Alte cereri. Sentința 91/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 91/2008
Ședința Camerei de Consiliu din data de 20 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Liviu Ungur
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta ASOCIAȚIA PROFESIONALĂ A MEDICILOR SPECIALIȘTI TRANSILVANI și pe pârât SĂNĂTĂȚII PUBLICE - G, având ca obiect alte cereri.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul reclamantei, avocat, lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentantul reclamantei arată că obiectul acțiunii merge mai departe, iar sancțiunea poate merge până la îndeplinirea actului administrativ. În continuare arată că există un ordin datat olograf și adus la cunoștința clienților, care însă nu este susceptibil de a întrerupe cursul daunelor solicitate și depune la dosar un extras de pe portalul instanței, cu privire la situația dosarului cu nr-.
Își menține cererea de aplicarea măsurii amenzii prevăzute la art. 24 din Legea nr. 554/2004, începând cu data de 30.03.2008 și până la data publicării actului - 17.07.2008.
În ceea ce privește despăgubirile civile, reprezentantul reclamantei arată că solicită acordarea unei plăți, în cuantum de 414.914,78 lei, reprezentând suma care ar fi putut-o încasa medicii, în situația în care Centrul de Diagnostic și Tratament ar fi fost reorganizat.
Nemaifiind alte cereri de solicitat, Curtea declară închise dezbaterile și acordă cuvântul în susținerea acțiunii.
Reprezentantul reclamantei solicită admiterea acțiunii, apreciind că dispozițiile art. 24, alin. 1 din Legea nr. 554/2004 au un caracter special, inconfundabil cu cele ale art. 5803, Pr. Civ, solicitând cheltuieli d ejudecată, conform facturii pe care o depune la dosar (fila 273), reprezentând onorariul avocațial.
În ceea ce privește despăgubirile, arată că a făcut dovada cuantumului acestora și acestea nu au făcut obiectul vreunei contestații, apreciind că, raportat la prevederile art. 16 din Legea nr. 554/2004 suportarea acestora să fie făcută de către minister, subliniind caracterul cominatoriu al acestora.
Curtea reține cauza în pronunțare.
CURTEA:
Prin acțiunea în contencios administrativ și fiscal, formulată de reclamanta Asociația Profesională a Medicilor Specialiști Transilvani înregistrată la Curtea de Apel Cluj la data de 14 iulie 2008, împotriva Ministrului Sănătății Publice în persoana Domnului G, în calitate de reprezentant și conducător al Ministerului Sănătății Publice, cu adresa cunoscută la instituția pe care o reprezintă, respectiv Ministerului Sănătății Publice, cu sediul în B, str. -. -, nr. 1-3, sector 1, s-a solicitat:
- aplicarea amenzii în proporție de 20% din salariul minim brut pe economie (salariul minim brut pe economie fiind de 540 lei conform Hotărârii Guvernului nr. 1.507 din 12 decembrie 2007), respectiv 1081 ei pe zi de întârziere pentru Ministrul Sănătății Publice, conform art. 24 din Legea nr. 554/2004, începând cu data de 30.03.2008 și până la îndeplinirea obligației de emitere a actului de reorganizare a Centrului Clinic de Diagnostic și Tratament C-N, obligație stabilită prin Sentința Civilă nr. 291/2007 (dosar nr-) a Curții de Apel Cluj - Secția Comercială de Contencios Administrativ și Fiscal, sentință definitivă și irevocabilă;
- plata sumei de 642.000 lei cu titlu de despăgubiri pentru întârzierea în executarea obligației de a emite actul administrativ de reorganizare a Centrului Clinic de Diagnostic și Tratament C-N, despăgubiri calculate de la data expirării termenului pentru îndeplinirea obligației, adică din data de 30.03.2008 până la data de 14.07.2008, și calcularea în continuare de despăgubiri în cuantum de 6.000 lei pe zi de întârziere și după aceasta dată, până la data emiterii actului administrativ de reorganizare a TC -
- plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu prezentul proces și a onorariului de avocat.
În dezvoltarea motivelor a acestei acțiuni, reclamanta a arătat că, prin Sentința Civilă nr. 291/2007 (dosarul nr-) a Curții de Apel Cluj - Secția Comercială de Contencios Administrativ și Fiscal, Ministerul Sănătății Publice a fost obligat să emită actul administrativ de reorganizare a Centrului Clinic de Diagnostic și Tratament C-
Sentința Civilă nr. 291/2007 a Curții de Apel Cluj - Secția Comercială de Contencios Administrativ și Fiscal este o sentința definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului Ministerului Sănătății Publice, conform. 824/29.02.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal.
