Anulare act administrativ . Sentința 1103/2009. Curtea de Apel Bucuresti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA A VIII A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR-

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1103

Ședința publică de la 17.03.2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Stănișor Denisa Angelica

GREFIER - - -

Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamanta, în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ.

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la 10.03.2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta sentință civilă când, Curtea având nevoie de timp pentru a examina actele dosarului și a delibera, a amânat pronunțarea la 17.03.2009, când a hotărât următoarele:

CURTEA,

Constată că prin acțiunea înregistrată sub nr- reclamantul, în contradictoriu cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a formulat contestație împotriva procesului verbal nr.65153/01.12.2008 și a măsurii interzicerii intrării în România pe termen de 6 luni, solicitând anularea procesului verbal de contravenție sau înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment și anularea dispoziției de interzicere (comunicare - notă) a intrării în România, pe o perioadă de 6 luni sau înlocuirea măsurii complementare cu avertismentul.

În motivarea acțiunii reclamanta arată că este posesoarea unei vize de scurtă ședere, cu multiple intrări, iar în temeiul acestei vize a intrat și ieșit de mai multe ori din România, de fiecare dată organele vamale comunicându-i condiția ca termenul unei singure șederi să nu depășească 90 de zile.

Astfel, arată reclamanta că s-a aflat în eroare cu privire la dreptul său de ședere și nu a avut intenția să inducă în eroare autoritățile române, cu atât mai mult cu cât are calitatea de avocat în Baroul Chișinău.

Prin încheierea de ședință din data de 10.02.2009, instanța în temeiul disp. art.165 Cod procedură civilă, a disjuns capătul de cerere privind anularea dispoziției de interzicere a intrării în România pe o perioadă de 6 luni, formându-se prezentul dosar cu nr-.

S-a reținut că potrivit dispozițiilor legale, competența de soluționare a celor două capete de cerere este diferită, Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal putând fi învestită doar cu soluționarea cererii de anulare a dispoziției de interzicere a intrării în România.

La termenul din data de 10.03.2009 reclamanta, prin apărător, a depus o serie de înscrisuri, respectiv certificatul de căsătorie cu un cetățean român înregistrată sub nr.101 din 07.03.2009 (fila 37), contractul de colaborare încheiat la data de 01.10.2008 cu Cabinetul individual de avocat " " din cadrul Baroului T (fila 43 dosar).

Examinând probatoriul administrat în cauză, Curtea reține următoarele:

Potrivit disp. art.105 alin.2 din OUG 194/2002 dispunea măsuri de interzicere a intrării în România poate fi dispusă de ORI sau Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, în condițiile legii și în situația în care străinul nu a făcut obiectul unei măsuri de îndepărtare sau împotriva străinilor prev. de art.8 alin.1 lit.b-d și alin.2 lit.a,b, respectiv străinii cu privire la care există suspiciuni de participare la acte de terorism sau indicii că fac parte din grupuri infracționale sau au săvârșit infracțiuni contra și omenirii sau au săvârșit infracțiunii pe perioada altor șederi în România, suferă de maladii ce pot pune în pericol grav sănătatea publică.

Reclamanta arată că față de ea nu s-ar putea reține una dintre aceste structuri, singurul argument fiind doar depășirea termenului legal de ședere cu 44 de zile în perioada 13.07.2008 - 30.08.2008 și 06.09.2008 - 01.12.2009.

Mai arată reclamanta că ulterior emiterii actului administrativ atacat s-a căsători cu cetățeanul român așa cum rezultă din certificatul de căsătorie depus la fila 37 dosar.

Curtea constată că în aceste condiții, îndepărtarea reclamantei de pe teritoriul României ar aduce atingere dreptului la respectarea vieții private și de familie garantat de art.8 din Convenție.

Analizând dacă măsura contestată întrunește cerințele paragrafului 2 al art.8 dacă a fost "în concordanță cu legea", motivată de unul dintre scopurile prevăzute de acel paragraf și "necesară într-o societate democratică", Curtea reține că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului s-a statuat că sintagma "în concordanță cu legea" vizează atât existența unei reglementări în legislația internă, cât și calitatea legii în discuție.

Referitor la calitatea legii s-a afirmat că aceasta trebuie să fie accesibilă persoanelor implicate în cauză și formulată cu o precizie suficientă pentru a le permite să le prevadă la un nivel rezonabil, raportat la împrejurări, consecințele pe care o astfel de acțiune le-ar putea avea.

Măsura atacată în prezenta cauză are drept temei prevederile OUG nr.194/2002, privind regimul juridic al străinilor în România, act normativ în raport cu care CEDO a reținut că ridică probleme sub aspectul previzibilității (cauza Lupșa contra României și cauza Kaya contra României) Curtea Europeană a constatat că OUG 194/2002 nu i-a permis reclamantului un minim de garanții față de acțiunea arbitrară a autorităților.

Și în cauza de față se constată că la adresa reclamantei nu au fost aduse nici un fel de acuzații de participare la comiterea vreunei fapte de natură penală, care să pună în pericol securitatea națională sau ordinea publică.

În consecință, Curtea constată că măsura dispusă și atacată în prezenta cauză aduce atingere vieții private și de familie a reclamantei, iar în cauză nu sunt întrunite cerințele paragrafului (2) al art.8 din Convenția Europeană.

Pentru aceste considerente Curtea va admite acțiunea și va anula măsura de interzicere a intrării în România dispusă prin "comunicarea" din data de 01.12.2008 a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite acțiunea formulată de reclamanta, cu domiciliul ales la Cabinetul Individual de Avocatură, cu sediul în T, Calea nr.26,.B,.9, județul T, în contradictoriu cu pârâtul INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ, cu sediul în B-, sector 6.

Anulează măsura de interzicere a intrării în România dispusă prin comunicarea din data de 01.12.2008 a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră I, față de reclamantă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi 17. 03. 2009.

PREȘEDINTE GREFIER

- - - -

-

Red.

Gh./4 ex.

27.05.2009

Președinte:Stănișor Denisa Angelica
Judecători:Stănișor Denisa Angelica

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Sentința 1103/2009. Curtea de Apel Bucuresti