Alte cereri. Decizia 667/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 15.02.2008
DECIZIA CIVILĂ NR. 667
Ședința publică din 30 mai 2008
PREȘEDINTE: Pătru Răzvan
JUDECĂTOR 2: Barbă Ionel
JUDECĂTOR 3: Olaru Rodica
GREFIER: - -
Pe rol se află pronunțarea, după admiterea contestației în anulare, asupra recursurile formulate de pârâții recurenți Direcția Generală a Finanțelor Publice T în reprezentarea Ministerului Economiei și Finanțelor B, Ministerul Justiției B, Curtea de APEL TIMIȘOARA și Tribunalul Timiș împotriva sentinței civile nr. 639/12.09.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții intimați, și, având ca obiect, litigiu privind funcționarii publici.
Se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 28.05.2008, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 639/12.09.2007, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa admis acțiunea formulată de, și în contradictoriu cu pârâți Tribunalul Timiș, Curtea de APEL TIMIȘOARA, Ministerul Justiției B, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor B, a obligat în solidar pârâții Tribunalul Timiș, Curtea de APEL TIMIȘOARA, Ministerul Justiției B, la plata către reclamanți a sporului de confidențialitate prevăzut de art. 15 din OG 6/2007, în procent de 15% calculat la indemnizația brută pentru perioada 20.04.2004-20.04.2007, precum și în continuare, pe durata derulării raporturilor juridice de muncă actualizate conform indicelui de inflație la data plății efective, a obligat pârâții să includă în bugetul de stat la prima rectificare de buget, după rămânerea definitivă a hotărârii, a obligat Ministerul Economiei și Finanțelor să aloce fondurile necesare în vederea efectuării plății, a respins cererea de chemare în garanție a acestui pârât.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Prin acțiune reclamanți, și, funcționari publici la Tribunalul Timiș au solicitat obligarea pârâților la plata sporului de confidențialitate prevăzut de art. 15 din OG nr. 6/2007, acordat prin actul normativ precitat doar funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului, din cadrul Administrației Prezidențiale și din cadrul Consiliului Legislativ.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că sunt tratați inegal din punct de vedere al salarizării și în acest mod sunt discriminați fără un criteriu obiectiv și rațional, motiv pentru care în vederea egalității de tratament se impune acordarea acestor drepturi.
Tribunalul a reținut că prin art. 29 din Legea nr. 188/1999 se prevede că funcționarii publici beneficiază de prime și alte drepturi salariale, iar prin art. 15 din OG nr. 6/2007 s-a acordat spor de confidențialitate funcționarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului, din cadrul Administrației Prezidențiale și din cadrul Consiliului Legislativ, iar reclamanții în calitatea lor de funcționari publici nu pot fi tratați inegal din punct de vedere al salarizării, discriminați, fără un criteriu obiectiv și rațional, de aceea pentru a se asigura egalitatea de tratament se impune acordarea drepturilor salariale solicitate prin acțiune.
Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice T, Tribunalul Timiș și Ministerul Justiției, criticând-o pentru nelegalitate.
Prin decizia civilă nr. 1040/22.11.2007,pronunțată în dosarul nr-, Curtea de APEL TIMIȘOARAa respins recursurile, decizie însă desființată în calea contestației în anulare prin decizia civilă nr. 279/5.03.2008 a Curții de APEL TIMIȘOARA.
Învestită cu soluționarea recursurilor Curtea de APEL TIMIȘOARA constată că acestea sunt fondate și urmează a fi admise.
Soluția tribunalului se sprijină, în esență, pe ideea de discriminare, reținându-se că dacă reclamanții nu beneficiază de sporuri de confidențialitate, din punctul de vedere al salarizării nu li se asigură egalitatea de tratament cu funcționarii publici la care se referă art. 15 din nr.OUG 6/2007, în acest mod fiind discriminați fără un criteriu obiectiv și rațional.
Curtea constată că în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, o distincție este discriminatorie dacă aceasta "nu are o justificare obiectivă și rezonabilă", adică dacă ea nu urmărește un "scop legitim" sau dacă nu există "un raport rezonabil" de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat (cauza Beian contra României, 2007, decizia Marckx contra Belgia, 1979). Este evident că legiferarea diferențiată a sporului de confidențialitate se justifică obiectiv și rezonabil avându-se în vedere criteriul pericolului generat de divulgarea unor informații care privesc politica economico-financiară a statului și la care au acces numai anumite categorii de funcționari publici.
Instanța mai stabilește că, acordarea acestui spor nu este nici aplicabilă, pentru că nu există un suport legal în privința cuantumului sporului, atâta timp cât prin art.15 al.2 din nr.OG6/2007 se stipulează că acest spor se acordă în cuantum de până la 15%, ce se stabilește prin actul administrativ al ordonatorului principal de credite.
