Anulare act administrativ . Decizia 1026/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIA NR.1026/R-
Ședința publică din 31 Octombrie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Georgeta Nuță JUDECĂTOR 2: Gabriela Chiorniță
JUDECĂTOR 3: Ingrid președinte secție
Judecător: - -
Grefier: -
Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor declarate de pârâtele UNIVERSITATEA DIN cu sediul în C, str.-, nr.13, jud.D și FACULTATEA de AGRICULTURĂ din cadrul UNIVERSITĂȚII din C cu sediul în C,-, jud.D, împotriva sentinței nr.785 din 10 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimat fiind reclamantul domiciliat în comuna M, sat, jud.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura, legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra recursurilor au avut loc în ședința publică din 24 octombrie 2008, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Asupra recursurilor de față, constată:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Vâlcea sub nr-, reclamantul, a chemat în judecată pe pârâtele Universitatea din C și Facultatea De Agricultură Din Cadrul Universității din C, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Deciziei nr. 14B/16.05.2007 emisă de Universitatea C, prin care i- fost anulată diploma de conversie profesională seria A nr. - emisă sub nr. 702/08.04.2005, eliberată de Facultatea de Agricultură, recunoașterea și în continuare drepturilor conferite de lege ca urmare a emiterii acestei diplome și suspendarea efectelor deciziei atacate, cu consecința acordării în continuare a posibilității exercitării activităților școlare permise de lege ca urmare a eliberării. Totodată, a solicitat obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că este absolvent al Institutului B - Facultatea de Tehnologie Chimică, așa cum rezultă din cuprinsul seria C nr. 567/217/03.11.1986 în profilul. În urma frecventării cursurilor de conversie profesională pe durata trei semestre la Facultatea de Agricultură din cadrul Universității din și a susținerii examenului de absolvire din data de 21.02.2004, i- fost eliberată diploma de Conversie Profesională seria A nr. -/702/08.04.2005.
Ulterior, prin adresa nr. 3566/28.06.200 primită la data de 29.06.2007, a fost încunoștiințat că prin Decizia nr. 141B/16.05.2007 s-a dispus anularea. Motivele care stau la baza acestei decizii nu au nicio legătură cu dispozițiile legale aplicabile. Astfel, s- arătat că nu avea dreptul de obține actul respectiv întrucât diploma depusă la dosar cu ocazia admiterii la forma de învățământ postuniversitar era eliberată ca urmare a absolvirii unei forme de învățământ de scurtă durată, incompatibilă cu înscrierea la formă de conversie profesională postuniversitară. Decizie nu motivată în drept, făcându-se trimitere generic doar la prevederile Legii nr. 84/2005. Motivația este străină de natura pricinii, întrucât, în fapt, reclamantul a urmat cursurile unei facultății care să- permită să se înscrie la astfel de cursuri postuniversitare. Potrivit dispoz. art. 159 din Legea învățământului nr. 84/1995, formarea continuă a personalului didactic constituie un drept care se realizează, în principal, prin perfecționare și conversie profesională.
Din coroborarea art. 161 alin.2 cu art. 76 alin.1 din Legea învățământului, rezultă că pentru a putea urma cursurile postuniversitare de perfecționare și conversie profesională, era suficient ca reclamantul să dețină o diplomă de absolvire a unor cursuri universitare de lungă sau chiar de scurtă durată. Prin urmare, motivația pârâtei pentru care anularea este în contradicție cu legea.
Reclamantul a mai arătat că pârâtele nu au indicat prevăzut textul legal care le-a permis luarea acestei măsuri la circa doi ani de la finalizarea studiilor și de la eliberarea, în condițiile în care, la momentul depunerii dosarului, au constatat că reclamantul îndeplinește condițiile legale pentru a participa la astfel de cursuri.
Prin sentința nr.785 din 10 iunie 2008, Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și de contencios administrativ a admis acțiunea reclamantului și a dispus suspendarea Deciziei nr. 141B/156.05.2007 până la soluționarea irevocabilă a cauzei.
Totodată, a dispus anularea Deciziei respective și recunoașterea în continuare a drepturilor reclamantului, conferite de diplomă. A obligat-o pe pârâta Universitatea din C să plătească reclamantului suma de 304,3 lei - cheltuieli de judecată.
În motivarea sentinței, în privințamăsurii suspendării, prima instanță a reținut că actele administrative sunt executorii din oficiu și prin ele însele. Ca atare, este necesară suspendarea lor atunci când sunt contestate din punct de vedere al legalității și când, prin executarea lor, s-ar putea produce o pagubă persoanelor interesate.
