Alte cereri. Decizia 78/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- - 07.01.2008

DECIZIA CIVILĂ NR.78

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 24.01.2008

PREȘEDINTE: Victoria Catargiu

JUDECĂTOR 2: Claudia LIBER

JUDECĂTOR 3: Cristian Alexandru Dacu

GREFIER:- -

S-au luat în examinare recursurile formulate de reclamanta și pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE T, împotriva sentinței civile nr.902/27.11.2007, pronunțată în dosarul nr-, al Tribunalului Timiș, având ca obiect anulare act.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru reclamanta - recurentă lipsă, avocat, pentru pârâta - recurentă consilier juridic.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-a depus la dosar prin registratura instanței concluzii scrise din partea reclamantei - recurente.

Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Reprezentantul reclamantei - recurente solicită admiterea recursului, fără cheltuieli de judecată, respectiv respingerea recursului formulat de către pârâta - intimată, ca neîntemeiat.

Reprezentanta pârâtei - intimate pune concluzii de admitere a recursului, respectiv de respingere a recursului formulat de către reclamantă, ca lipsit de interes.

CURTEA

Deliberând asupra recursurilor de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.902/27.11.2007, pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Timișa admis acțiunea reclamantei împotriva pârâtei DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE T, dispunând anularea adresei nr. 31033/04.07.2007 emisă de pârâtă în soluționarea plângerii prealabile și a obligat pârâta la rectificarea Deciziei nr.120/15.07.2003, Anexa 1, poziția 1 din lista Compartimentului Juridic al T, în sensul de a se trece funcția de inspector de specialitate juridică, clasa I, grad profesional principal, treapta 1 de salarizare în loc de funcția de inspector de specialitate juridică clasa I, grad profesional asistent, treapta 1 de salarizare.

A obligat pârâta la rectificarea Carnetului de muncă al reclamantei în sensul înscrierii încadrării începând cu data de 15.07.2003 pe funcția de inspector de specialitate juridică, clasa I, grad profesional principal, treapta 1 de salarizare.

A obligat pârâta la acordarea diferențelor de drepturi salariale corespunzător rectificărilor dispuse, actualizate cu rata inflației începând cu data de 15.07.2003 și până la data plății efective, inclusiv diferențele de prime, sporuri, stimulente.

S-a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș sub nr-, reclamanta a solicitat, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE T: anularea adresei nr. 31033/04.07.2007 emisă de T prin care i-a fost respinsă contestația prealabilă, rectificarea deciziei de încadrare nr. 120//15.07.2003 emisă de T, anexa 1, poziția 1 din lista Compartimentului Juridic al T privind încadrarea reclamantei, în sensul rectificării încadrării din funcția de specialitate juridică clasa I, grad profesional asistent, treapta 1 de salarizare, în principal în funcția de inspector de specialitate juridică, clasa grad profesional superior, treapta I de salarizare; în subsidiar în inspector de specialitate juridică, clasa I, grad profesional principal, treapta 1 de salarizare; rectificarea carnetului de muncă potrivit noii încadrări, obligarea pârâtei la plata diferențelor salariale, începând cu data de 15.07.2003 și până la data executării obligației de rectificare, actualizată cu rata inflației; obligarea pârâtei la achitarea diferențelor de drepturi asimilate salariului, respectiv, diferențele de stimulente, diferențele pentru al 13 - salariu, diferențele de sporuri, de prime de vacanță, de salariu de merit și alte premii și ale oricărui drept salarial sau asimilat salariului de care a beneficiat reclamanta, începând cu 15.07.2003 și până în prezent, sume actualizate cu rata inflației până la data executării obligației.

Nemulțumirea reclamantei rezidă în rezultatul reîncadrării efectuate de către pârâtă prin Decizia atacată, cu privire la gradul profesional acordat, cel de asistent, în timp ce reclamanta revendica în principal pe cel superior, iar în subsidiar pe cel principal.

Apărarea pe fond a pârâtei este formulată în esență prin afirmația că procesul de reîncadrare nu presupune promovarea în grad profesional, interpretând pretenția reclamantei atât în principal, cât și în subsidiar, ca fiind o pretenție de promovare în grad profesional prin această reîncadrare fără ca însă, să se îndeplinească condițiile legale specifice pentru promovarea în grad profesional.