Deci, creanța pretinsă de reclamanți, nu are valoare certă, atâta timp cât legea nu o determină, astfel că cererea nu putea fi acordată în raport cu prevederile art.379 Cod procedură civilă, și drept consecință recursul pârâtului se admite, modificându-se sentința prin respingerea acțiunii ca nefondată.
În privința recursului declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor B, instanța constată că este de asemenea fondat pentru că acesta nu are calitate procesuală pasivă, întrucât nu există un raport de subordonare financiară între Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției.
Totodată, Curtea remarcă rolul important al Ministerului Economiei și Finanțelor în evaluarea și redactarea actelor normative cu implicații financiare, conform art. 19 alin. 1 lit. j) din Legea nr. 500/2002, privind finanțele publice, stfel cum a fost modificată prin Legea nr. 314/2003 și prin Legea nr. 96/2006. Potrivit acestui text legal, "în domeniul finanțelor publice Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții: - j) avizează, în fază de proiect, acordurile, memorandumurile, protocoalele sau alte asemenea înțelegeri încheiate cu partenerii externi, precum și proiectele de acte normative, care conțin implicații financiare."
Totodată, în conformitate cu dispozițiile art. 19 alin. 1 lit. l) din Legea nr. 500/2002, privind finanțele publice, Ministerul Economiei și Finanțelor blochează sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind fără temei legal sau fără justificare în bugetele ordonatorilor de credite.
Date fiind acest dispoziții legale, Ministerul Economiei și Finanțelor are posibilitatea de a bloca orice alocare a unor sume propuse prin bugetul altor ordonatori de credite, inclusiv a sumelor ce ar trebui alocate Ministerului Justiției pentru plata drepturilor solicitate de reclamanți în prezenta cauză.
Pe de altă parte, posibilitatea Ministerului Economiei și Finanțelor de a refuza avizarea actelor normative cu implicații financiare nu poate constitui sursa unei obligații a acestui minister de a aloca sumele solicitate de alți ordonatori de credite bugetare.
Sub acest aspect, Curtea reamintește că prin calitate procesuală pasivă se înțelege, potrivit doctrinei, identitatea între persoana pârâtului și cea a debitorului din raportul juridic dedus judecății.
În speță, raportul juridic dedus judecății constă în pretenția reclamanților, în calitate de funcționari publici, de a le fi acordate anumite drepturi cu caracter salarial.
Or, în condițiile în care reclamanții au calitatea de funcționari publici in cadrul departamentului economico-financiar si administrativ al Tribunalului Timiș, iar drepturile bănești le sunt plătite de Tribunalul Timiș, debitorul din raportul juridic dedus judecății este instituția competentă să efectueze plata drepturilor salariale, iar nu Ministerul Economiei și Finanțelor, care nu are calitatea de angajator în acest raport juridic.
Curtea subliniază că nu există un raport de subordonare financiară între Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției, ambele ministere având calitatea de ordonatori principali de credite bugetare.
Obligația Ministerului Economiei și Finanțelor constă, eventual, în avizarea pozitivă a proiectului de act normativ de alocare către Ministerul Justiției a sumelor necesare pentru efectuarea plăți sumelor datorate reclamantului.
O asemenea obligație nu se confundă cu obligația Ministerului Economiei și Finanțelor de a aloca, respectiv de a plăti din bugetul său, sumele respective.
Totodată, obligația Ministerului Economiei și Finanțelor de a aloca sumele necesare plății unor drepturi salariale ale unui funcționar public salariat de un alt ordonator de credite bugetare contravine și dispozițiilor art. 47 alin. 4 din Legea nr. 500/2002, privind finanțele publice, stfel cum a fost modificată prin Legea nr. 314/2003 și prin Legea nr. 96/2006, conform cărora "creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal de credite nu pot fi virate și utilizate pentru finanțarea altui ordonator principal de credite. De asemenea, creditele bugetare aprobate la un capitol nu pot fi utilizate pentru finanțarea altui capitol".
În concluzie, Curtea apreciază că Ministerul Economiei și Finanțelor nu are calitatea de debitor în raportul juridic dedus judecății, respectiv că nu are calitate procesuală pasivă în prezenta cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții Ministerul Justiției, Tribunalul Timiș și Ministerul Economiei și Finanțelor, împotriva Sentinței civile nr. 639/12.09.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Modifică sentința recurată, în sensul că respinge acțiunea reclamanților, împotriva pârâților Tribunalul Timiș, Curtea de APEL TIMIȘOARA, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 30.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red. / 23.06.2008
Tehnored. /27.06.2008/2 ex.
Primă instanță: Tribunalul Timiș
Judecător:
Instanță de recurs: Curtea de APEL TIMIȘOARA
Judecători: Liber,
Președinte:Pătru RăzvanJudecători:Pătru Răzvan, Barbă Ionel, Olaru Rodica