Având în vedere faptul că, obligația de a emite actul administrativ nu putea fi îndeplinită decât de către Ministerul Sănătății Publice, în data de 25.04.2008, după expirarea termenului de 30 de zile impus de legea contenciosului administrativ, s-a transmis prin intermediul Biroului executor Judecătoresc, o somație prin care s-a solicitat ca în decurs de 10 zile să îndeplinească obligația de emitere a actului administrativ de reorganizare a C-N cuprinsă în Sentința Civilă nr. 291/2007, almintere va sesiza instanța de executare.
Deși, însăși legea contenciosului administrativ prevede în art. 24 că Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată sa încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operațiuni administrative, executarea hotărârii definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, Ministerul Sănătății Publice nu și-a îndeplinit până la această dată obligația cuprinsă în dispozitivul Sentinței Civile nr. 291/2007, respectiv aceea de a emite actul administrativ de reorganizare a C-
Cu toate că nici până la această dată nu s-a emis actul administrativ de reorganizare a C-N, conform articolului mai-sus amintit Ministerul Sănătății Publice avea obligația emiterii actului până la data de 29.03.2008 ( 30 de zile de la data la care Sentința Civilă nr. 291/2007 a rămas definitivă și irevocabilă, respectiv 29.02.2008 ).
Neexecutarea și nerespectarea hotărârii judecătorești a devenit realitate greu de acceptat într-un stat de drept, încălcându-se astfel și prevederile art. 6 pct. 1 ale Convenției Europene a drepturilor omului, în accepțiunea căruia dreptul la un proces echitabil și într-un termen rezonabil cuprinde și obligația de executare a hotărârii judecătorești.
De asemenea, și Constituția României prevede în art. 21 alin. 3 că Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, iar, conform art. 123 (1) justiția se înfăptuiește în numele legii, astfel că hotărârea judecătorească executorie are putere de lege și instituie obligația imperativă de a fi executată de cel față de care s-a pronunțat.
S-a considerat că în cazul de față s-a impus cu precădere intervenția instanței de executare în aplicarea sancțiunilor legale, ca o garanție a salvgardării drepturilor recunoscute printr-o sentință judecătorească definitivă și irevocabilă, deoarece ignorarea dispozițiilor executorii ale unei astfel de sentințe este cu atât mai gravă atunci când vizează drepturile fundamentale și vine din partea unei autorități publice sau unui funcționar public.
De asemenea, nu s-a putut pune la îndoială caracterul absolut al acestei obligații de a emite actul administrativ de reorganizare a C-N stabilită prin Sentința Civilă nr. 291/2007, ori dacă s-a lăsat posibilitatea de a fi evitată executarea acestei obligații, instituită judecătorești, atunci s-a încălcat grav principiul legalității, autoritatea de lucru judecat și principiul securității juridice, ceea ce ar anihila efectele unei hotărâri judecătorești și ar de conținut dreptul recunoscut pe cale judiciară.
În sensul Legii nr. 554/2004 nu s-a pus problema intenției sau a culpei pentru conducătorul autorității publice, în cazul de față Ministrul Sănătății Publice în persoana Domnului G, ci este suficientă doar constatarea neechivocă a nerespectării termenului de executare, respectiv 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a sentinței.
Cu privire la solicitarea reclamantei adresată instanței de acordare a despăgubirilor pe zi de întârziere, conform lin. 2 al art. 24 din legea contenciosului administrativ, acestea au fost pe deplin justificate. Aceste despăgubiri reprezintă diferența de rambursare,a serviciilor medicale prestate de către membrii asociației, dacă s-ar fi respectat obligația de emitere a actului administrativ de reorganizare a C-
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 24 și art. 25 din Legea 554 din 2004.
Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea acțiunii în principal ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca nefondată.
Prin precizări, reclamanta Asociația Profesională a Medicilor Specialiști Transilvani a solicitat ca în ședința de la termenul din 18.09.2008 cu privire la obiectul prezentei cauze, dovada sumelor solicitate prin acțiunea introductivă.
Examinând acțiunea formulată prin prisma motivelor invocate Curtea reține următoarele:
1. Cu referire la excepțiile ridicate de pârât prin întâmpinarea depusă în cauză ( 18-23), Curtea a reținut în încheierea din data de 18 septembrie 2008 ( 63-64) următoarele:
1.1. Cât privește excepția netimbrării celui de-al doilea capăt al acțiunii ce are ca obiect plata daunelor interese Curtea a reținut că această apărare este nefondată.