În fapt, reîncadrarea contestată s-a făcut prin emiterea de către pârâtă a Deciziei nr. 120/15.07.2003, act administrativ care viza toți funcționarii publici din cadrul T și care nu a fost comunicată la acea dată celor vizați prin dispozițiile ei. Față de faptul că aceeași decizie se referea la mai mulți funcționari publici, ea a fost ulterior atacată inițial la instanța specializată de litigii de muncă și apoi urmare modificărilor de competență materială, la instanța de contencios administrativ. Acțiunea de față promovată de reclamanta este una din multele introduse de către consilierii juridici ai T, cauzele fiind de notorietate la această instanță prin mulțimea lor, așa încât, se poate vorbi deja de o practică conturată în domeniu astfel cum rezultă din hotărârile judecătorești depuse de părți în fiecare dintre dosare. În cauzele precedente, se observă că pârâta T nu a invocat excepția tardivității prin prisma prevederilor art.11 din Legea nr.554/2004, deși în aceste cauze depuse la dosar ca și practică judiciară în ceea ce privește fondul propriu zis, acțiunile în anularea Deciziei nr. 120/15.07.2003 au fost clar introduse ulterior datei de 15.07.2004, luând ca reper în drept aliniatul 2 al art.11 din Legea nr.554/2004, legea contenciosului administrativ.

Prin faptul necomunicării individuale către toți funcționarii publici afectați direct profesional de emiterea acestei decizii, pârâta T le-a produs cert un prejudiciu, iar pentru uniformizarea practicii judiciare în materie nu își găsește nici o justificare tratarea diferențiată prin poziția exprimată de pârâtă în instanța de judecată, în unele dosare pe fond, față de alte dosare cum este cel de față în care a invocat excepția de tardivitate a introducerii acțiunii câtă vreme se recunoaște necomunicarea Deciziei nr. 120/15.07.2003 la data emiterii, ci doar ulterior fragmentat solicitanților, de asemenea constatând că practic decizia se compune din mai multe Anexe, acestea din urmă având relevanță pentru fiecare funcționar în parte. În cauza de față, anexa atacată prin acțiunea de față a fost comunicată la data de 20.06.2007 ( fila 53 dosar ), sens în care s-a respins ca neîntemeiată excepția tardivității invocată de pârâtă. La data de 01.06.2006 (fila 52 dosar), i-a fost comunicată reclamantei anexa deciziei pe care a atacat-o în dosarul cu nr- al Tribunalului Timiș, privind transformarea funcției publice de inspector în aceea de consilier juridic, deci cu un alt obiect dedus judecății față de acțiunea de față.

De asemenea, în respingerea excepției tardivității introducerii acțiunii invocată de pârâtă prin raportare la prevederile art. 11 alin. 1, 2 și 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ se mai reține faptul că potrivit practicii constante a Curții de Apel Timișoara - Secția Contencios Administrativ, Legea nr.188/1999 este o lege specială aplicabilă prioritar față de reglementarea generală prevăzută de legea contenciosului administrativ, sens în care s-au respins excepțiile invocate prin prisma prevederilor Legii nr.554/2004 dându-se eficiență doar prevederilor din Legea nr.188/1999 care a fost apreciată ca fiind o lege cu caracter special ce se aplică prioritar în raport de reglementarea cu caracter general prevăzută de legea contenciosului administrativ nr.554/2004 modificată.

