Anulare act administrativ . Sentința 112/2009. Curtea de Apel Timisoara

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR--26.11.2008

SENTINȚA CIVILĂ NR. 112

Ședința publică din 30.03.2009

PREȘEDINTE: Diana Duma

GREFIER: - -

Pe rol se află pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR și GUVERNULUI ROMÂNIEI, având ca obiect anulare act administrativ.

La apelul nominal, lipsă părțile.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată depuse la dosar prin serviciul de registratură al instanței la data de 26.03.2009, cerere de redeschidere a dezbaterilor formulată de P

dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 23 martie 2009 care face parte integrantă din prezenta hotărâre, potrivit căreia instanța a amânat pronunțarea cauzei la 30 martie 2009, când,

CURTEA

Deliberând asupra acțiunii de față, constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 26.11.2009 sub nr- reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâții Comisia Centrală Pentru Stabilirea Despăgubirilor și Guvernului României, anularea deciziei nr.3217/14.10.2008 emisă de pârâta Comisia Centrală Pentru Stabilirea Despăgubirilor și obligarea acesteia să emită o nouă decizie prin care să se stabilească cuantumul despăgubirilor acordare la valoarea de circulație a imobilului în litigiu, respectiv 964.137 lei(echivalentul a 248.752 Eur), cu cheltuieli de judecată în caz de opunere a pârâtei la admiterea acțiunii.

În motivare, reclamantul arată că prin notificarea depusă prin executor judecătoresc în cadrul dosarului execuțional nr.84/2001, antecesorul subsemnatului contestator, respectiv numitul a solicitat restituirea în echivalent bănesc a imobilului-casa cu nr. de conscriere 2563 și teren în suprafața de 951 mp, inscris în nr.52754 Reșița Română, nr.top.248/b, ce a fost situat administrativ în Reșița,-.

Se menționează că prin dispoziția nr.71/11.01.2005 emisă de Primarul Municipiului Reșița s-a respins cererea de restituire în echivalent bănesc a imobilului mai sus descris, făcându-se oferta de restituire prin echivalent, constând în titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, la valoarea de 382.150.629 lei, stabilită pe bază de expertiză tehnică efectuată anterior anului 2005.

Se arată că prin adresa nr.-/20.06.2005 emisă de P - Central, s-a comunicat antecesorului subsemnatului contestator că au fost tipărite titlurile de valoare nominală, urmând ca pentru a intra în posesia acestora să se prezinte la direcția trezoreriei și contabilității publice

Se învederează ca la data de 21.01.2008 a decedat numitul, singurul moștenitor al acestuia fiind subsemnatul contestator, în calitate de nepot de fiică, așa cum rezultă din certificatul de moștenitor nr. 19/21.02.2008 emis în dosar succesoral nr.22/2008 al BNP -, masa succesorală fiind compusă și din bunurile mobile constând în titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, la data de 01.06.2005, în baza dispoziției nr.71 din 11.01.2005 a Primarului Mun. Reșița jud. C-

Se menționează că în urma dosarului întocmit în baza cererii nr.-/11.09.2008 prin care a solicitat convertirea titlurilor de valoare nominală emise de Ministerul Economiei și Finanțelor Publice,în titluri de despăgubire, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a decis emiterea titlului de despăgubire în favoarea acestuia,în cuantum de 45.951,87 ron, reprezentând valorile actualizate,potrivit indicelui de inflație comunicat de Institutul Național de Statistică, ale titlurilor de valoare nominală emise de Ministerul Finanțelor Publice la data de 01.06.2005.

Potrivit art. 4 din legea nr.247/2005,Titlul VII, principiile de acordare a titlurilor de participare la fond sunt:acordarea unor despăgubiri juste și echitabile precum și neplafonarea prin lege a despăgubirilor.

In condițiile în care, prin raportul de evaluare întocmit la data de 13.11.2008 de către evaluator G s-a stabilit că valoarea actuală a imobilului în litigiu este de 964.137 lei/echivalent 248.752 Eur, despăgubirile acordate prin decizia contestată contravin principiilor mai sus enunțate, ducând la acordarea unor despăgubiri injuste și inechitabile.