Este știut că potrivit art. 17 alin. 2 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, pentru cererile formulate în baza acestei din urmă legi se percep taxele de timbru prevăzute de Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările și completările ulterioare, pentru cauzele neevaluabile în bani, cu excepția celor care au ca obiect contractele administrative, care se vor taxa la valoare.
Trebuie menționat că, deși din cele două acte normative se desprinde regula conform căreia acțiunile în contencios administrativ se supun taxelor judiciare de timbru, există și dispoziții exprese cu caracter special prin care se derogă de la această regulă.
Așa este cazul dispoziției prevăzute la art. 25 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 care conține o normă de scutire de taxă de timbru pentru cererea ce face obiectul de reglementare la art. 25 alin. 1 din aceeași lege. Conform acestei norme, cererea poate avea ca obiect solicitarea către instanța de executare de a aplica sancțiunea amenzii cominatorii prevăzute la art. 24 alin. 2 din aceeași lege, respectiv a se acorda despăgubiri prevăzute de același text de lege,
Din această perspectivă, cum legea nu distinge sub aspectul taxelor de timbru între cererea de aplicare a amenzii și cererea de acordare a despăgubirilor, nici instanța nu poate distinge, încât scutirea de taxă de timbru operează pentru ambele cereri, astfel încât Curtea constat că excepția netimbrării capătului de cerere care are ca obiect acordarea de despăgubiri nu este fondată.
1.2. Cât privește excepția inadmisibilității acțiunii prin invocarea incidenței dispozițiilor art. 572.pr.civ. dat fiind și existența contestației la executare intentată de către Ministerul Sănătății Publice ce face obiectul dos. nr-, Curtea are în vedere următoarele:
Din economia dispozițiilor art. 22 și urm. cuprinse în capitolul III din Legea nr. 554/2004, se desprinde concluzia că Legea contenciosului administrativ conține dispoziții speciale derogatorii de la dreptul comun în materia executării ce are ca obiect un titlu executor reprezentat de o hotărâre judecătorească pronunțată în materia contenciosului administrativ dacă autoritatea publică este obligată sa încheie, sa înlocuiască sau sa modifice actul administrativ, sa elibereze un certificat, o adeverință sau orice alt înscris.
Conform art. 24 alin. 1 din această lege, într-o atare situație executarea hotărârii definitive și irevocabile se va face în termenul prevăzut în cuprinsul ei, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.
Altfel spus, în acest caz, legea prevede obligația executării hotărârii judecătorești, din oficiu, fără o cerere prealabilă a creditorului obligației. Așadar, într-o atare situație legea derogă de la principiul disponibilității, mai ales că, prin premisă, obligația ce se regăsește în titlul executoriu are natura juridică a unei obligații intuitu personae, neputându-se deci executa decât cu concursul direct și nemijlocit al autorității publice condamnate de justiție.
Așa fiind, existența unei proceduri de executare demarate cu ajutorul executorului judecătoresc și corelativ existența unei contestații la executare prin care se tinde la paralizarea măsurilor de executare întreprinse de organul de executare, nu conduce la anihilarea procedurii prevăzute la art. 25 din Legea nr. 554/2004.
Trebuie reținut că dispozițiile legale mai sus citate se aplică cu prioritate, având caracterul de lege specială în comparație cu dispozițiile prevăzute de legea procesual-civilă, încât demersul judiciar fundamentat pe invocarea dispozițiilor legii speciale prevalează față de eventualul demers fundamentat pe dispozițiile dreptului comun.
Așadar, cererea fundamentată pe dispozițiile art. 25 din Legea nr. 554/2004 nu poate fi paralizată prin invocarea dispozițiilor art. 572.pr.civ.
Din aceleași considerente nu a putut fi admisă nici cererea de suspendare a judecării prezentei cauze pe considerentul incidenței prevederilor art. 244 pct. 1.pr.civ. până la soluționarea contestației la executare ce face obiectul dos. nr- pendinte la Judecătoria Cluj -
1.3. Cât privește excepția lipsei plângerii prealabile, Curtea a reținut că această apărare este fundamental neîntemeiată.
Este real că Legea contenciosului administrativ prevede ca înainte de sesizarea instanței de contencios administrativ reclamantul să dovedească că a îndeplinit procedura plângerii prealabile (art. 7 din Legea nr. 554/2004).
Cu toate acestea, Curtea reține că această procedura este, de regulă, obligatorie doar dacă prin demersul judiciar se urmărește obținerea unui titlu executoriu ce conține obligația autorității publice de prin care aceasta este condamnată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un certificat, o adeverință sau orice alt înscris.
