Anulare act administrativ . Sentința 110/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA Nr. 110/F/CA/2008
Ședința publică de la 11 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Iosif Morcan
Grefier - -
Pe rol se află pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta -" EXPORT-IMPORT"SRL S prin lichidator GRUP în contradictoriu cu pârâtele AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ - DIRECȚIA GENERALĂ DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR și S, având ca obiect anulare act administrativ.
Se constată că s-au înregistrat la dosar concluzii scrise din partea părților.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânarea pronunțării din data de 04.06.2008, care face parte integrantă din prezenta sentință.
- CURTEA DE APEL -
Asupra cauzei de față:
Prin acțiunea în contencios administrativ - fiscal înregistrată la această instanță sub dosar nr.1448/57/30.10.2007, reclamanta -" EXPORT-IMPORT"SRL Sas olicitat în contradictoriu cu AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ și S să se dispună:
-anularea Deciziei nr.98/18.04.2007 emisă de;
-anularea parțială a Raportului de inspecție fiscală din 22.12.2006;
-anularea în parte a Deciziei de impunere din 22.12.2007;
-exonerarea de plata sumei totale de 562.076 lei reprezentând impozit pe profit suplimentar, majorări de întârziere, penalități de întârziere, TVA, majorări de întârziere aferente TVA și penalități de întârziere TVA, precum și sumele reactualizate calculate pentru aceste obligații până la rămânerea definitivă a hotărârii.
În motivarea acțiunii, reclamanta arată că a înțeles să conteste din Raportul de inspecție fiscală cap.II impozitul pe profit a)venituri din anularea obligațiilor prescrise către furnizori; impozitul pe profit lit.B b)venituri cu prestările de servicii executate de terți, impozitul pe profit lit.B e)cheltuieli cu transportul de bunuri și personal, impozitul pe profit lit.B g)cheltuieli privind clienții prescriși, impozitul pe profit lit.B i)cheltuieli cu consultațiile și prestările de servicii, respectiv serviciile executate de terți în februarie 2005, din cap.PCT 2 - TVA în sumă de 190.000.000 lei aferentă impozitului pe profit - prestări servicii care nu au legătură cu activitatea economică, suma de 643.044.087 lei TVA dedus din luna iunie 2005 și suma de 199.500 lei TVA aferentă prestărilor de servicii în luna octombrie 2005, iar din decizia de impunere a contestat impozitul pe profit și TVA cu majorările de întârziere aferente sumelor contestate și cu toate că a justificat și motivat fiecare poziție contestată prin Decizia nr.98/18.04.2007 i-a fost respinsă contestația, astfel că apreciază această decizie ca nelegală și netemeinică.
În drept invocă prevederile art.188 Cod pr.fiscală.
Acțiunea a fost timbrată cu suma de 4 lei taxă de timbru și 0,3 lei timbru judiciar.
Pârâtele prin întâmpinarea depusă la dosar și concluziile orale și scrise au solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În cauză, la cererea reclamantei instanța a încuviințat efectuarea unei expertize contabile, lucrare întocmită de expertul contabil, precum și un supliment la acest raport de expertiză (filele 321 - 375 și 402 - 409).
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, instanța reține următoarele:
Prin consilierii superiori din cadrul Sibiu a fost verificată activitatea desfășurată de reclamantă în perioada 01.01.2001 - 30.09.2006 și ca urmare s-a întocmit Raportul de inspecție nr.7428/22.12.2001 și Decizia de impunere fiscală nr.973/22.12.2006 prin care s-au stabilit impozite și taxe suplimentare de 911.601 lei, precum și dobânzi și penalități aferente în sumă de 334.803 lei (filele 27 - 74).
Reclamanta a depus contestație împotriva acestor acte fiscale, apreciind că suma de 593.776 lei reprezentând 339.221 lei impozit pe profit suplimentar, 105.074 lei majorări de întârziere aferente impozitului pe profit, 4.124 lei penalități de întârziere aferente impozitului pe profit, 83.309 lei TVA, 59.634 lei majorări de întârziere aferente TVA și 2.414 lei penalități de întârziere aferente TVA a fost greșit reținută în actul de control.
Prin Decizia nr.98/18.04.2007 emisă de - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor a fost respinsă ca neîntemeiată contestația reclamantei.
