Alte cereri. Decizia 927/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA OPERATOR 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 04.07.2008
DECIZIA CIVILĂ Nr. 927
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 25.09.2008
PREȘEDINTE: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 2: Mircea Ionel Chiu
JUDECĂTOR 3: Catargiu Victoria
GREFIER:- -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul recurent împotriva Încheierii din 20.06.2008 pronunțate de Tribunalul Arad în dosar nr- privind pârâții intimați DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A având ca obiect contestație în anulare.
La apelul nominal făcut în ședință publică de către grefier, lipsă părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, față de lipsa părților și având în vedere că în temeiul dispozițiilor art. 242 pct. 2 Cod procedură civilă a fost solicitată judecarea cauzei în lipsă,instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
După dezbateri s-a depus la dosar prin serviciul de registratură al instanței concluzii scrise din partea reclamantului recurent, iar la data de 26.09.2008, după pronunțare,întâmpinare din partea pârâtei intimate Administrația Finanțelor Publice
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 20iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr- s-a dispus scoaterea cauzei de pe rolul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale și trimiterea spre soluționare Secției Civile a Tribunalului Arad.
Pentru a pronunța această Încheiere, Tribunalul a reținut următoarele:
Legea nr. 554/2004, consacră pentru categoria litigiilor de contencios administrativ principiul dublului grad de jurisdicție: judecata în fond și în recurs. Fără alte explicații se poate deduce ușor că secțiile specializate în soluționarea unor astfel de cauze de la nivelul tribunalelor sunt instanțe de fond și în consecință nu au competența să soluționeze recursuri în natura contenciosului administrativ și fiscal.
Conform prevederilor arț. 25 rap. la art. 2 lit. din Legea nr.554/2004, secțiile de contencios administrativ sunt și instanțe de executare pentru propriile hotărâri pronunțate în fond. Este vorba de hotărârile pronunțate strict pe această lege și nu și de cele în contencios fiscal pentru că în cazul acestora conform art. 373 al. 2 Cod procedură civilă, instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se va face executarea.
Pornind de la faptul că printr-o dispoziție expresă prevăzută de art. 34 din nr.OG 2/2001, se prevede ca hotărârile judecătorești prin care s-a soluționat plângerea contravențională poate fi atacată cu recurs la secția de contencios administrativ a tribunalului, se poate trage concluzia că instanțele de contencios administrativ de la nivelul tribunalelor sunt abilitate să soluționeze recursuri, în alte materii decât cele de contencios administrativ și fiscal, numai atunci când li se stabilește competența printr-un text de lege special.
In sprijinul acestei idei, având în vedere strânsa legătură dintre Legea nr. 554/2004 și Codul d e procedură fiscală (OG nr. 92/2003), - în ce privește soluționarea litigiilor de contencios administrativ și fiscal - relevăm 2 aspecte legate de soluționarea contestațiilor la executarea silită ( Titlul VIII, Cap. IX,art. 172-174) și soluționarea contestațiilor formulate împotriva actelor administrative fiscale (Titlul IX art. 205 -218).
Dacă în primul caz, cel al contestației la executare, art. 172 dispune că persoanele interesate pot introduce contestație, împotriva oricărui act de execuție efectuat cu încălcarea prevederilor codului d e procedură fiscală de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuz să îndeplinească un act de executare în cadrul legii, " la instanța judecătorească competentă " (al.4) în cazul contestațiilor împotriva actelor administrativ fiscale, art. 218 al. 2 dispune că deciziile privind soluționarea contestațiilor pot fi atacate de contestator sau de către persoanele introduse în procedura de soluționare a contestației la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în condițiile legii ( vezi art. 10 din Legea nr. 554/2004).
Dacă în cazul atacării în instanță a deciziilor privind soluționarea contestațiilor împotriva actelor administrativ fiscale sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 554/2004 în cazul contestațiilor la executarea silită în condițiile codului d e procedură fiscală sunt aplicabile dispozițiile art. 399-304 Cod procedură civilă care se completează cu dispozițiile corespunzătoare din Codul d e procedură fiscală (vezi spre expl. disp. expresă din al. 2 al art. 172).
Pornind de la faptul că, în esență, contestația la executare este destinată să înlăture neregularitățile comise cu prilejul urmăririi silite sau să expliciteze dispozițiile hotărârii ce urmează a fi executată ea nu poate fi considerată ca un mijloc procedural de a anula sau modifica însuți titlul executoriu, cu excepția prev. de art. 399 al. 3 Cod procedură civilă, în cazul în care executarea se face în temeiul unui titlul executoriu care nu este emis de o instanță judecătorească ( " sau de alt organ jurisdicțional" - art. 172 al.3 Cod procedură fiscală), situație în care în cadrul contestației se pot invoca apărări de fond dacă legea nu prevede în acest scop o cale de atac.
