Anulare act administrativ . Decizia 1062/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 1062
Ședința publică de la 12 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dorina Vasile
JUDECĂTOR 2: Vasile Susanu
JUDECĂTOR 3: Mariana Trofimescu
Grefier - -
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de reclamanta " " cu sediul în G,-, -A,. Parter,. tronson I-II, împotriva sentinței nr. 178/05.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pentru recurenta - SRL G avocat, în baza împuternicirii avocațiale aflate la dosar, și intimata G, prin consilier juridic în baza delegației pe care o depune la dosar, lipsă fiind intimata Administrația Finanțelor Publice
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul recurentei, consideră sentința instanței de fond ca fiind netemeinică și nelegală pentru motivele considerente expuse pe larg în motivele de recurs. Solicită admiterea recursului și modificarea sentinței recurate în sensul anulării deciziei nr.50/20.05.2008 emisă de G, cu consecința exonerării recurentei de obligația de plată a obligațiilor fiscale accesorii, reprezentate de majorările de întârziere aferente, anularea deciziei de impunere nr.3237/2008, anularea raportului de inspecție fiscală prin care s-a stabilit în sarcina recurentei obligația de plată suplimentară a TVA și admiterea cererii de rambursare TVA. Solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Reprezentantul intimatei G, solicită respingerea recursului ca nefondat, corect și legal a reținut instanța de fond că decizia contestată este temeinică și legală. Precizează că atâta vreme cât operațiunea comercială nu a mai avut loc, în mod legal organele fiscale nu au acordat drept de deducere a TVA, conform art.145 alin.2 lit.a Cod fiscal, deducerea TVA fiind condiționată de desfășurarea unei operațiuni taxabile, respectiv livrarea de bunuri.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința civilă nr.178/05.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, s-a respins cererea reclamantei - SRL G în contradictoriu cu pârâtele DGFP G și G,ca nefondată.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut:
Prin cererea înregistrată sub nr- reclamanta - SRL G în contradictoriu cu pârâta DGFP Gas olicitat anularea Deciziei nr. 50/20.05.2008 și a deciziei de impunere nr. 3237/17 04 2008 emise de pârâtă si admiterea cererii de rambursare A în cuantum de 179.141 lei.
Reclamanta a formulat cerere pentru aprobarea rambursării sumei de 179.141 lei evidențiată în decontul negativ de TVA cu opțiune de rambursare nr. 21550 aferent trimestrului IV -2007.
În urma inspecției fiscale, prin raportul de inspecție fiscală nr. 3237/17 04 2008 fost respinsă cererea de rambursare întrucât, în urma verificării facturii fiscale nr. GL nr. -/3 09 2007 si a controlului încrucișat realizat la - SRL nu s-a putut determina realizarea operațiunii înscrisă în această factură, context în care făcând aplicarea disp. art. 11 alin. (1) din. nr. 571/2003 nu a luat în considerare tranzacția efectuată între cele două societăți prin contractul nr. 612/2007 si nu s-a acordat drept de deducere pentru taxa pe valoarea adăugată în sumă de 252.268 lei.
În urma contestației formulate de reclamanta împotriva raportului de inspecție fiscală nr. 3237/2008 si a deciziei de impunere privind obligații suplimentare emisă de pârâta G prin Decizia nr. 50/2008 emisă de pârâta DGFP G, s-a respins ca fiind neîntemeiată contestația, fiind reținute aceleași motive de fapt si de drept ca si cele invocate de procesul verbal de inspecție fiscală cu nr. 3234/17 04 2008.
Având în vedere situația de fapt de mai sus tribunalul a reținut că Decizia nr. 50/2008 emisă de pârâta DGFP G este temeinică si legală din următoarele considerente:
Potrivit art. 145 alin. 2 lit. a din leg. nr. 571/2003 orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achizițiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării în folosul operațiunilor taxabile.
Totodată conform art. 26 din același act normativ, din punct de vedere al TVA sunt operațiuni impozabile în România, operațiunile care constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii în sfera taxei, efectuate cu plată.
Prin urmare se retine că în cauză nu a avut loc efectiv o livrare de bunuri în sensul art. 26 din Codul fiscal pentru ca reclamanta să beneficieze de dreptul de deducere al TVA în sumă de 252.268 lei aferent facturii fiscale nr. -/3 09 2007 emisă de - SRL.
De altfel se retine că nici până la data întocmirii raportului de inspecție fiscală 3234/17 04 2008 reclamanta nu a făcut dovada livrării vreunui bun dintre cele menționate în anexa 1 la contractul nr. 612/03 09 2007 încheiat cu - SRL(filele 30-34). De asemenea retine că nici pe viitor aceste livrări nu mai puteau fi efectuate întrucât - SRL a intrat în procedura de insolvență prevăzută de. nr. 85/2006, prin sentința comercială nr. 622/13 06 2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosar nr-(fila 96).
Prin urmare tribunalul a constatat că în mod corect s-a făcut aplicarea disp. art. 11 din. nr. 571/2003 coroborate cu prev. art. 6 din OG nr. 92/2003, legea îndreptățind autoritatea fiscală competentă să poată să nu ia în considerare o tranzacție care nu are un scop economic ca si tranzacția desfășurată de reclamantă cu - SRL prin contract nr. 612/2007 si să stabilească obligații de plată suplimentare prin Decizia de nr. 3237/17 04 2008.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs societatea reclamantă cu următoarea motivare:
- SRL a încheiat cu - SRL contractul de vânzare-cumpărare de mărfuri nr.612/03.09.2007 conform căruia - SRL se obliga să livreze către reclamantă, până la data de 15.09.2007, mărfuri în valoare de 1.580.000 lei, așa cum au fost stabilite(individualizate) în anexa 1 din contract.