Examinând acțiunea reclamantei raportat la motivele invocate, actele - probe aflate la dosar, văzând poziția exprimată de pârâtă precum și dispozițiile legale în materie, prevederile art.1 alin.1, art.8 alin.1, art.18 din Legea nr.554/2004, art.8, art.10 din Legea nr.188/1999 republicată, s-a constatat că este întemeiată acțiunea precizată în subsidiar formulată de reclamantă, sens în care s-a admis și s-a dispus anularea adresei nr. 31033/04.07.2007 emisă de pârâtă în soluționarea plângerii prealabile, obligarea pârâtei la rectificarea Deciziei nr.120/15.07.2003, Anexa 1, poziția 1 din lista Compartimentului Juridic al T, în sensul de a se trece funcția de inspector de specialitate juridică, clasa I, grad profesional principal, treapta 1 de salarizare în loc de funcția de inspector de specialitate juridică clasa I, grad profesional asistent, treapta 1 de salarizare, obligarea pârâtei la rectificarea Carnetului de muncă al reclamantei în sensul înscrierii încadrării pentru perioada începând cu data de 15.07.2003 pe funcția de inspector de specialitate juridică, clasa I, grad profesional principal, treapta 1 de salarizare în loc de funcția de inspector de specialitate juridică clasa I, grad profesional asistent, treapta 1 de salarizare, obligarea pârâtei la acordarea diferențelor de drepturi salariale corespunzător rectificărilor dispuse, actualizate cu rata inflației începând cu data de 15.07.2003 și până la data plății efective, inclusiv diferențele de prime, sporuri, stimulente, având în vedere următoarele argumente.

Potrivit actelor - probe depuse la dosar de reclamantă, Adeverința nr. 26902/01.06.2006 emisă de pârâtă reclamantei și atașată concluziilor scrise depuse la dosar, reclamanta este încadrată la T - T, la Compartimentul juridic, pe durată nedeterminată de la 15.04.1998 și deține funcția publică de execuție de inspector asistent clasa I, treapta 1 de salarizare, cu punctajul final de 7 pentru reîncadrare pe noua funcție publică în conformitate cu prevederile Legii nr.161/2003 și ale Ordinului nr.218/27.05.2003 emis de Ministerul Administrației Publice - Agenția Națională a Funcționarilor Publici pentru aprobarea Instrucțiunilor privind reîncadrarea funcționarilor publici.

Decizia atacată de reclamantă în partea care o privește, cu nr.120/15.07.2003, aflată în copie la filele 18 și 19 din dosar, a fost emisă, astfel cum rezultă din cuprinsul ei, conform Ordinului nr.218/203 al președintelui și Instrucțiunilor nr.-/2003 completate cu nr.-/2003 privind procedura de reîncadrare a funcționarilor publici din cadrul Ministerului Finanțelor Publice. Cu privire la acest act se mai observă faptul că Decizia de reîncadrare nr.120/15.07.2003 emisă de T nu a fost una individuală, respectiv nu s-a emis câte o decizie de reîncadrare pentru fiecare funcționar public, care să fie comunicată ulterior acestuia, ci a fost una comună pentru toți funcționarii publici din cadrul T, necomunicată acestora, iar mențiunile privind noua reîncadrare a fiecărui funcționar public în parte au fost înserate în 6 anexe de tip listă.

În ceea ce o privește pe reclamantă, se constată că este eronată reîncadrarea sa pe funcția de inspector de specialitate juridică clasa I, grad profesional asistent, treapta 1 de salarizare, întrucât s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor art.4 alin.1 lit. a) din Instrucțiunile privind reîncadrarea funcționarilor publici aprobate prin Ordinul nr.218/27.05.2003 emis de Ministerul Administrației Publice - Agenția Națională a Funcționarilor Publici, care precizează în mod expres cum se face reîncadrarea în funcțiile publice de execuție în funcție de punctajele obținute și anume minim 7 puncte pentru gradul profesional SUPERIOR, minim 5 puncte pentru reîncadrarea în gradul profesional PRINCIPAL și minim 4 puncte pentru reîncadrarea în gradul profesional ASISTENT, iar reclamanta arată că a avut punctajul final de 7 puncte, deci trebuia reîncadrată pe gradul profesional SUPERIOR ori PRINCIPAL.

Urmare admiterii cererii de rectificare a primului act, în baza principiului de drept " accesorium sequitur principale", se impune rectificarea și a Cărții de muncă, precum și obligarea pârâtei la plata tuturor diferențelor de drepturi salariale decurgând din aceste rectificări.