În raport de dispoz. art. 15 și 14 din Legea nr.554/2004, văzând că reclamantul contestă actul administrative din punct de vedere al legalității lui, ceea ce naște o bănuială puternică în privința prezumția de legalitate de care se bucură acesta, și reținând că, prin executarea actului administrativ înainte de soluționarea irevocabilă a cauzei, s-ar crea reclamantului o pagubă prin lipsirea de drepturile pe care i le conferă Diploma, instanța a admis cererea de suspendare.
În ceea ce priveștefondul cauzei, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantul, absolvent al Institutului B - Facultatea de Tehnologie Chimică, profilul, studii universitare de scurtă durată ( 3 ani), a frecventat cursurile de conversie profesională pe durata a trei semestre la Facultate de Agricultură din cadrul Universității din C și a susținut examenul de absolvire în urma căruia i s-a eliberat Diploma de Conversie Profesională seria A nr.-/702/08.04.2005.
Ulterior, prin Decizia nr.141 B/16.05.2007, Universitatea din Cad ispus anularea eliberată reclamantului.
Conform foii matricole, de Conversie Profesională seria A nr.-/702/08.04.2005 și adeverinței nr.78/23.02.2004, reclamantul a absolvitcursurile postuniversitarede Educație Tehnologică promoția 2004, cu media generală 8,86, iar la susținerea lucrării de diplomă a obținut media 9,50.
Având în vedere dispoz. art. 70 alin. 1 și 2 și art. 159 alin.1 din Legea învățământului nr. 84/1995/R, în ceea ce privește învățământul postuniversitar, legea nu distinge între absolvenții studiilor de lungă durată și cei ale studiilor de scurtă durată, cum este și cazul reclamantului. Singura distincție în lege apare la art. 75, care reglementează situațiastudiilor postuniversitare de specializarecare pot fi urmate de absolvenții studiilor de lungă durată, și art. 76, care vizeazăcursurile postuniversitare de perfecționarecare pot fi urmate atât de absolvenții studiilor de lungă durată cât și de absolvenții studiilor de scurtă durată.
În speță, pârâta a organizatcursuri de conversie profesională, deci nici studii de specializare și nici cursuri de perfecționare, Legea învățământului făcând distincție între perfecționare și conversie profesională (art. 159 alin 1).
În ceea ce privește conversia profesională, legea nu face aici o distincție între cele două categorii de absolvenți de studii superioare.
In baza art. 161 alin 2 din Legea 84/1995, instituțiile de învățământ superior acreditate pot organiza și desfășura programe de conversie profesională la nivel universitar și postuniversitar cu durată de cel puțin un an și J, programe aprobate de Ministerul Educației Naționale și care se finalizează cu examen de absolvire. Promovarea examenului de absolvire conferă dreptul la obținerea uneidiplomeși dreptul de a profesa în noua specializare.
Instanța a concluzionat că reclamantul a obținut în mod legal diploma anulată de pârâtă, prin frecventarea cursurilor pe durată de 3 semestre și promovarea examenului de absolvire, astfel că Decizia nr. 141B/16.05.2007 este nelegală și trebuie anulată, cu recunoașterea în continuare a drepturilor conferite reclamantului de diploma obținută.
Împotriva sentinței au formulat recurs pârâtele care, invocând dispozițiile art.304 pct.9 Cod pr.civilă, au criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie atât sub aspectul măsurii suspendării executării actului administrativ, cât și sub aspectul anulării pe fond a respectivului act.
Astfel, recurentele, care au invocat aceleași motive de recurs, au arătat că dacă ar fi existat o bănuială puternică în ceea ce privește prezumția de legalitate de care se bucură actele administrative unilaterale, instanța de fond trebuia să respingă acțiunea reclamantului, actul pârâtelor trebuia menținut și nu anulat. În privința pagubei ce s-ar crea reclamantului prin lipsirea de drepturile conferite de diploma eliberată în urma cursurilor universitare, în mod greșit instanța nu a reținut că reclamantul nu a avut niciodată un drept legitim în exercitarea căruia să fie împiedicat de către pârâte, atâta timp cât dreptul la o astfel de specializare post-universitară nu i-a fost conferit prin lege - art.75 din Legea nr.84/1995 - datorită înseși insuficienței pregătirii sale universitare (studii de scurtă durată de 3 ani).
