Alte cereri. Decizia 59/2010. Curtea de Apel Constanta

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR.59/CA

Ședința publică din data de 28 ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Adriana Pintea

JUDECĂTOR 2: Ecaterina Grigore

JUDECĂTOR 3: Claudiu Răpeanu

GREFIER - - -

Pe rol soluționarea recursului în contencios administrativ declarat de recurentul reclamant - PRIMARUL MUNICIPIULUI M - - - cu sediul în M,-, jud. C, împotriva sentinței civile nr.768/26.08.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât - CONSILIUL LOCAL - cu sediul în M,-, jud. C și intimații intervenienți - - domiciliat în M,-, -.A,.1, jud. C, - domiciliat în M, str. - -, -.6, jud. C și - domiciliat în M, str. - -, -.A,.20, jud. C, având ca obiect alte cereri Dizolvare consiliu.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru recurentul reclamant avocat în baza împuternicirii avocațiale nr.-/27.01.2010 depusă la dosar, lipsind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp. art. 87 și următoarele Cod procedură civilă.

Recursul este motivat și este timbrat cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 2 lei conform chitanței nr.-/25.11.2009 și timbre judiciare în valoare de 0,15 lei.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință prin care s-au evidențiat părțile, obiectul litigiului, mențiunile privitoare la îndeplinirea procedurii de citare și stadiul procesual. Totodată învederează instanței că la dosarul cauzei s-a depus prin serviciul de registratură din partea intimatului pârât Consiliul Local M întâmpinare.

Întrebat fiind apărătorul recurentului reclamant arată că nu mai are alte cereri de formulat, solicitând acordarea cuvântului pe fond.

Curtea, luând concluziile apărătorului recurentului reclamant potrivit cu care nu mai are cereri prealabile, în condițiile art. 150 Cod procedură civilă, constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul asupra fondului.

Având cuvântul apărătorul recurentului reclamant solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, modificarea în tot a hotărârii recurate, cu consecința admiterii pe fond a acțiunii în sensul de a se dispune dizolvarea consiliului local.

Precizează apărătorul recurentului reclamant că hotărârea instanței de fond a fost dată cu aplicarea greșită în ceea ce privește art. 55 alin. 1 lit. a din Legea nr.215/2001 privind administrarea publică, potrivit cu care consiliul local se dizolvă de drept în cazul în care nu se întrunește timp de două luni consecutiv. Instanța de judecată plecând de la data de 1 lunii precedente în raport de ultima ședință a Consiliului local. Apreciază că interpretarea corectă a termenului stipulat anterior trebuie făcut prin raportare la data ultimei ședințe, în raport de care se calculează cele două luni de zile, astfel că termenul începe să curgă în ziua imediat următoare a ultimei ședințe respectiv 26.11.2008 și se împlinește în data de 27.01.2009 dată la care expiră cele două luni, conform probelor aflate la dosar. În această perioadă însă nu s-a desfășurat nici o ședință a Consiliului Local. Conduita adoptată de consilierii locali care la data de 18.12.2008 și 28.01.2009 nu s-au prezentat deloc, iar în data de 23.12.2008 s-au prezentat în număr insuficient atrage incidența disp. art. 55 alin. 1 lit.1 coroborat cu disp. art. 40 alin. 1 din Legea nr.215/2001, în sensul de a se constata că timp de două luni consecutiv Consiliul Local nu s-a întrunit legal. De asemenea instanța de fond a interpretat în mod greșit și faptul că ar exista o culpă din partea Primarului și premeditarea acțiunii de dizolvare a consiliului local, în contextul în care consilierii locali nu s-au întrunit nici măcar la propria lor convocare din două rânduri și nici la convocarea reclamantului, înțelegând să sfideze în acest sens obligațiile legale cu privire la desfășurarea ședințelor locale cel puțin o dată pe lună.

Curtea rămâne în pronunțare.

După strigarea cauzei și rămânerea în pronunțare se prezintă intimatul intervenient care pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea hotărârii pronunțată de Tribunalul Constanța ca temeinică și legală.

Curtea rămâne în pronunțare.

CURTEA:

Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Constanța, Secția Comercială, Contencios Administrativ și Fiscal sub nr. 948/118 din 02.02.2009 reclamantul Primarul Mun.M a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Local Municipal M a se constata dizolvarea Consiliului Municipal M ca urmare a neîntrunirii acestuia timp de două luni consecutiv.