Nu se poate însuși apărarea formulată de pârâtă, nemaiavând relevanță, cu privire la procentul maxim de 20% din numărul total al funcțiilor existente din gradul profesional superior din moment ce aceste procente nu sunt fixe, astfel cum rezultă din prevederile art. XVI alin.6 din Legea nr.161/2003 conform cărora numărul maxim al funcțiilor publice de execuție stabilit la 20% din numărul total al funcțiilor existente poate fi majorat. Pârâta T trebuia să solicite să îi fie majorat numărul maxim al acestei funcții de grad profesional superior în condițiile în care observa că mai sunt și alți funcționari publici care întruneau condițiile de reîncadrare conform Ordinului nr.218/27.05.2003 emis de Ministerul Administrației Publice - Agenția Națională a Funcționarilor Publici, întrucât în cauză s-a admis subsidiarul cererii în sensul dispunerii încadrării în funcția de inspector de specialitate juridică, clasa I, grad profesional principal, treapta 1 de salarizare în loc de funcția de inspector de specialitate juridică clasa I, grad profesional asistent, treapta 1 de salarizare.

De asemenea în speță trebuiau respectate de pârâtă prevederile art.5 din Ordinul 218/2003 a care arată că reîncadrarea funcționarilor publici se face în ordinea punctajelor obținute, în condițiile art.3, art.4 alin. 1 (2). Reîncadrarea funcționarilor publici s-a făcut în temeiul dispozițiilor art. XVI și art. XVII din Legea nr.161/2003 și ale Ordinului nr.218/27.05.2003 emis de Ministerul Administrației Publice - Agenția Națională a Funcționarilor Publici, nu în baza unui concurs, deci nu au relevanță în cauză prevederile art.57 alin.2 lit. a din Legea nr.188/1999 cu privire la vechimea în funcție.

Din dispozițiile Instrucțiunilor privind reîncadrarea funcționarilor publici aprobate prin Ordinul nr.218/27.05.2003 emis de Ministerul Administrației Publice - Agenția Națională a Funcționarilor Publici, rezultă faptul că de esența operațiunii de reîncadrare este însăși schimbarea gradului profesional, în sensul reîncadrării pe un grad superior, menținerii pe un grad echivalent ca mărime sau din contră, în sensul reîncadrării pe un grad inferior, în funcție de punctajul obținut. Nu este vorba doar de o simplă redenumire a caracteristicilor funcției publice. Condițiile speciale necesare reîncadrării funcționarilor publici, Instrucțiunile privind reîncadrarea funcționarilor publici aprobate prin Ordinul nr.218/27.05.2003 emis de Ministerul Administrației Publice - Agenția Națională a Funcționarilor Publici, se referă la un singur criteriu, cel al punctajului prevăzut de art. 4, iar acest punctaj face dovada îndeplinirii unor condiții specifice și speciale de reîncadrare privind funcția publică deținută la data reîncadrării, având la bază calificativele obținute la evaluările profesionale, vechimea în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției publice, complexitatea și importanța atribuțiilor prevăzute în fișa postului.

Față de faptul că se dispune rectificarea actelor administrative atacate cu privire la reîncadrarea reclamantei, s-a dispus și obligarea pârâtei la plata drepturilor salariale, precum și prime, sporuri, stimulente, de care a fost lipsită reclamanta urmare greșitei sale reîncadrări, actualizate cu rata inflației la data efectuării plății.

În baza acelorași argumente se impune obligarea pârâtei și la rectificarea Carnetului de muncă al reclamantei în sensul înscrierii încadrării pentru perioada 15.07.2003 - la zi, pe funcția de, respectiv funcția de inspector de specialitate juridică, clasa I, grad profesional principal, treapta 1 de salarizare în loc de funcția de inspector de specialitate juridică clasa I, grad profesional asistent, treapta 1 de salarizare.