Suma achitată anterior cu titlu de împrumut a constituit, data fiind imposibilitatea returnării sale de către debitorul împrumutat, în stare a le fi livrată.
În baza acestui contract de vânzare-cumpărare de mărfuri, pentru îndeplinirea formalităților fiscale legale - SRL a emis către reclamanta - SRL factura nr.-/03.09.2007 în cuantum de 1.580.000 lei.
După solicitarea reclamantei de rambursare a TVA, în vederea acordării dreptului de deducere a TVA conform decontului depus de reclamantă, Gap rocedat în perioada 07-14.02.2008 și respectiv 08. - 10.04.2008, la efectuarea unui control fiscal în urma căruia a întocmit Raportul de inspecție fiscală nr.3237/17.04.2008.
Conform acestui Raport de inspecție fiscală nr.3237/17.04.2008 întocmit de G reclamantei în loc să i se acorde drept de deducere a TVA pentru suma de 179.141 lei, suma solicitată la rambursare prin decontul din luna ianuarie, i s-au stabilit sume suplimentare de plată în cuantum de 73.127 lei, aceste concluzii fiind materializate prin emiterea, în sarcina reclamantei, a Deciziei de impunere înregistrată sub nr.3237/17.04.2008.
Împotriva raportului de inspecție fiscală nr.3237/17.04.2008 precum și împotriva Deciziei de impunere înregistrată sub nr.3237/17.04.2008 reclamanta a formulat contestație.
Atât organul de control, în cuprinsul raportului de inspecție fiscală nr.3237/17.04.2008 cât și în motivarea Deciziei nr.50/20.05.2008, cât și instanța de fond - Tribunalul Galați - prin sentința civilă nr.178/05.02.2009, au apreciat în legătură cu tranzacția ce face obiectul contractului de vânzare-cumpărare de mărfuri nr.612/03.09.2007, faptul că nu a avut loc o livrare de bunuri în sensul art.126 Cod fiscal și că nici până la data întocmirii raportului fiscal nu s-a făcut dovada livrării bunurilor menționate în Anexa 1 din contractul nr.612/03.09.2007.
Dispozițiile art.145 alin.1 și alin.2 lit.a din Codul Fiscal, prevăd faptul că dreptul de deducere ia naștere la momentul exigibilității taxei și că orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achizițiilor cu condiția că aceste achiziții să fie destinate utilizării în folosul unor operațiuni taxabile.
Reclamanta făcând referire la contractul de vânzare-cumpărare de mărfuri nr.612/03.09.2007 încheiat între cele două societăți, operațiune comercială care a fost reapreciată de organul de control arată următoarele:
Contractul de vânzare-cumpărare nr.612/03.09.2007 poartă ștampilele celor două societăți și semnăturile reprezentanților acestora, exprimând deci voința celor două părți de a renunța la clauzele referitoare la plata ratelor și de considera operațiunea respectivă drept o vânzare-cumpărare, și nu un împrumut.
Deși din actul de control contestat ar rezulta existența unor suspiciuni ale organelor de control privind realitatea informațiilor cuprinse în documentele prezentate de societate și scopul întocmirii acestor documentate prezentate de societate și scopul întocmirii acestor documente, organul de control nu a înaintat actul de control organelor de cercetare penală, în realitate nefăcând nici măcar o vagă referire la astfel de aspecte, iar din celelalte documente aflate la dosarul cauzei nu a rezultat reaua credință a societății privind încheierea și prezentarea contractul de vânzare-cumpărare nr.612/03.09.2007 și a actului adițional în contract.
În aceste condiții apreciază că organul de control în mod nelegal și netemeinic a respins solicitarea reclamantei de rambursare a TVA conform decontului cu nr.21550/24.01.2008, organul de control prelevându-se în mod abuziv de dispozițiile art.11 Cod fiscal neprobând în nici un fel concluzii reținute în decizia nr.50/20.05.2008.
Curtea analizând actele dosarului constată:
Contrar celor susținute de recurentă, instanța de fond a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.
Deși motivele de recurs sunt etalate într-o expunere amplă, totuși de ocolește esența litigiului și anume aceea că nu se face nici o dovadă concludentă împrumutul a fost efectiv derulat.
Este adevărat că buna-credință în tranzacții, se prezumă și numai reaua-credință se dovedește, totuși în cauza de față sunt câteva fapte de necontestat care conduc la premisa că tranzacția nu a fost efectuată.
Astfel, împrumutul nu fost achitat la scadență, părțile convenind printr-un act adițional că suma împrumutată reprezintă avans pentru mărfuri ce urmau să fie livrate de "" în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.612/2008 și deși aceasta din urmă a emis o factură fiscală, totuși marfa contractată nu a fost livrată către recurentă, cel puțin până la data controlului.
Astfel, are dreptate intimata atunci când susține că dreptul de deducere a nu i-a naștere prin simpla întocmire a unui contract de vânzare-cumpărare, ci în baza unei operațiuni taxabile ce implică o livrare efectivă de bunuri conform disp.art.26 din Codul Fiscal.
În concluzie, în baza celor mai sus expuse și pe temeiul disp.art.312 Cod proc.civilă, urmează a respinge ca nefondat recursul societății reclamante.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE ca nefondat recursul declarat de reclamanta - SRL cu sediul în G,-, -A,. Parter,. Trons.I-II, împotriva sentinței nr. 178/05.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 12 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.VS/ 25.09.2010 Tehno ZE/25.01.201 Ex.5 Fond:
Președinte:Dorina VasileJudecători:Dorina Vasile, Vasile Susanu, Mariana Trofimescu