Prin sent.civ.nr.768/26.08.2009 Tribunalul Constanța, Secția Comercială, Contencios Administrativ și Fiscal a respins cererea, ca nefondată, de chemare în judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond, în baza materialului probator administrat în cauză, a reținut următoarele, instanța de judecată a fost chemată a stabili în cauză dacă au existat două luni consecutive, respectiv decembrie 2008, ianuarie 2009 în care Consiliul Local M nu s-a întrunit în ședințe, fie ele ordinare sau extraordinare, întrucât art. 55 alin.1 lit.a din Legea nr. 215/2001 nu diferențiază în aplicarea sancțiunii dizolvării după caracterul ordinar sau extraordinar al ședințelor.

S-a constatat astfel că în luna decembrie 2008 au fost convocate două ședințe ale consiliului local, 1. o ședință extraordinară, la convocarea a unei treimi din numărul consilierilor, pentru data de 18.12.2008 ( fila 68, vol.I dosar ); conform procesului-verbal de ședință ( fila 59, vol.I dosar ) aceasta nu s-a desfășurat întrucât nu a fost prezentă majoritatea consilierilor în funcție și 2. o ședință ordinară, convocată de către Primar la data de 19.12.2008 pentru data de 23.12.2008 ( filele 61,65, vol.I dosar ); conform procesului-verbal de ședință ( fila 49, vol.I dosar ) aceasta nu s-a desfășurat întrucât nu a fost prezentă majoritatea consilierilor în funcție.

S- susținut de către pârât și intervenienți că s-ar fi întrunit Consiliul într-o ședință în data de 28.12.2008 dar la dosarul cauzei nu s-au regăsit convocatorul sau procesul-verbal ale unei astfel de ședințe.

S-a constată astfel că într-adevăr în luna decembrie 2008 Consiliul Local M nu s-a întrunit, nici în ședință ordinară, nici în ședință extraordinară.

În luna ianuarie 2009 nu a fost convocată nici o ședință ordinară de către Primar, în exercitarea atribuțiilor reglementate de disp. art. 39 alin.1 din Legea nr. 215/2001.

La dosarul cauzei se regăsește însă adresa nr. 43312/27.01.2009 a Primarului Mun. M, adresată consilierului local, adresă prin care Primarul aduce la cunoștința consilierilor că va convoca o ședință ordinară pe data de 02.02.2009. Se arată de asemenea că "având în vedere faptul că ne pregătim pentru vizita oficială a ministrului Turismului, d-na, programată la sfârșitul ultimei săptămâni din luna ianuarie 2009, ședința ordinară a fost programată pentru prima zi lucrătoare din luna februarie 2009", exprimare din care instanța de judecată concluzionează în sensul că Primarul a înțeles să proroge ședința ordinară a lunii ianuarie 2009, pe care avea obligația de aoc onvoca, pentru luna ziua de 02 februarie 2009.

Anterior primirii acestei adrese, tocmai pentru a evita o eventuală dizolvare, după cum rezultă din declarația martorului, fusese convocată de către un număr de 12 consilieri locali o ședință extraordinară pentru data de 28.01.2009.

Rezultă din aceeași adresa nr. 43312/27.01.2009 a Primarului Mun. M că ședința extraordinară din 28.01.2009 a fost convocată de către consilieri la data de 26.01.2009, împrejurare care îl determină pe Primar să aprecieze ca nelegală modalitatea de convocare.

În data de 28.01.2009, potrivit martorilor audiați, și, un număr de mai mult de 10 consilieri locali, numărul necesar pentru legala desfășurare a ședinței, s-au prezentat la Primăria Mun. M în vederea desfășurării ședinței extraordinare. Cei trei martori au fost unanimi în a declara că la ora stabilită pentru desfășurarea ședinței extraordinare s-au prezentat în sala de consiliul Primarul Mun. M, Secretarul Mun. M - precum și consilierul juridic, că Secretarul Mun. M - le-a citit un text potrivit căruia ședința era nelegală întrucât nu a fost convocată cu mai mult de trei zile înainte iar apoi s-a retras, consilierii rămânând la o discuție informală cu primarul municipiului.

Cu toate acestea, în procesul-verbal încheiat de către consilierul juridic în data de 28.01.2009 ( fila 12, vol.I dosar ) se consemnează că nu este prezent nici un consilier local și avându-se în vedere că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 40 alin.1 din legea nr. 215/2001 se constată că ședința nu este legală deoarece nu au fost prezenți majoritatea consilierilor în funcție.