Cererea fundamentată pe temeiul art. 25 din Legea contenciosului administrativ face parte din faza de executare a hotărârii instanței de contencios administrativ și, ca atare, procedura prealabilă în înțelesul dat de art. 2 alin. 1 lit. i) din aceeași lege nu are nicio rațiune nici logică și nici juridică, mai ales că legea prevede executarea obligatorie din oficiu a hotărârii judecătorești, fără să mai permită autorității să aibă o conduită subiectivă ori să i se dea posibilitatea acesteia să își exercite discreționar conduita.
De aceea și având în vedere conținutul normei legale consacrate de art. 24 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ, procedura prealabilă ar paraliza termenul imperativ prevăzut de lege înăuntrul căreia este activată obligația autorității publice de a executa hotărârea.
Așa fiind, excepția lipsei plângerii prealabile a fost socotită ca neîntemeiată și astfel a fost respinsă ca atare.
1.4. În ceea ce privește excepția lipsei de obiect, Curtea reține următoarele:
Pârâtul susține că cererea vizând aplicarea amenzii cominatorii până la emiterea ordinului de reorganizare a Centrului de Diagnostic și Tratament C-N a rămas fără obiect de vreme ce în vederea executării sentinței nr. 291/2007 pronunțată de Curtea de Apel Clujs -a emis Ordinul nr. 1286/09.07.2008 și că acest ordin a fost emis înainte de intentarea acțiunii ce face obiectul acestui dosar.
Curtea reține că textul art. 25 rap. la art. 24 din Legea nr. 554/2004 instituie obligația executării de către autoritatea publică a hotărârilor definitive și irevocabile ale instanțelor de contencios administrativ prin care aceasta a fost obligată sa încheie, sa înlocuiască sau sa modifice actul administrativ, sa elibereze un certificat, o adeverință sau orice alt înscris, executarea urmând a se face în termenul prevăzut în cuprinsul ei, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii.
Dacă autoritatea publică nu respectă termenul de executare conducătorului autorității i se aplică o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere.
Așa fiind, cererea fundamentată pe art. 25 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 prin care reclamantul solicită instanței de executare aplicarea amenzii pentru nerespectarea termenului de executare cu scopul de înfrânge rezistența debitorului și cu scopul de a i se acorda despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin neexecutarea titlului în intervalul de timp stabilit de lege sau judecător, nu poate fi socotită că nu are obiect chiar dacă, între timp, conducătorul autorității publice a pășit la punerea în executare a titlului.
Dacă nu s-ar admite o atare interpretare, înseamnă că s-ar putea accepta validarea conduiei inițial ilicită a conducătorului autorității publice chiar prin comportamentul subiectiv al acestuia, ceea ce ar pune sub semnul îndoielii caracterul imperativ al normelor ce reglementează obligativitatea executării din oficiu a hotărârilor definitive și irevocabile a instanțelor de contencios administrativ.
Pe de altă parte, în lipsa analizei conduitei conducătorului autorității publice nu s-ar putea nici analiza dacă prejudiciul încercat de reclamant ar putea fi acordat acestuia.
Curtea notează că ordinul emis de pârât în executarea titlului executoriu a fost comunicat efectiv reclamantei abia la data de 17.07.2008, după ce în prealabil la data de 14.07.2008 a fost prezentat Autorității de Sănătate Publică C, or raportat la data înregistrării cererii reclamantei -14.07.2008 - și la considerațiile mai sus evocate, Curtea apreciază că demersul judiciar inițiat de reclamantă are și poate avea obiectul circumscris art. 25 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, fiind astfel îndreptățită să solicite aplicarea amenzii prevăzute de art. 24 alin. 2 din aceeași lege începând cu data de 30 martie 2008 când obligația a devenit exigibilă (împlinirea termenului de 30 de zile de la data rămânerii definitivă și irevocabilă a sentineție nr. 291/2007 a Curții de Apel Cluj până la data de 15 iulie 2008 când reclamanta a luat act că obligația a fost executată.
Tot astfel, reclamanta este îndreptățită să solicite acordarea despăgubirilor pentru prejudiciul încercat de aceasta prin nerespectarea termenului de executare pe perioada 01.04.2008 - 15.07.2008.
De aceea, Curtea apreciază că cererea reclamantei are obiectul mai sus precizat compatibil cu dispozițiile art. 24 și 25 din Legea nr. 554/2004, încât din această perspectivă excepția va fi respinsă ca neîntemeiată.