După modul în care este structurat Codul d e procedură civilă legiuitorul a vrut să instituie reguli speciale pentru ultima fază a procesului civil - executarea silită (Cartea a -V a, - Cap. - I.- "Despre executarea silită", stabilind că instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se face executarea (art. 373 al. 2 Cod procedură civilă), și că, contestațiile la executare nu pot fi soluționate decât de instanța de executare, nefăcându-se nici o distincție după natura titlului executoriu. Cum legea nu distinge la momentul actual competența în funcție de instanțele care au soluționat cauze de fond ( civile, comerciale, de contencios administrativ și fiscal sau penale), și în lipsa unui text de lege special, instanța de executare este Judecătoria în circumscripția căreia se face executarea.
În consecință, recursul fiind declarat împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțată de o instanță de drept comun, soluționarea lui este de competența secției civile și nu a secției de contencios administrativ și fiscal, a tribunalului.
În materia contestației la executare instanța de contencios-administrativ soluționează numai contestațiile privind lămurirea înțelesului, întinderii sau aplicării titlului executoriu atunci când acesta este o hotărâre pronunțată în fond de instanța de contencios administrativ și fiscal, (art. 400 al. 2 Cod procedură civilă) și nicidecum recursurile la contestația la executare propriu-zisă.
Cauza de față este o contestație în anulare, în condițiile art. 318 alin. 1 Cod procedură civilă, la o decizie irevocabilă pronunțată de Secția civilă a Tribunalului Arad și nu un recurs la o sentință pronunțată în soluționarea unei contestații la executare.
Mai mult prin sentința civilă nr. 4 din 27 februarie 2008, pronunțată în dosarul nr-, Curtea de APEL TIMIȘOARAa trimis cauza Secției Civile pentru soluționarea recursului, având în vedere că acesta este declarat împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțată de o instanță de drept comun.
Pentru aceste considerente, instanța de contencios administrativ a constatat că nu este competentă să soluționeze recursul și în consecință a dispus scoaterea cauzei de pe rol și trimiterea spre soluționare Secției civile a Tribunalului Arad.
Împotriva acestei Încheieri a declarat recurs contestatorul și a solicitat casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța care a pronunțat-
În motivarea recursului se arată că hotărârea este lipsită de temei legal, fiind dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii,ceea ce atrage motivul de recurs prev. de art.304 pct. 9 din Codul d e procedură civilă.
Recurentul susține că întrucât în prezenta cauză este vorba despre o executare silită în materie fiscală, nu se poate reține natura juridică civilă a cauzei,astfel că se impune casarea Încheierii cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță care a pronunțat- deoarece,nu s-a cercetat fondul cauzei, conform art. 312 alin.5 din Codul d e procedură civilă.
Recursul este nefondat.
Din examinarea Încheierii pronunțată de Tribunalul Arad, prin prisma criticilor formulate în recurs și din oficiu conform art. 306 alin. 2 Cod procedură civilă,rezultă că în mod legal, prima instanță a apreciat că obiectul cauzei îl constituie, contestație în anulare, în condițiile prev. de art.318 alin. 1 din Codul d e procedură civilă, și a dispus scoaterea cauzei de pe rolul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal și trimiterea cauzei la Secția Civilă a Tribunalului Arad.
Or, din actele și lucrările de la dosar rezultă că la data de 26 mai 2008, contestatorul a formulat o contestație în anulare împotriva Deciziei Civile nr. 533din 10.04.2008,pronunțată de Tribunalul Arad - Secția Civilă în dosar nr-, decizie civilă prin care s-a respins ca nefundat recursul declarat de recurentul împotriva Sentinței Civile nr. 6059 din 15 august 2007 pronunțată de Judecătoria Arad în dosar nr. 6126/2007, având ca obiect contestație la executare. La stabilirea competenței Secției Civile a Tribunalului Arad,prin soluționarea acestei cauze s-a avut în vedere natura juridică a cauzei - contestație la executare silită - împotriva titlurilor executorii emise de A, astfel cum a fost formulată la data de 7 iunie 2007 în dosarul nr- al Judecătoriei Arad, precum și Sentința Civilă nr. 4 din 27 februarie 2008, pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA, Secția Civilă în dosar nr-, prin care s-a dispus trimiterea cauzei la Tribunalul Arad, Secția Civilă, în vederea judecării recursului., Tribunalul Arad, Secția Civilă s-a con format îndrumărilor date de Curtea de APEL TIMIȘOARA și a procedat la judecarea recursului - pronunțând Decizia Civilă nr. 533 din 10 aprilie 2008, irevocabilă, decizie civilă împotriva căreia s-a formulat prezenta contestație în anulare de către contestatorul, contestație în anulare care în conformitate cu prevederile art. 318 din Codul d e procedură civilă, urmează să fie judecată de Secția Civilă a Tribunalului Arad.
Pentru aceste considerente instanța urmează ca în conformitate cu prevederile art. 318 din Codul d e procedură civilă, să respingă recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de contestatorul împotriva Încheierii din data de 20 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Arad, în dosar nr-.
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică din 25.09.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- LIBER - - - - -
GREFIER,
- -
.
Prima instanță - Tribunalul Arad -Judecători -,G,
RED/ - 28.10.2008
TEHNORED:ML - 28.10.2008
2 expl/
Președinte:ClaudiaJudecători:Claudia, Mircea Ionel Chiu, Catargiu Victoria