Față însă de declarațiile identice ale celor trei martori audiați, membri ai unor partide politice diferite, cu privire la prezența în sediul Primăriei, la data și ora stabilite pentru ședința extraordinară, cu privire la prezența Primarului, secretarului și chiar a consilierului juridic, instanța de judecată a constatat că atât cele consemnate în procesul-verbal cât și cele declarate de către în fața instanței de judecată cu privire la absența consilierilor locali și a secretarului municipiului nu corespund realității.

Instanța de judecată a mai sesizat faptul că prin procesul-verbal se constată de către consilierul juridic nelegalitatea ședinței ca urmare a consilierilor, deși în declarația dată în fața instanței de judecată a declarat că, cu ocazia întocmirii adresei nr. 43312/27.01.2009, și-a exprimat opinia în sensul că ședința ce urma să aibă loc este nelegală ca urmare a nerealizării convocării conform legii. Cu toate acestea, declară ședința nelegală nu ca urmare a nerealizării convocării conform legii, ci ca urmare a absenței consilierilor.

Față de aceleași declarații instanța de judecată a considerat că și declarația Secretarul Mun. M -, dată în fața instanței de judecată, nu corespunde realității cu privire la prezența sa în sediul Primăriei M în data de 28.01.2009, toți martorii declarând că este cel care a declarat ședința ca nelegală, iar martorul declarând chiar și poziția pe care o ocupa, în stânga Primarului. Împrejurarea că potrivit certificatului medical depus la dosarul cauzei la data de 28.01.2009 se afla în concediu medical nu împiedică posibilitatea acestuia de a fi fost prezent în sediul Primăriei M la data și ora respectivă.

De asemenea, împrejurarea că cei trei martori ale căror declarații le-a reținut instanța au calitatea de consilieri locali, calitate care ar putea conferi subiectivitate declarațiilor lor, nu conduce instanța de judecată la o astfel de concluzie. Astfel, față de declarația martorului, care a arătat că la data de 28.01.2009 au fost prezenți în Primăria M și consilieri locali din aceeași formațiune politică din care face parte și primarul, fiind chiar nominalizați acești consilieri, declarațiile martorilor ar fi putut fi combătute de către reclamant, dacă ar fi fost nereale, cu declarații ale acestor consilieri. Or, nu a fost solicitată de către reclamant audierea în calitate de martor a acestor persoane.

Tot în ceea ce privește procedura de convocare, instanța de judecată a constatat că Primarul Mun. M aplică un dublu standard întrucât și ședința ordinară ce urma să aibă loc în data de 23.12.2008 a fost convocată la data de 19.12.2008, deci cu mai puțin de 5 zile înainte, a cincea zi fiind chiar ziua ședinței. Cu toate acestea, în cazul acestei ședințe nu a mai apreciat din oficiu asupra nelegalității convocării, ci, potrivit procesului-verbal din 23.12.2008 ședința a fost declarată nelegală ca urmare a absenței consilierilor locali.

Din împrejurarea că în data și la locul stabilit pentru desfășurarea ședinței extraordinare a fost prezentă majoritatea consilierilor în funcție instanța de judecată constată că a existat voința Consiliului Local M, ca organ colectiv deliberativ, de a se întruni în ședință extraordinară, chiar dacă în fapt nu s-a dezbătut și nu s-a adoptat nici o hotărâre.

Mai mult, în data de 28.01.2009, înainte de a avea loc ședința extraordinară convocată pentru acea dată, se convoacă de către un număr de 10 consilieri locali o nouă ședință extraordinară pentru data de data de 31.01.2009 ( fila 165, vol.I dosar ).

Din nou Primarul Mun. M emite o adresă, nr. 43858/31.01.2009, prin care aduce la cunoștința consilierilor că proiectele de hotărâre de pe ordinea de zi nu au caracter de urgență în vederea convocării unei ședințe extraordinare, că nu s-a respectat termenul de convocare de trei zile, că nu este legală desfășurarea ședinței într-o zi de sâmbătă și că nu va putea fi prezent la ședința extraordinară întrucât pe data de 31.01.2009 d-na încă se află în vizită oficială în mun. Totodată primarul le aduce la cunoștință consilierilor locali îndatorirea de a participa pe durata mandatului la exercitarea funcțiilor autorităților administrației publice locale din care fac parte sau pe care le reprezintă, cu bună-credință și fidelitate față de țară și de colectivitatea care i-a ales și îi roagă să fie prezenți luni, 02.02.2009 la ședința ordinară convocată pe data de 28.01.2009.