Văzând toate cele prezentate supra, s-a dispus anularea adresei nr. 31033/04.07.2007 emisă de pârâtă în soluționarea plângerii prealabile, obligarea pârâtei la rectificarea Deciziei nr.120/15.07.2003, Anexa 1, poziția 1 din lista Compartimentului Juridic al T, în sensul de a se trece funcția de inspector de specialitate juridică, clasa I, grad profesional principal, treapta 1 de salarizare în loc de funcția de inspector de specialitate juridică clasa I, grad profesional asistent, treapta 1 de salarizare, obligarea pârâtei la rectificarea Carnetului de muncă al reclamantei în sensul înscrierii încadrării începând cu data de 15.07.2003 pe funcția de inspector de specialitate juridică, clasa I, grad profesional principal, treapta 1 de salarizare în loc de funcția de inspector de specialitate juridică clasa I, grad profesional asistent, treapta 1 de salarizare, obligarea pârâtei la acordarea diferențelor de drepturi salariale corespunzător rectificărilor dispuse, actualizate cu rata inflației începând cu data de 15.07.2003 și până la data plății efective, inclusiv diferențele de prime, sporuri, stimulente.

Împotriva sentinței au declarat recurs ambele părți.

Reclamanta a solicitat modificarea sentințe în privința reîncadrării sale în funcția de inspector de specialitate juridică clasa Igrad profesional superior, treapta 1 de salarizare.

În motivare, a susținut că în mod greșit prima instanță a apreciat că i se cuvine doar gradul profesionalprincipal, treapta 1 de salarizare, deși îndeplinește condițiile speciale necesare (punctajul obținut fiind de 7 puncte), pentru gradul profesionalsuperior. A reiterat motivele invocate în acțiune, conform cărora se justifică solicitările sale, precizând și motivele pentru care nu sunt întemeiate susținerile pârâtei, prezentând și practică judiciară în același sens.

Pârâta Tas olicitat modificarea sentinței și în principal respingerea acțiunii ca tardiv introdusă, iar în subsidiar ca neîntemeiată, precum și să se constate prescrisă cererea referitoare la perioada 15.03.2004 - 18.07.2004.

În motivare, a solicitat reanalizarea excepției tardivității ridicate în primă instanță, față de data comunicării deciziei nr.120/2003 și data introducerii acțiunii.

Asupra fondului cauzei, arată că au fost respectate dispozițiile legale de reîncadrare a reclamantei, apreciind că reîncadrarea nu este echivalentă cu promovarea, astfel cum ar rezulta din solicitările reclamantei, iar pârâta a făcut reîncadrarea în limita funcțiilor stabilite și avizate. Punctajele obținute nu determină stabilirea numărului de posturi de anumite grade, invocând prevederile art. XVI din Legea nr.161/2003.

Asupra drepturilor salariale, arată că cererea este tardivă, dreptul reclamantei de a solicita plata începând cu 15.07.2003 este prescris, limita fiind 18.07.2004; drepturile la prime, sporuri, stimulente au fost neîntemeiat acordate întrucât nu sunt individualizate sub aspectul apartenenței lor la salariul de încadrare, ci sunt determinate de alte criterii de performanță.

Examinând recursurile, în raport de motivele invocate, cât și din oficiu, Curtea de Apel constată că recursul reclamantei este fondat și-l va admite, iar recursul pârâtei nu este fondat și va fi respins, conform următoarelor considerente:

În mod corect prima instanță a constatat că reîncadrarea reclamantei s-a făcut eronat în gradul profesional asistent, încălcându-se prevederile art.4 alin.1 lit. a din Instrucțiunile privind reîncadrarea funcționarilor publici, dar a dispus reîncadrarea reclamantei în gradul profesional principal, deși conform criteriilor prevăzute, respectiv al punctajului, a făcut dovada îndeplinirii acestora pentru gradul profesional superior. De altfel, prima instanță reține că reclamanta îndeplinea acest criteriu, prin punctajul final obținut și că trebuia reîncadrată pe grad profesional superior sau principal, însă alegerea reîncadrării dispuse, în aceea de grad profesional principal și nu superior, nu are justificare.

Din moment ce condițiile legale au fost îndeplinite, iar apărările pârâtei au fost înlăturate, în mod judicios și punctual, este evident că acțiunea reclamantei este întemeiată sub aspectul primului capăt de cerere, astfel că recursul său va fi admis și se va dispune reîncadrarea sa în gradul profesional superior; ca o consecință, urmează ca, în mod corespunzător, să se efectueze rectificarea în Carnetul de muncă.

Celelalte dispoziții ale sentinței recurate vor fi menținute.