În privința fondului cauzei, în mod greșit prima instanță a ajuns la concluzia că reclamantul nu a urmat nici studii de specializare, nici cursuri de perfecționare, ci cursuri de conversie profesională prevăzute de art.159 alin.9 din Legea învățământului. În perioada în care reclamantul și-a desfășurat studiile, Universitatea din Cao rganizat numai forma de învățământ post-universitară de specializare a candidaților înscriși pentru aceasta, singura compatibilă și permisă de către pentru respectiva instituție. Potrivit art.1 din Ordinul nr.5021/12.11.2001 a au fost înființate programe de conversie profesională la nivel post-universitar, ceea ce semnifică organizarea unei specializări post-universitare efectuate în condițiile art.75 din Legea învățământului și compatibilă numai absolvenților formei de lungă durată a învățământului superior. Reclamantul a urmat studii post-universitare de specializare, după cum rezultă și din faptul că la finalul studiilor Universitatea a emis o Diplomă, în condițiile art.75 din Legea nr.84/1995, iar nu un Certificat de absolvire care s-ar fi eliberat absolvenților formei de învățământ cursuri de perfecționare profesională prev.de art.76 din aceeași lege.
În final, recurentele au arătat că diploma eliberată reclamantului este consecința unei neatenții a salariaților proprii care nu au observat că reclamantul nu îndeplinea condițiile de studii necesare pentru înscrierea la cursuri. Menținerea în circuitul juridic a unei astfel de diplome atrage crearea unui precedent foarte grav privind admisibilitatea la aceste studii preuniversitare și pentru absolvenții formei de învățământ de scurtă durată, fapt interzis de lege.
Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursurile sunt nefondate.
În privința măsurii suspendării executării deciziei nr.141B/16.05.2007 dispusă de către instanța de fond, Curtea reține că existența îndoielii asupra legalității actului administrativ profită contestatorului - în speță, reclamantul - iar nu autorității publice - în speță, pârâtele. Prin urmare, nu poate fi primită interpretarea contrară legii - art.15 rap.la art.14 alin.1 și art.2 lit.t) din Legea nr.554/2004 - pe care o dau recurentele efectului pe care îl are îndoiala puternică asupra nelegalității actului administrativ. Și în privința aprecierii "pagubei" soluția primei instanțe este temeinică, în acord cu dispozițiile art.2 lit.ș) din Legea nr.554/2004.
Pe de altă parte, măsura suspendării a fost dispusă până la soluționarea irevocabilă a cauzei, care intervine la termenul de astăzi, 31 octombrie 2008. Ca atare, motivele de recurs invocate asupra respectivei măsuri, examinate la acest termen de judecată, când se dispune respingerea recursurilor pe fondul cauzei, nu pot influența măsura respectivă.
În privința fondului cauzei, Curtea reține mai întâi că anularea de conversie profesională a fost dispusă de pârâta Universitatea din C pentru că reclamantul nu îndeplinea condițiile legale de a urma cursurile postuniversitare de conversie profesională și de a obține Diploma, în sensul că studiile sale universitare au fost de scurtă durată.
În al doilea rând, Curtea reține că măsura anulării a fost dispusă la data de 16.05.2007, deci la peste doi ani de la emiterea respective.
Potrivit art.1 alin.6 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral nelegal poate să ceară instanței anularea actului dacă acesta nu mai poate fi revocat pentru că a intrat în circuitul civil. Acțiunea trebuie introdusă în termen de un an de la data emiterii actului.
Chiar dacă în cauză s-ar putea aprecia că actul administrativ unilateral - Diploma de conversie profesională - nu a intrat în circuitul civil și nu a produs efecte, întrucât reclamantul nu a profesat noua specializare recunoscută prin Diplomă, se constată că, trecând mai mult de un an de la emiterea, revocarea acesteia nu mai era posibilă.
Astfel, de vreme ce legea stabilește și pentru acțiunea în justiție pentru anularea actului administrativ un termen maxim de exercitare - un an de la emiterea actului - cu atât mai mult revocarea - care este o măsură unilaterală a autorității publice - nu poate interveni peste respectivul termen.
Termenul de un an pentru acțiunea în justiție respectă principiul securității raporturilor juridice care rezultă din dispoz. art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale(Convenția), ratificată de România prin Legea nr. 30 din 18 mai 1994, principiu care implică, între altele, respectarea caracterului definitiv al unui act ce nu a fost atacat în justiție în termenul unei acțiunii de drept comun în materie sau, în lipsă, într-un termen rezonabil - înainte de a fi considerat ca devenit "definitiv".