În data de 31.01.2009, potrivit acelorași martori și un număr de mai mult de 10 consilieri locali, numărul necesar pentru legala desfășurare a ședinței, s-au prezentat la Primăria Mun. M în vederea desfășurării ședinței extraordinare. Întrucât accesul consilierilor locali în sala de ședințe a fost interzis de către personalul de pază, ședința s-a desfășurat în holul Primăriei, în absența Primarului și Secretarului Municipiului, aspecte consemnate și în procesul-verbal întocmit la acea dată ( fila 202, vol.I dosar ). S-au adoptat de asemenea un număr de șase hotărâri, care au fost comunicate Instituției Prefectului Jud. C, necontrasemnate de Secretarul Municipiului

Din împrejurarea că în data și la locul stabilit pentru desfășurarea ședinței extraordinare a fost prezentă majoritatea consilierilor în funcție instanța de judecată a constatat că a existat voința Consiliului Local M, ca organ colectiv deliberativ, de a se întruni în ședință extraordinară, și că acesta și-a îndeplinit atribuțiile conferite de lege, de a hotărî asupra problemelor de interes local.

În data de 02.02.2009 exercitându-și îndatorirea de a participa pe durata mandatului la exercitarea funcțiilor autorităților administrației publice locale din care fac parte sau pe care le reprezintă cu bună-credință și fidelitate față de țară și de colectivitatea care i-a ales așa cum le fusese pus în vedere de către Primarul Mun. M prin adresa nr. 43858/31.01.2009 și răspunzând rugăminții acestuia de a fi prezenți la ședința ordinară convocată pentru acea dată, un număr de 10 consilieri locali s-au prezentat la Casa de Cultură a Municipiului M, locul desfășurării ședinței, unde, potrivit declarației martorului, un anunț lipit pe ușa i-a anunțat că ședința nu se mai ține întrucât consiliul local s-a dizolvat.

Existența unui astfel de afiș a fost recunoscută de către Secretarul Municipiului M, în declarația dată în fața instanței de judecată.

Instanța de judecată constată că aceeași dată, 02.02.2009, este data sesizării instanței de judecată cu cererea de dizolvare a Consiliului Local

Cu toate acestea, potrivit declarațiilor martorilor și și procesului-verbal din acea dată ( fila 5, vol.II dosar ) consilierii locali prezenți au ținut ședința ordinară, în absența Primarului și Secretarului Municipiului, au dezbătut proiectele de hotărâri de pe ordinea de zi și au adoptat hotărâri care au fost comunicate Instituției Prefectului Jud. C, necontrasemnate de Secretarul Municipiului

Potrivit procesului-verbal din 02.02.2009 întocmit de Secretarul Municipiului M ( fila 50, vol.I dosar ) ca urmare a depunerii la Tribunalul Constanțaa cererii de dizolvare a Consiliului Local M, se constată că până la emiterea de către instanța de contencios administrativ a unei hotărâri definitive, nu se vor mai ține ședințe de consiliu local.

Constatând însă că în luna ianuarie 2009 Consiliul Local M s-a întrunit legal în ședințele extraordinare din 28.01.2009, respectiv 31.01.2009, participarea Primarului Municipiului M și a Secretarului Municipiului M la aceste ședințe neavând relevanță în stabilirea existenței sau inexistenței a voinței colective a consilierilor în a se întruni, instanța de judecată urmează a respinge cererea de chemare în judecată ca nefondată.