2. Pe fondul cauzei Curtea reține următoarele:
Curtea, ca instanță de executare, nu poate fi învestită în termenii art. 24 și 25 din Legea nr. 554/2004 cu analiza calității executării hotărârii judecătorești definitive și irevocabile prin care o autoritate publică este obligată să emită un act administrativ, cum greșit apreciază reclamanta. O atare chestiune poate fi tranșată pe calea contestației la executare propriu-zisă ori la titlu.
Dispozițiile legale precitate conferă instanței de executare prerogativa de a asigura efectivitatea și eficacitatea executării titlului executoriu sub aspectul respectării termenului de executare impus de lege sau de judecător.
Numai așa se poate explica premisa textului art. 24 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 și rațiunea aplicării amenzii și acordării despăgubirilor.
Așa fiind, Curtea trebuie să analizeze dacă conducătorul autorității publice a respectat termenul de executare a hotărârii judecătorești.
Curtea reține că sentința nr. 291/2007 a Curții de Apel Cluja rămas definitivă și irevocabilă la data de 29 februarie 2008 prin respingerea recursului intentat de Ministerul Sănătății Publice. În cuprinsul sentinței ce constituie titlu executoriu nu s-a stabilit un termen înăuntrul căruia să fie executată obligația impusă de instanță așa încât conducătorul Ministerului Sănătății Publice, în persoana ministrului, avea obligația să execute hotărârea în termenul de 30 de zile de la data rămânerii definitive și irevocabile.
Obligația a devenit deci exigibilă la data de 28 februarie 2008 iar termenul maxim de 30 de zile s-a împlinit la data de 30 martie 2008. Curtea a constat că ordinul a fost emis de pârât abia la data de 09.07.2008 la peste 2 luni de la expirarea termenului legal actul fiind comunicat cu reclamanta la 14 iulie 2008.
Împrejurarea invocată de pârât ca motiv și justificare a întârzierii emiterii ordinului nu poate fi acceptată de Se constată că în speță sentința ce constituie titlul executoriu a fost în întregime păstrată prin decizia instanței de recurs. Prin urmare, nu decizia instanței de recurs urma să fie pusă în aplicare ci sentința pronunțată de instanța de fond, sentință care iî era cunoscută acestuia de vreme ce a formulat recurs împotriva acesteia.
De altfel, textul art. 24 alin. 1 și 2 din legea nr. 554/2004 are în vedere sancționarea conducătorului autorității publice pentru nerespectarea termenului de executare a titlului și nu presupune analiza justificării întârzierii prezentate de conducătorul autorității publice.
Așa fiind, Curtea constată că cererea reclamantei este întemeiată și ca atare în temeiul art. 25 alin. 1 rap. la art. 24 alin. 2 din Legea nr. 554/2004 corelat cu prevederile HG nr. 1507/2007 se va aplica pârâtului o amendă în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie, respectiv suma de 108 lei pe fiecare zi de întârziere, începând cu data de 30 martie 2008 până la data de 15 iulie 2008.
Având în vedere aceleași dispozițiile legale și aceeași situație de fapt, Curtea urmează a acorda reclamantei suma de 414.917,78 lei cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat reclamantei și membrilor acesteia prin nerespectarea termenului de executare. Pentru a statua astfel, Curtea a avut în vedere că despăgubirea solicitată de reclamantă a fost corect justificată de reclamantă atât din punct de vedere al izvorului prejudiciului și al raportului de cauzalitate cât și sub aspectul. Cuantumului pagubei ( 72-73,. 74-268).
Întrucât pârâtul a căzut în pretenții, fiind găsit astfel în culpă procesuală, va fi obligat, conform art. 274.pr.civ, să plătească reclamantei suma de 3.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorar avocațial ( 273).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea de contencios administrativ formulată de reclamantul Asociația Profesională a Medicilor Specialiști Transilvani C-N, cu sediul în-. 20 Jud. C, împotriva pârâtului G, Ministrul Sănătăți Publice, cu sediul în com. Sector 1, -. - nr. 1-3 și ca o consecință:
1. Aplică pârâtului sancțiunea amenzii prevăzute la art. 24, alin. 2 din Legea nr. 554/2004, în cuantum de 20% din salariul minim brut pe economie, respectiv suma de 108 lei pe zi de întârziere, începând cu data de 30 martie 2008 și până la 15 iulie 2008;
2. Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 414.917,78 lei, cu titlu de despăgubiri pentru întârziere cuprinse în perioada 01.04.2008 până la 15.07.2008;
3. Obligă pârâtul să plătească reclamantei suma de 3000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorar avocațial.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 20 2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
RED.
DACT.
4EX/09.12.2008.
Președinte:Liviu UngurJudecători:Liviu Ungur