Legal citat, Statul R prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, a formulat întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii, ca neîntemeiata.

In considerentele întâmpinării s-a reținut că, în cuprinsul art. 13 alin. 1 Titlul VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente se arată că"Pentru analizarea și stabilirea cuantumului final al despăgubirilor care se acordă se constituie. Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, denumită în continuare Comisia Centrală, care are, în principal, următoarele atribuții:dispune emiterea deciziilor referitoare la acordarea de titluri de despăgubire și ia alte măsuri, necesare aplicării prezentei legi."

Totodată, în cuprinsul art. 1 alin. 1 din același act normativ, se arată că "prezenta lege reglementează sursele de finanțare, cuantumul și procedura de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natură, rezultate din aplicarea Legii nr. 10/2001."

Prin urmare, atribuțiile mai sus amintite sunt exercitate de către Comisia Centrală în cadrul Procedurilor administrative pentru acordarea despăgubirilor, prevăzute în Cap. V Titlul VII (Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv) din Legea "nr. 247/2005.

Potrivit art. 29 Titlul VII din Legea nr. 247/2005:

"(1) Titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanțelor Publice în temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001, republicată, până la data intrării în vigoare a prezentei legi și - nevalorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil emisă în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003, cu modificările și completările ulterioare, se convertesc și prin decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, în titlu de despăgubire.

(4) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (3), Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor va decide după primirea cererilor persoanelor îndreptățite, la care vor fi anexate, în original, titlurile de valoare nominală nevalorificate.

(5) Cererile prevăzute la alin. (4) se vor depune la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, după constituirea acestora.

Se mai arată că, prin Normele metodologice de aplicare a Titlului nr. VII din Legea nr. 247/2005, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1095/2005, a fost stabilită procedura de primire a cererilor persoanelor îndreptățite, la care vor fi anexate, în original, titlurile de valoare nominală nevalorificate, precum și procedura de convertire a acestora prin decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor în titluri de despăgubire.Astfel, potrivit pct. 29.3 din Norme,"convertirea titlurilor de valoare nominală în titluri de despăgubire se dispune de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, după primirea de către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor a cererilor titularilor titlurilor de valoare nominală nevalorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil. Actualizarea valorilor înscrise în titlurile de valoare nominală emise se va face prin aplicarea indicelui de inflație aferent perioadei cuprinse între începutul lunii următoare celei în care a fost emis titlul și sfârșitul lunii anterioare datei emiterii deciziei de către Comisia Centrală. în situația în care indicele de inflație aferent lunii anterioare datei emiterii deciziei nu este cunoscut, se va lua în calcul ultimul indice de inflație cunoscut. "

În cazul supus judecății, prin notificarea depusă în temeiul Legii nr.10/2001 antecesorul reclamantului, a solicitat restituirea în echivalent a imobilului casă și teren în suprafață de 951 mp. înscris în CF nr.52754 Reșița Română, nr. top. 248/b, situat în Reșița,-.

Prin dispoziția nr.71/11.01.2005 Primarul municipiului Reșița a respins cererea de restituire în echivalent și a dispus acordarea de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare.

Prin cererea nr.-/11.09.2008 reclamantul a solicitat convertirea titlurilor de valoare nominală în titlu de despăgubire.

Ca urmare a cererii depuse, ținând cont de dispoziția nr.71/11.01.2005 emisă de primarul municipiului Reșița, de actele depuse la dosarul de despăgubire nr.2io/CC precum și de solicitarea reclamantului de convertire a titlurilor de valoare nominală, Comisia Centrală a emis decizia nr.3217/14.10.2008 care, la art.1, dispune:"se emite titlu de despăgubire în favoarea domnului,. în cuantum de 45.951,87 RON, reprezentând valorile actualizate, potrivit indicelui de inflație comunicat de Institutul Național de Statistică, ale titlurilor de valoare nominală emise de către Ministerul Finanțelor Publice la data de 01.06.2005."

Se mai susține faptul că decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor nr.3217/2008 a fost emisă cu respectarea prevederilor legale în vigoare, Comisia Centrală neputând să se abată de la acestea.

