Anulare act administrativ . Decizia 1009/2008. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 1009/
Ședința publică din 20 2008
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului formulat de pârâtul împotriva sentinței nr.383/17.06.2008 pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal se prezintă pentru recurentul-pârât, avocat, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că recursul este declarat și motivat în termen legal, fiind timbrat cu 2 lei(11 dosar).
Nefiind cereri formulate instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentului-pârât solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii, cu cheltuieli de judecată în sarcina - SRL.
După încheierea dezbaterilor, dar în ședință publică, se constată că intimata-reclamantă - SRL a depus prin serviciul registratură o cerere de amânare a cauzei pentru pregătirea apărării și angajarea unui avocat(12 dosar).
Instanța respinge cererea de amânare având în vedere data la care s-a declarat recursul și ținând seama de faptul că intimata a fost citată cu respectarea prevederilor art.1141alin.3 pr.civ.
CURTEA,
Prin sentința nr.383/17.06.2008 pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr- s-a respins acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta - SRL Tg.-M, în contradictoriu cu pârâții Primăria de M și, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
La data de 31.08.2005 a fost emisă autorizația de construire nr. 3823 în favoarea pârâtului de rând 2, prin care se autorizează executarea lucrărilor de construire a casei familiale situată în localitatea, str. - înscrisă în CF 3055/N/, nr. cadastral 71/2/2, care este contestată de reclamantă întrucât susține că s-a acordat fără respectarea dispozițiilor legale în materie.
Anterior introducerii prezentei acțiuni, reclamanta s-a adresat Inspectoratului de Stat în Construcții - Inspectoratul Județean în Construcții M, care prin adresa 763/19.09.2005 - a comunicat faptul că, lucrările de construcții a unei case, de către și pe str. -, în comuna de M sunt neautorizate, răspunsul acestei instituții find mai amplu. S-a arătat că la autorizarea executării lucrărilor de construcții se vor aplica prevederile Ordinului nr. 536/23.06.1997 al Ministerului Sănătății, cap.I, art. 2 și anume "amplasarea clădirilor de destinate locuințelor trebuie să asigure însoțirea acestora pe o durată de minimum 1 1/2 ore zilnic, la solstițiu de iarnă, a tuturor încăperilor de locuit. Distanța dintre clădiri trebuie să fie mai mare sau cel puțin egală că înălțimea clădirii celei mai înalte, pentru nu se umbrii reciproc".
La data de 30.09.2005, reclamanta notifica Primăria Comunei de M, prin intermediul Cabinetului de avocatură, faptul că numiții și au demarat lucrări de construcții a unei case și construcția urmează a fi edificată foarte aproape de imobilul reclamantei, încălcându-se prevederile art. 612-614 Cod civil, iar din verificări, proprietarii construcției nu dețin încă autorizația de construire, se solicita astfel Primăriei de M, ca la eliberarea autorizației de construcție, să respecte întocmai prevederile Legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, iar în cazul în care construcția nu respectă prevederile Ordinului 536/23.06.1997 ale Ministerului Sănătății cap. 1, art. 2 cu privire la distanța obligatorie între clădirile învecinate, să nu emită autorizația de construcție.
Din expertiza efectuată nu reiese dacă la eliberarea autorizației și mai precis la edificarea construcției au fost avute în vedere prevederile actului normativ care impune însoțirea caselor de locuit pe o anumită perioadă a zilei, întrucât expertul nu a răspuns, iar reclamanta nu a insistat în a se cere concluzia acestuia în acest sens.
În schimb, este evident că pârâtul și-a edificat casa de locuit la o distanță mai mică față de imobilul reclamantei, decât înălțimea clădirii sale. Astfel, înălțimea clădirii pârâtului este de 5,32 metri liniari, iar distanța până la construcția reclamantei este de aproximativ 1,68 ml (fila 78 dosar), așa că este clară nerespectarea Ordinului 536/1997 și a dispozițiilor Inspectoratului de Stat în onstrucții
Dar, important în soluționarea cauzei este faptul că imobilul pârâtului se constituie într-un tot unitar, un singur corp de proprietate cu al lui, imobil format din două apartamente, care ca și construcție nu sunt separate.
Reclamanta a solicitat și anularea autorizației de construire emisă pentru, iar această cerere a fost respinsă în mod irevocabil prin Decizia nr.1007/14.12.2006 a Curții de Apel Tg-
În aceste condiții, nu s-a putut dispune anularea autorizației nr. 3823/2005, această soluție nu ar fi putut fi pusă în practică, atâta timp cât apartamentul lui este legal construit.
Instanța a avut în vedere și considerentele pentru care a fost menținută autorizația de construire nr.3822/2005, mai precis că la eliberare au fost avute în vedere dispozițiile din Codul civil referitoare la distanța dintre clădiri, care este respectată și că este incidentă HG nr. 525/1996 și Legea nr. 50/1991, care nu prevăd în mod expres distanța dintre două construcții învecinate.
Pentru toate cele expuse, s-a dispus respingerea ca neîntemeiată a acțiunii formulate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâtul solicitând modificarea în parte a hotărârii primei instanțe în sensul obligării reclamantei - SRL la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariul de avocat în cuantum de 500 lei.
În motivarea cererii de recurs se arată că prima instanță a pronunțat hotărârea cu încălcarea disp.art.274 pr.civ. având în vedere faptul că acțiunea formulată de către reclamantă a fost respinsă, iar pârâtul a făcut dovada cheltuielilor ocazionate cu derularea procesului în primă instanță.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs invocate și în limitele disp.art.3041pr.civ. Curtea constată că recursul este fondat pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea dedusă judecății reclamanta - SRL a solicitat în contradictoriu cu Primăria com. de M și anularea autorizației de construcție nr.3823/31.08.2005 emisă în favoarea pârâtului de rând doi.
Acțiunea reclamantului a fost respinsă iar potrivit disp.art.274 pr.civ. "partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată".
Pârâtul în fața primei instanțe a formulat o astfel de cerere și a justificat cheltuielile de judecată constând în onorariu avocațial prin delegația și chitanța cu nr.65/1.10.2008, acte depuse la dosar anterior pronunțării, însă prima instanță a omis să se pronunțe asupra cererii pârâtului.
Cum reclamanta a căzut în pretenții iar pârâtul și.-a justificat cheltuielile de judecată ocazionate cu derularea procesului în primă instanță, Curtea apreciază recursul ca fiind fondat și în baza disp.art.312 alin.1 pr.civ. rap. la art.304 pct.9 din același cod, îl va admite și va modifica hotărârea primei instanțe în sensul obligării reclamantei să-i plătească pârâtului suma de 500 Ron cu titlu de cheltuieli de judecată în primă instanță.
În baza disp.art.274 pr.civ. aceeași reclamantă-intimată va fi obligată să-i plătească recurentului-pârât suma de 500 Ron cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâtul, domiciliat în Tg.-M,-,.4, jud.M, împotriva sentinței nr.383/17.06.2008 pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
Modifică în parte hotărârea recurată în sensul că obligă reclamanta să-i plătească pârâtului suma de 500 Ron cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial.
Menține celelalte dispoziții din sentința recurată.
Obligă intimata să-i plătească recurentului suma de 500 Ron cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20 2008.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehn.
8.01.2009
2 exemplare
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