Dimpotrivă, instanța de judecată constată că primul care nu și-a îndeplinit îndatorirea de a participa pe durata mandatului la exercitarea funcțiilor autorităților administrației publice locale din care fac parte sau pe care le reprezintă, cu bună-credință este chiar Primarul Municipiului

Astfel, din împrejurarea că în lunile octombrie și noiembrie 2008 Primarul Municipiului M nu și-a îndeplinit obligația legală de a convoca ședințele lunare ordinare ale consiliului local; că a încercat prin adresele nr. 43312/27.01.2009 și nr. 43858/ 31.01.2009 să inducă consilierilor locali ideea că ședințele extraordinare convocate pentru 28.01.2009, respectiv 31.01.2009 sunt nelegale deși nu are atribuții în a face astfel de considerații altfel decât chiar în cadrul ședințelor; că a încercat împiedicarea ședinței din 31.01.2009, ultima zi în care Consiliul se putea întruni pentru a evita dizolvarea, cu motivația că fiind zi de sâmbătă nu pot fi obligați salariații să vină la muncă, deși a rezultat din declarația martorilor propuși chiar de către reclamant că desfășurarea ședințelor în zile nelucrătoare nu era ceva neobișnuit; că prin aceleași adrese a încercat să acrediteze ideea că ședința ordinară pe care avea obligația de aoc onvoca pentru luna ianuarie va avea loc pe 02 februarie 2009; că îi roagă pe consilierii locali să fie prezenți luni, 02.02.2009 la ședința ordinară convocată pe data de 28.01.2009, arătând că " în cele 2 zile care despart aceste două ședințe ( cea din 31.01.2009 și cea din 02.02.2009 ) nu cred că sunt probleme atât de urgente pentru comunitatea locală încât să nu se poată supune atenției în ședința ordinară de luni, 02.02.2009 ", pentru ca apoi, exact în cele două zile, să ia hotărârea de a sesiza instanța de judecată cu cererea de dizolvare, rezultă faptul că dizolvarea Consiliului Local Maf ost premeditată, toate acțiunile Primarului urmărind acest scop.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul Primarul mun.M, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, învederând ca motiv de modificare art.304 pct.9 pr.civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că, atitudinea consilierilor locali care la data de 18.12.2008 și 28.01.2009 nu s-au prezentat deloc, iar în data de 23.12.2008 s-a prezentat un număr insuficient de consilieri locali atrage incidența dispozițiilor art.55 alin.1 lit.1 coroborat cu dispozițiile art.40 alin.1 din Legea 215/2001.

În perioada supusă atenției 25.11.2008-28.01.2009 consilierii locali au fost convocați pentru două ședințe extraordinare și o ședință ordinară ( 23.12.2009 ) însă aceștia au ales să ignore inclusiv ședințele extraordinare pe care tot ei le-au convocat astfel că devin incidente dispozițiile privind dizolvarea.

În legătură cu modul de calculare al termenului prevăzut de art.55 alin.1 lit.a din Legea 215/2001 se apreciază că interpretarea corectă a termenului stipulat anterior trebuie făcută prin raportare la data ultimei ședințe, în raport de care se calculează cele două luni de zile, astfel că termenul de două luni de zile începe să curgă în ziua imediat următoare a ultimei ședințe, respectiv 26.11.2009 și se împlinește în data de 27.01.2009.

Astfel instanța a calculat greșit termenul de două luni în sensul că acesta a început a curge la data de 01.12.2008 și s-a împlinit la data de 31.01.2009.

Prima instanță a făcut o greșită aplicare a legii acceptând dovada cu martori împotriva celor consemnate de un funcționar public în exercițiul funcțiunii deși actul nu fusese supus vreunei proceduri de contestare prevăzută de codul d e procedură civilă; până la înscrierea în fals dovada cu martori era nepermisă de lege și ca atare lipsită de pertinență.

Intimatul - intervenient în interes alăturat a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței primei instanțe, din perspectiva criticilor formulate, Curtea consideră recursul nefondat motivat de următoarele considerente,

Potrivit art.55 alin.1 din Legea 215/2001, consiliul local se dizolvă de drept sau prin referendum local. Consiliul local se dizolvă de drept:

a) în cazul în care acesta nu se întrunește timp de două luni consecutiv;

b) în cazul în care nu a adoptat în 3 ședințe ordinare consecutive nicio hotărâre;

c) în situația în care numărul consilierilor locali se reduce sub J plus unu și nu se poate completa prin supleanți.

(2) Primarul, viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale sau orice altă persoană interesată sesizează instanța de contencios administrativ cu privire la cazurile prevăzute la alin. (1). Instanța analizează situația de fapt și se pronunță cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotărârea instanței este definitivă și se comunică prefectului.

Rezultă din textul prezentat mai sus că obiectul supus dezbaterii instanței de judecată îl reprezintă neîntrunirea M timp de două luni consecutiv, care în accepțiunea aliniatului următor reprezintă o situație de fapt asupra căreia instanța urmează a se pronunța.