Rapoartele de expertiză extrajudiciară depuse de reclamant nu pot fi luate în calcul, cât timp Titlul VII din Legea nr.247/2005 și Normele metodologice de aplicare a acestuia stabilesc, în mod concret,procedura ce trebuie urmată în vederea convertirii titlurilor de valoare nominală în titluri de despăgubire, procedură ce nu implică evaluarea imobilelor pentru care s-a propus acordarea de măsuri reparatorii.:

Potrivit prevederilor art.6 din Ordonanța Guvernului nr.25/2007, învederează faptul că subscrisa Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor este o entitate fără personalitate juridică, fără buget propriu, aflată în subordinea Ministerului Economiei și Finanțelor, motiv pentru care solicită respingerea capătul de cerere privind obligarea la cheltuieli de judecată.

Prin serviciul registratură, la data de 22.01.2008 reclamantul a invocat excepția de nelegalitate a dispozițiilor pct.29.3 din Hotărârea de Guvern nr.1095/15.09.2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Titlului VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției precum și unele măsuri adiacente.

In motivarea acestei excepții, menționează ca în cererea introductivă de instanță, urmare a dosarului întocmit în baza cererii nr.-/11.09.2008 prin care reclamantul a solicitat convertirea titlurilor de valoare nominală emise de Ministerul Economiei și Finanțelor Publice,în titluri de despăgubire, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a decis emiterea titlului de despăgubire în favoarea acestuia, în cuantum de 45.951,87 ron, reprezentândvalorile actualizate,potrivit indicelui de inflație comunicat de Institutul Național de Statistică,ale titlurilor de valoare nominala emise de Ministerul Finanțelor Publice la data de 01.06.2005.

Se arată că împotriva acestei decizii, respectiv a deciziei nr.3217/14.10.2008 emisă de pârâtă, a formulat acțiune în contencios administrativ prin care a solicitat anularea acesteia și obligarea unității emitente să emită o nouă decizie prin care să se stabilească cuantumul despăgubirilor acordate la valoarea de circulație a imobilului în litigiu.

De asemenea consideră că prevederea legală sus menționată este nelegală, nefiind în concordanță cu disp. art. 4 din Legea nr.247/2005,Titlul VII,potrivit cu care principiile de acordare a titlurilor de participare la fond sunt: acordarea unor despăgubiri juste și echitabile în raport cu practica jurisdicțională internă și internațională având ca obiect cauze prin care s-au stabilit despăgubiri pentru imobile preluate în mod abuziv de statul român precum și neplafonarea prin lege a despăgubirilor acordate conform prevederilor prezentei legi.

Mai mult, dispozițiile pct. 29.3 din Norme adaugă la lege, devreme ce art.29 din Titlul VII al legii nr.247/2005 nu prevăd plafonarea prin lege a despăgubirilor,ori hotărârea de guvern nu poate adaugă la o lege organică.

Nu în ultimul rând, precizează că după modificarea art. 24 din Legea nr. 10/2001,abrogarea art.36-40 din lege și intrarea în vigoare a Titlului VII din Legea nr.247/2005, atât deciziile/dispozițiile emise anterior(prin care s-au făcut oferte de acordare de masuri reparatorii în echivalent)sau hotărârile judecătorești pronunțate în urma contestațiilor formulate de persoanele îndreptățite cât și deciziile/dispozițiile emise după intrarea în vigoare a Legii nr.247/2005 au fost supuse aceleiași proceduri,urmând a fi înaintate Comisiei centrale pentru stabilirea despăgubirilor în vederea evaluării finale (raportul de evaluare va stabili valoarea de circulație a imobilului supus procedurii).Decizia Comisiei Centrale poate fi atacată în justiție, în condițiile Legii contenciosului administrativ iar în cadrul unei asemenea judecați instanța poate ordona efectuarea unei expertize prin care se poate stabili o valoare mai mare a despăgubirilor.