Expertiza contabilă efectuată în caută a stabilit suma totală datorată de reclamantă de 1.011.004 lei - diferența în minus față de suma totală stabilită de inspecția fiscală fiind de 235.400 lei, compusă din impozit pe profit 70.156 lei, dobânzi/majorări impozit pe profit 69.574 lei, penalități de întârziere impozit pe profit 3.402 lei, TVA 64.309 lei, dobânzi/majorări TVA 26.624 lei și penalități de întârziere TVA 1.335 lei (fila 352).
Prin concluziile scrise depuse la dosar, reclamanta susține că ar datora suma totală de 643.144 lei reprezentând impozit pe profit 84.026, accesorii la impozitul pe profit 13.444 lei, TVA datorat 411.864 lei, dobânzi majorări TVA - 125.423 lei și penalități de întârziere TVA 8.387 lei, în loc de 1.246.404 lei cum a stabilit inspecția fiscală și ca urmare solicită admiterea acțiunii și anularea în parte a Raportului de inspecție fiscală și a deciziei de impunere și exonerarea de plata următoarelor sume: 351.402 impozit pe profit suplimentar, 85.474 lei majorări de întârziere și penalități aferente impozitului pe profit nedatorat, 64.309 lei TVA nedatorată, 26.624 dobânzi/majorări de întârziere aferente TVA nedatorat și 1.335 lei penalități de întârziere TVA nedatorat în total 529.144 lei față de suma contestată inițial de 562.076 lei (filele 2 și 414 - 416).
Examinând cererea reclamantei în raport cu probele administrate în cauză, instanța reține că nu este întemeiată.
Astfel, în ce privește impozitul pe profit stabilit suplimentar, reclamanta a înregistrat în luna decembrie 2005 venituri din anularea datoriilor prescrise către furnizorii cu o vechime mai mare de 3 ani, incluzând această sumă în masa impozabilă pentru anul 2005.
În luna ianuarie 2006, reclamanta a stornat din profitul impozabil înscris în declarația anuală pentru 2005 suma de 281.246 lei, întocmind declarație rectificativă și diminuând impozitul pe profit, fără să storneze și operațiunea de anulare a datoriilor prescrise.
Prin stornarea efectuată în anul 2006 din impozitul pe profit, reclamanta a considerat fără nici un temei legal că veniturile provenind din anularea datoriilor prescrise sunt neimpozabile, încălcând prevederile art.19 din Codul fiscal.
Susținerea reclamantei în sensul că datoriile anulate nu se mai regăsesc în inventarul efectuat la sfârșitul anului 2005 nu poate fi primită, din moment ce sumele stornate nu se regăsesc în contul 401 Furnizori și nici în listele de inventariere a conturilor, iar reclamanta prin asociatul unic a aprobat înregistrarea veniturilor din anularea datoriilor prescrise odată cu aprobarea bilanțului contabil încheiat la 31.12.2005.
Reclamanta mai susține că a efectuat cheltuieli cu transport de bunuri și personal în sumă de 338.471 lei, din actele dosarului rezultă că a emis facturi, dar nu sunt însoțite de documente justificative ale operațiunii în care să fie detaliate operațiunile efectuate și documente din care să rezulte prestările de servicii efectuate și al chiriei percepute pentru autovehiculele închiriate al căror cost a fost înregistrat și ca urmare în lipsa justificării legale impusă de art.21 alin.4 lit.m din Codul fiscal, nu pot fi reținute ca justificate aceste cheltuieli.
Este adevărat că în concluziile expertizei se susține că această cheltuială aferentă prestării serviciilor cu transport interdepozite și manipulare și cheltuielile cu transportul de bunuri și personal este aferentă veniturilor realizate, însă în lipsa documentelor contabile justificative, respectiv foi de parcurs pentru transport și tarif pe km, număr de ore și tarif orar pentru manipulare materiale și chiria lunară sau pe km parcurs, se impune menținerea sumei de 54.155 lei ca datorată cu titlu de impozit pe profit.
În afară de aceasta, cheltuielile cu serviciile de transport de bunuri și personal înregistrate de reclamantă au fost stornate de către emitent și față de această operațiune se impunea reîntregirea masei impozabile cu valoarea de 338.470 lei, cu atât mai mult cu cât în Procesul verbal nr.3/11.12.2006 încheiat la -""SA s-a convenit ca prestările de servicii înscrise în acestea nu au avut loc efectiv și nici nu există contracte încheiate cu -" EXPORT-IMPORT"SRL.
De asemenea, în urma controlului încrucișat efectuat la -" LISA"SA a rezultat că nu există nici un document justificativ care să ateste faptul că serviciile înscrise în facturi au fost efectiv prestate și mai mult au fost stornate din evidențele acestei societăți două facturi nr.-/7.04.2005 și nr.-/7.06.2005.