În privința recursului pârâtei, se constată neîntemeiat, atât cu privire la excepțiile reiterate, cât și pe fondul cauzei.

Excepția tardivității introducerii acțiunii nu are justificare, întrucât anexa deciziei nr.120/2003, nu a fost comunicată decât la 20.06.2007;obiectul cauzei îl constituie rectificarea acesteia, referitor lareîncadrarea reclamantei în gradul profesional superior, și nu cel de asistent; astfel, nu au relevanță susținerile referitoare la comunicarea făcută la 01.06.2006 a deciziei nr.120/2003 cu extrasul din anexa 1, aceasta constituind obiectul unui alt dosar soluționat de instanță, privitor la transformarea funcției din inspector specialitate juridică în funcția de consilier juridic.

Este neechivoc faptul că decizia nr.120/2003, cu anexele ei, nu a fost comunicată individual fiecărui funcționar public, iar reclamantei nu i-a fost comunicată anexa 2 decât la 20.06.2007, astfel că susținerile recurentei referitoare la comunicarea anexei 1, nu au relevanță în cauză.

Asupra excepției prescripției drepturilor pecuniare, raportat la tardivitatea acțiunii, se constată că nu este întemeiată, reținându-se că acțiunea a fost introdusă în termen, în raport de data comunicării, astfel că și drepturile salariale solicitate, sunt îndreptățite și nu sunt prescrise.

În privința drepturilor la prime, sporuri, stimulente, în mod corect au fost admise de prima instanță ca o consecință firească a admiterii capătului de cerere referitor la reîncadrarea în alt grad profesional, iar apartenența lor la salariul de încadrare sau determinarea de alte criterii de performanță nu are relevanță; ele vor fi calculate ca și în cazul celorlalți funcționari publici cu situație similară, din cadrul instituției, ținându-se seama de reîncadrarea reclamantei conform petitului principal.

În privința fondului cauzei, recursul este de asemenea nefondat, reîncadrarea fiind determinată de îndeplinirea cerinței punctajului, astfel cum s-a reținut și de prima instanță, ca urmare a aplicării dispozițiilor art.4 alin.1 lit. a din instrucțiuni; s-a reținut de asemenea, în mod corect că numărul maxim al funcțiilor existente poate fi majorat, în raport de numărul persoanelor îndreptățite la încadrarea corespunzătoare conform Ordinului nr.218/2003; reîncadrarea are un temei legal, nu în baza unui concurs și implică obligația autorității publice de a crea condițiile necesare exercitării drepturilor legale ale salariaților, inclusiv, și pornind de la reîncadrarea lor în funcția cuvenită.

Prin urmare nu sunt nesocotite prevederile legale invocate de pârâtă, art.5 alin.1 și 2 al Ordinului nr.218/2003 și art. XVI din Legea nr.161/2003.

Față de aceste considerente, Curtea de Apel constată că recursul pârâtei este nefondat și-l va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite recursul reclamantei împotriva sentinței civile nr.902/2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Timiș, modifică sentința în sensul că admite acțiunea în capetele de cerere privind rectificarea deciziei de reîncadrare nr.120/15.07.2003 și rectificarea Carnetului de muncă astfel: obligă pârâta la rectificarea deciziei 120/2003, în sensul de a se trece funcția de inspector de specialitate juridică cls 1 grad profesional superior, treapta 1 de salarizare; obligă pârâta la rectificarea Carnetului de muncă, în sensul înscrierii încadrării începând cu 15.07.2003 a reclamantei, pe această funcție.

Menține restul dispozițiilor sentinței, cu privire la anularea adresei 31033/2007 și la obligarea pârâtei la acordarea drepturilor salariale corespunzător rectificărilor dispuse, actualizări cu rata inflației, diferențe de prime, sporuri, stimulente.

Respinge recursul pârâtei.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 24.2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - LIBER - - -

GREFIER,

- -

RED:/18.02.08/TEHNORED:/19.02.08 2.ex./SM/

Primă instanță: Tribunalul Timiș Judecători - /

Președinte:Victoria Catargiu
Judecători:Victoria Catargiu, Claudia, Cristian Alexandru Dacu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Alte cereri. Decizia 78/2008. Curtea de Apel Timisoara