Ori, prin modul în care se dispune convertirea titlurilor de valoare nominală emise de Ministerul Economiei și Finanțelor Publice, în titluri de despăgubire,s-a instituit o discriminare între persoane beneficiare ale aceleiași legi, întrucât subsemnatului contestator mi s-a emis titlu de despăgubire in cuantum de 45.951,87 ron, reprezentândvaloareaactualizată,potrivit indicelui de inflațiecomunicat de Institutul Național de Statistica, aletitlurilor de valoare nominală emise de Ministerul Finanțelor Publice, iar altor beneficiari ai Legii 10/2001 li se stabilește cuantumul despăgubirilor raportat la valoarea actuală de circulație a imobilului preluat abuziv.

Legal citată, pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, a formulat întâmpinare prin care a răspuns la excepția de nelegalitate a dispozițiilor pct.29.3 din Hotărârea de Guvern nr.1095/15.09.2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Titlului VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției precum și unele măsuri adiacente, excepție invocată de către reclamant, solicitând respingerea acesteia ca nefondată, pentru următoarele considerente:

Se menționează că în conformitate cu prevederile Legii nr.10/2001 în vigoare la data emiterii dispoziției nr.71/11.01.2005 a Primarul municipiului Reșița, în urma opțiunii formulate de reclamant, acestuia i-au fost acordate titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare.

Se arată că în conformitate cu prevederile Capitolului IV din Legea nr.10/2001 (așa cum era în vigoare la data emiterii dispoziției Primarului Municipiului Reșița), reclamantul putea sa-și valorifice titlurile de valoare nominală primite de îndată, prin cumpărarea de acțiuni și active ale societăților comerciale în curs de privatizare, în cadrul unei oferte de capital disponibil emisă în temeiul HG nr.498/2003 (art.34 alin.3 din Legea nr.10/2001) sau prin cesionarea acestora către terți (conform art.34 alin.2, titlurile de valoare nominală pot circula pe piață).

Se învederează ca până la apariția Legii nr.247/2005, când puterea circulatorie a titlurilor de valoare nominală a încetat, reclamantul era liber să își valorifice aceste titluri prin cesiune sau cumpărarea de acțiuni, dar a preferat să nu facă acest lucru, stând în expectativă - pasivitate până la data de 11.09.2008 când a depus cererea de convertire a titlurilor de valoare nominală.

Se arată că în acord cu art.29 alin.1 din Titlul VII din Legea nr.247/2005,"titlurile de valoare nominalăemise de Ministerul Finanțelor Publice în temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001,republicată, pânăla data intrării în vigoare a prezentei legi și nevalorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil emisăîn temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003, cu modificările și completările ulterioare, se convertesc și prin decizia Comisiei Centrale pentru stabilirea Despăgubirilor, în titlu de despăgubire".

Se menționează că dispozițiile pct.29.3 din Normele metodologice de aplicare a Titlului VII din Legea.247/2005 nu fac decât să stabilească procedura administrativă ce va fi urmată de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor în vederea emiterii deciziei reprezentând titlu de despăgubire în cazul în care persoana îndreptățită era beneficiara unor titluri de valoare nominală.

Se învederează că reclamantul omite, intenționat, prevederile pct.29.4 și 29.5 din Normele metodologice, care stabilesc obligația Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor de a verifica, mai înainte de convertirea titlurilor de valoare nominală, legalitatea respingerii cererii de restituire în natură.

Se arată că nu se poate reține faptul că, prin modul în care se dispune convertirea titlurilor de valoare nominală emise de Ministerul Economiei și Finanțelor în titlu de despăgubire, s-a instituit o discriminare între persoanele beneficiare ale aceleiași legi.

Se arată că măsurile reparatorii prin echivalent, așa cum erau enumerate în Legea nr.10/2001, constau în"compensare cu alte bunuri ori servicii oferite în echivalent de deținător, cu acordul persoanei îndreptățite, în acordare de acțiuni la societăți comerciale tranzacționate pe piața de capital, de titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare sau de despăgubiri bănești".

Se poate lesne observa că aceste măsuri reparatorii prin echivalent privesc doua situații distincte, fiind deci normal să fie reglementate distinct.

