul că obligă pârâta să propună acordarea de despăgubiri în baza OUG nr. 94/2000 și pentru imobilul clădire existentă pe terenul înscris în CF 1958 de nr. top 15 la data preluării imobilului în mod abuziv de la reclamantă.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 31.03.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
- - -
Red.
Tehnored.L/4 ex/14.04.2008
Președinte:Marieta FloreaJudecători:Marieta Florea, Elisabeta Lazăr