Posibilitatea de a ataca fără limită în timp un act administrativ unilateral cu caracter individual pune în pericol ordinea juridică în sensul că raporturile juridice și cele sociale ordonate de primele pot fi modificate oricând, fiind afectată în acest fel însăși ordinea socială. Ori, orice relație socială și orice relație juridică trebuie să aibă un termen suficient pentru a fi, la nevoie, consacrate în justiție, termen dincolo de care nu mai pot interveni modificări prin verificarea legalității sau a altor aspecte ce caracterizează raportul respectiv.
Aceleași considerente sunt valabile și pentru posibilitatea revocării actului administrativ de către emitent, măsura neputând, deci, fi luată oricând, ci într-un termen care să respecte principiul securității raporturilor juridice.
Nelegalitatea anulării propriului act de către emitenta însăși a fost invocată de către reclamat în cererea de chemare în judecată și este întemeiată. Chiar dacă, ulterior, reclamantul a stabilit ca temei de drept al susținerilor sale dispozițiile art.38 alin. 3 din Regulamentul privind actele de studii și documentele școlare în învățământul preuniversitar, aprobat prin Ordinul nr.3502/3.03.2005, și care reglementează anularea actelor de studii prin hotărâre judecătorească, instanța este obligată să dea calificarea în drept corectă pretențiilor părților. Astfel, art. 38 sus amintit stabilește că un act de studii poate fi anulat și în baza unei hotărâri judecătorești, fără a exclude posibilitatea legală pentru emitentul actului de a-l revoca în condițiile art. 1 alin. 6 din Legea nr. 554/2004. Așa cum s-a arătat anterior, însă, în cauza de față dispoz. art. 1 alin. 6 nu sunt respectate.
Pe de altă parte, Curtea constată că recurentele-pârâte niciodată nu au adus la cunoștință reclamantului faptul că acesta urmează "studii de specializare", iar ambiguitatea asupra formei de învățământ a existat din momentul formulării de către reclamant a cererii de înscriere la "cursul postuniversitar" și pe tot parcursul cursurilor. Astfel, așa cum rezultă din matricolă, din Adeverința eliberată reclamantului la 23.02.2004 și din Tabelul nominal cu rezultatele la examenul de diplomă, în cele trei semestre reclamantul a urmat "cursuri postuniversitare", deși nici Ordinul nr. 5021/12.11.2001 care a înființat programele de conversie profesională de nivel postuniversitar în Educație Tehnologică la Universitatea din C, nici în art.75, art.159, 160 și art.161 din Legea nr.84/1995/R nu se vorbesc de "cursuri". Astfel, art.75 din lege se referă la "studii postuniversitare de specializare", iar art.159-161 se referă la "programe de conversie profesională".
Singurul articol care se referă la "cursuri postuniversitare" - ca formă de învățământ postuniversitar - este art.76 din Legea nr.84/1995/R care vizează perfecționarea postuniversitară și despre care pârâtele au susținut că nu a stat la baza formei de învățământ postuniversitar urmată de reclamant.
Prin urmare, "greșeala" proprie pe care o invocă pârâtele nu a existat doar la momentul înscrierii reclamantului la cursuri, ci pe tot parcursul formei de învățământ urmate de acesta, iar revocarea/anularea - ca act final al studiilor/cursurilor - de către emitenta însăși ei nu mai poate interveni după un an de la emiterea acestuia.
folosirii termenilor "studii" și "cursuri" este impusă de Legea nr.84/1995-R care face distincție clară între aceste două forme de învățământ postuniversitar.
Deci, chiar dacă sentința primei instanțe se impune a fi modificată sub aspectul considerentelor, rămâne legală și temeinică sub aspectul dispozitivului.
" grav" pe care îl invocă pârâtele în recurs prin menținerea în circuitul civil a reclamantului nu poate fi un motiv legal de anulare/revocare a, iar perpetuarea situațiilor de acest fel deprinde exclusiv de pârâte.
Pentru cele expuse, în baza art.312 alin.1 Cod pr.civilă, Curtea va respinge recursurile ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile formulate de pârâtele UNIVERSITATEA DIN cu sediul în C, str.-, nr.13, jud.D și FACULTATEA DE AGRICULTURĂ DIN CADRUL UNIVERSITĂȚII DIN C cu sediul în C,-, jud.D, împotriva sentinței nr.785 din 10 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția comercială și contencios administrativ fiscal, în dosarul nr-, intimat fiind reclamantul domiciliat în comuna M, sat, jud.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 31 octombrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Grefier,
21.11.2008
Red.
EM/2 ex.
Jud.fond.
Președinte:Corina Georgeta NuțăJudecători:Corina Georgeta Nuță, Gabriela Chiorniță, Ingrid