Se menționează că principiile invocate de reclamant (acordarea unor despăgubiri juste și echitabile în raport cu practica jurisdicțională internă și internațională având ca obiect cauze prin care s-au stabilit despăgubiri pentru imobile preluate în mod abuziv de statul român precum și neplafonarea prin lege a despăgubirilor acordate conform prevederilor prezentei legi) nu sunt încălcate prin prevederile pct.29.3 din Normele metodologice de aplicare a Titlului VII din Legea nr.247/2005.

Se menționează că aceste prevederi pun în aplicare dispozițiile art.29 din Titlul VII din Legea nr.247/2005, precizând și explicând în mod concret procedura administrativă ce trebuie urmată de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor în vederea emiterii deciziei reprezentând titlu de despăgubire.

Suma ce urmează să fie acordată persoanei îndreptățite nu este plafonată, fiind calculată ca urmare a reactualizării valorii titlurilor de valoare nominală.

Totodată, nu se poate reține nici faptul că reclamantului nu i-ar fi fost acordate despăgubiri juste și echitabile având în vedere faptul că Titlul VII din Legea nr.247/2005 reprezintă o continuare firească a procesului de acordare a despăgubirilor început de Legea nr.10/2001. Or, dacă reclamantul ar fi considerat că nu i s-au acordat despăgubiri juste și echitabile, putea contesta decizia Primarului Municipiului Reșița.

În drept pârâta a invocat prevederile Legii nr.10/2001, Titlul VII din Legea nr.247/2005, HG nr.498/2003, modificată și completată prin HG nr.250/2007.

Pârâtul Guvernul României, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției de nelegalitate formulată de împotriva dispozițiile pct.29.3 din Hotărârea Guvernului nr. 1095/2005 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Titlului,Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, ca inadmisibilă, în principal și ca neîntemeiată, în subsidiar a invocat excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate.

Potrivit dispozițiilor art.4 alin.(I) din Legea nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare,"Legalitatea unui act administrativ unilateralcu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate-". După cum reiese din textul legal citat, excepția de nelegalitate poate avea ca obiect numai actele administrative cu caretei individual, nu și pe cele cu caracter normativ, pentru care legea instituie o altă procedură.

Se arată că în acord cu dispozițiile din doctrina actele administrative individuale se caracterizează prin aceea că manifestarea de voință a organului administrativ competent creează, modifică sau stinge drepturi sau obligații în sarcina uneia sau mai multor persoane dinainte determinate, deci emiterea lor se face cu referire expresă la persoanele care s-au adresat autorității publice pentru rezolvarea unui drept sau interes legitim.

Ceea ce este specific, însă, actelor administrativecu caracter normativeste faptul că ele creează, modifică sau desființează reguli de conduită formulate în abstract, tară considerare de persoane; astfel ele au caracter impersonal, general, conțin reguli de conduită generală și de aplicabilitate repetată, la un număr nedeterminat de subiecți.

In subsidiar, în situația în care se va respinge excepția mai sus invocată, consideră că excepția de nelegalitate este neîntemeiată, față de împrejurarea că dispozițiile a căror nelegalitate se invoca nu fac altceva decât sa pună în executare prevederile legale incidente în materie.

Ministerul Finanțelor Publice a formulat cerere de intervenție în interesul paratului Guvernul României, ca inițiator al Hotărârii Guvernului nr. 1095/2005, prin aceasta justificându-și calitatea procesuală de intervenient în interesul Guvernului României.

Având în vedere aceasta calitate, în raport cu obiectul cauzei dedusă judecății, solicită să se constate că sunt îndeplinite condițiile pentru admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție.

Astfel, întrucât pe caleaexcepției de nelegalitate,în prezenta cauză, este contestat pct. 29.3 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1095/2005, Ministerul Finanțelor Publice, în calitate de inițiator al Hotărârii de Guvern nr. 1095/2005 are interesul de a demonstra legalitatea acesteia.

Se arată că în ceea ce privește acțiunea reclamantului acesta a invocat faptul că, prevederile pct. 29.3 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 247/2005 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1095/2005, contravin dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 247/2005.