Această situație de fapt poate fi dovedită potrivit teoriei dreptului civil român cu orice mijloc de probă, urmând ca acesta să îndeplinească condițiile de admisibilitate ( să nu fie oprit de lege, să fie verosimil, să fie util, pertinent și concludent ).

Cum în cazul de față proba testimonială a fost administrată de ambele părți implicate în proces, reclamantul solicitând a fi audiați numiții deținând funcția de secretar al mun.M și deținând funcția de secretar al Primarului M, iar pârâtul solicitând a fi audiați numiții și ambii consilieri în cadrul Consiliului Local M, în mod corect s-a apreciat a fi îndeplinite condițiile prevăzute mai sus.

Potrivit art.39 alin.1 din Legea 215/2001, consiliul local se întrunește în ședințe ordinare, lunar, la convocarea primarului.

(2) Consiliul local se poate întruni și în ședințe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puțin unei treimi din numărul membrilor consiliului.

(3) Convocarea consiliului local se face în scris, prin intermediul secretarului unității administrativ-teritoriale, cu cel puțin 5 zile înainte ședințelor ordinare sau cu cel puțin 3 zile înainte de ședințele extraordinare. Odată cu notificarea convocării, sunt puse la dispoziție consilierilor locali materialele înscrise pe ordinea de zi.

Din textul legal astfel prezentat rezultă principala obligație a primarului de a proceda la convocarea ședințelor ordinare, ținute în fiecare lună de către consiliului local sau a celor extraordinare, acestea din urmă putând fi convocate și de cel puțin o treime din numărul total al consilierilor locali.

Din probele administrate în fața instanței de fond a rezultat faptul că în cursul lunii decembrie 2008 s-au emis un număr de două convocări, astfel, în ziua de 19.12.2008 pentru ședința ordinară din 23.12.2008 emisă de recurent și cea din ziua de 18.12.2008 pentru ședință extraordinară la cererea consilierilor.

Aceste convocări nu și-au atins scopul astfel că în cursul lunii decembrie M nu s-a întrunit, la dosarul de fond neexistând vreun proces-verbal de ședință.

În schimb, în luna ianuarie recurentul reclamant nu și-a mai îndeplinit obligația de convocare a consilierilor, astfel că aceștia anticipând intenția primarului de a sancționa legislativul local cu dizolvarea au apelat la prerogativa recunoscută acestora efectuând două convocări, prima pe data de 28.01.2009, orele 16 și secunda pe data de 31.01.2009, orele 13.

Această ultimă convocare a avut ca rezultat și întrunirea M în ședință extraordinară, mai mult decât atât adoptându-se și un număr de 6 hotărâri.

Astfel din cele prezentate mai sus se reține faptul că în luna noiembrie a avut loc ședință de la data de 25.11.2008, în decembrie s-au emis numai convocări, fără ca consiliul să se întrunească, în ianuarie pe data de 31.01.2009 a avut loc ședința extraordinară, iar în februarie pe data de 02.02.2009 a avut loc ședința ordinară.

Cum textul legal prezentat mai sus sancționează neîntrunirea timp de două luni consecutive, rezultă în mod clar că această condiție a consecutivității nu este îndeplinită, situație în care în mod corect instanța de fond a considerat cererea nefondată.

Din cele prezentate mai sus Curtea în temeiul art.312 alin.1 pr.civ, va dispune respingerea recursului ca nefondat, menținând sentința atacată ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de recurentul reclamant - PRIMARUL MUNICIPIULUI M - - - cu sediul în M,-, jud. C, împotriva sentinței civile nr.768/26.08.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul pârât - CONSILIUL LOCAL - cu sediul în M,-, jud. C și intimații intervenienți - - domiciliat în M,-, -.A,.1, jud. C, - domiciliat în M, str. - -, -.6, jud. C și - domiciliat în M, str. - -, -.A,.20, jud., ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 ianuarie 2010.

PREȘEDINTE, Pt.JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

Semnează cf.art.261 al.2 Cpc

PREȘEDINTE INSTANȚĂ

GREFIER,

Red.jud.hot.

Red.jud.dec.

23.03.2010

Președinte:Adriana Pintea
Judecători:Adriana Pintea, Ecaterina Grigore, Claudiu Răpeanu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Alte cereri. Decizia 59/2010. Curtea de Apel Constanta