În ceea ce privește operațiunea de prestare servicii de către -" COM"SRL B și constatarea că operațiunea nu este deductibilă fiscal, deoarece art.4 alin.6 lit.r din nr.OG70/1994 modificată prin nr.OUG217/1999 coroborat cu dispozițiile nr.HG402/2000 se constată de asemenea că se impunea justificarea cheltuielilor cu serviciile prin contract scris, care să cuprindă date referitoare la prestatori, termene de execuție, precizarea serviciilor, a tarifelor și a valorii totale a contractului, iar în perioada ianuarie - iunie 2002 și noiembrie 2003 reclamanta a înregistrat pe cheltuieli de exploatare suma totală de 100.000 lei, fără să dețină contractul încheiat cu prestatoarea și celelalte documente justificative ale efectuării prestațiilor.
În ce privește cheltuiala în valoare de 36.636,88 lei pentru clienți prescriși - art.21 alin.2 lit.n din Codul fiscal prevede că sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri și pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor neîncasate, când procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătorești sau când debitorul înregistrează dificultăți financiare majore, care îi afectează întreg patrimoniul.
În cauză se constată că reclamanta a majorat cuantumul cheltuielilor deductibile fiscal cu suma de 36.636,88 lei pentru -" 2000"SRL B, societate pentru care s-a admis un plan de reorganizare judiciară, care își continuă activitatea, astfel că nu sunt întrunite condițiile legale de justificare a trecerii acestei cheltuieli în categoria celor justificative.
În ce privește suma de 100.000 lei reprezentând cheltuieli cu servicii executate de -" "SRL constând în comision conform contract, se constată că nici această cheltuială nu este justificată cu documente impuse de art.21 alin.4 lit.m din Codul fiscal coroborat cu pct.48 din nr.HG44/2004 și anume studii de fezabilitate și situații de lucrări, prin care să se dovedească realizarea efectivă a prestațiilor.
Susținerile reclamantei nu sunt dovedite nici în legătură cu TVA în valoare de 19.000 lei aferentă operațiunii prestată de -" COM"SRL B, din moment ce nu s-a putut face justificarea calității de plătitor TVA a prestatorului cu certificatul fiscal de înregistrare.
În ceea ce privește TVA suplimentar în valoare de 64.309 lei aferentă facturilor emise de -""SA, se impune de asemenea respingerea susținerilor reclamantei, întrucât legiuitorul condiționează deducerea TVA de prestarea efectivă a serviciilor și ca urmare, cât timp nu au fost recunoscute ca și cheltuieli deductibile cuantumul serviciilor prestate de -""SA se impune respingerea concluziilor expertizei contabile.
De asemenea, nu a fost recunoscută ca o cheltuială deductibilă operațiunile efectuate de -" "SRL și ca urmare nu poate fi dedus nici TVA.
Referitor la operațiunea de stornare a TVA și corectare a TVA deductibilă înregistrată de reclamantă, față de Procesul verbal din 11.12.2006 încheiat la -" LISA"SA pentru facturile nr.-/7.04.2005 și nr.-/7.06.2006 și neînregistrarea facturii de stornare seria - nr.- ca o consecință a diminuării TVA determină neadmiterea la deducere a TVA aferent tuturor acestor operațiuni, deoarece s-a efectuat o verificare încrucișată constatând că operațiunile nu au avut loc efectiv, iar pentru cheltuieli nedeductibile nu se poate accepta admiterea deducerii TVA.
calculate pentru TVA suplimentar, fiind sancțiuni fiscale specifice prevăzute de lege, acestea sunt datorate pentru neplata la termen a TVA, astfel că în mod corect au fost reținute în actul de control.
Pentru aceste considerente și în baza art.18 din Legea nr.554/2004, acțiunea reclamantei va fi respinsă ca neîntemeiată.
Pentru aceste motive,
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea în contencios administrativ - fiscal formulată de reclamanta -" EXPORT-IMPORT"SRL, societate în ență, cu sediul în Sibiu,- împotriva pârâtelor AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ cu sediul în B,-, sector 5 și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S cu sediul în Sibiu, Calea, nr.28 - 32, pentru anularea în parte a Raportului de inspecție fiscală, a Deciziei de impunere emise de pârâta Sibiu și anularea Deciziei nr.98/2007 emisă de pârâta
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 11 Iunie 2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red.
Dact.
5 ex./23.06.2008
Președinte:Iosif MorcanJudecători:Iosif Morcan