Se precizează că în momentul în care se soluționează excepția de nelegalitate, se impune a fi cercetată concordanța actului administrativ supus analizei cu actele normative cu forța juridică superioară în temeiul și în executarea cărora a fost emis, potrivit principiului ierarhiei și forței juridice a actelor normative, consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, republicată, și de art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată.

Prin urmare, față de prevederile legale invocate, solicită să se constatate că:

a) prin dispozițiile pct. 29.3 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 247/2005 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1095/2005, contravin dispozițiilor art. 4 din Legea nr. 247/2005 se dispune actualizarea cu indicele de inflație a unor despăgubiri a căror întindere a fost stabilita anterior prin titluri de valoare nominală (măsura reparatorie a fost dispusă în condițiile stabilite în temeiul Legii nr. 10/2001 și a normelor de aplicare a acesteia),

b) nu se poate afirma că prin dispozițiile pct. 29.3 se limitează cuantumul despăgubirilor dat fiind faptul că prevederile respective nu dispun asupra întinderii măsurilor reparatorii ci stabilesc reactualizarea măsurilor reparatorii stabilite anterior.

De asemenea, prin dispozițiile pct. 29.3 se menține "valoarea de referința" a despăgubirilor stabilita prin titlurile de valoare nominala (titluri care urmează a fi convertite in titluri de despăgubire).

De altfel, față de cele prezentate, solicită să se constatate că, cele două principii fundamentale respectivacordarea unor despăgubiri juste și echitabile în raport cu practica jurisdicțională internă și internaționala având ca obiect cauze prin care s-au stabilit despăgubiri pentru imobile preluate în mod abuziv de statul R și neplafonarea prin lege a despăgubirilor acordate conform prevederilor prezentei legiau fost respectate la data când au fost emise titlurile de valoare nominală.

Față de aceste precizări, solicită să se constate că prevederile legale supuse discuției, pct. 29.3 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1095/2005, nu aduc atingere principiului egalității în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, nefiind de natură să conducă la concluzia instituirii unei discriminări între subiecții de drept.

De altfel, este just și echitabil ca subiecții de drept aflați în situații juridice diferite, prevăzute distinct de Legea nr. 10/2001, beneficiari ai măsurilor reparatorii prin emiterea de titluri de valoare nominală și beneficiari ai masurilor reparatorii - despăgubiri bănești, să aibă un regim juridic distinct care să asigure o acordarea unor despăgubiri juste si echitabile.

Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, a formulat cerere de intervenție în interesul Guvernului României solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunța, instanța să dispună: anularea deciziei nr.3217Z14.10.2008 emisă de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor și obligarea acesteia la emiterea unei noi decizii prin care să se stabilească cuantumul despăgubirilor acordate la valoarea de circulație a imobilului în litigiu, respectiv 964.137 lei (echivalent 248.752 EUR) precum și obligarea Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor la plata cheltuielilor de judecată.

Se arată că la data de 25 iulie 2005 intrat în vigoare Legea nr.247/2005, privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacent, lege ce a modificat în mod substanțial prevederile Legii nr.10/2001, instituind un nou cadru normativ pentru despăgubirea celor ale căror imobile nu puteau fi restituite în natură.

Având în vedere faptul că Titlul VII din Legea nr.247/2005 reprezintă o continuare a procesului de acordare a despăgubirilor inițiat prin Legea nr.10/2001, în temeiul art.2 lit. e din Hotărârea de Guvern nr.361/2005, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, prin Nota de fundamentare - HG nr.1095/15.09.2005, a inițiat proiectul acestui act normativ, proiectul fiind avizat favorabil de Consiliul Legislativ prin avizul nr.1232/07.09.2005.

Prin HG nr.1095/2005 au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a Titlului VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției precum și unele măsuri adiacente.

Se menționează că principiile care au fost avute în vedere la elaborarea acestui cadru legislativ sunt următoarele:

- acordarea unor despăgubiri juste și echitabile în raport cu practica jurisdicțională internă și internațională având ca obiect cauze prin care s-au stabilit despăgubiri pentru imobilele preluate în mod abuziv de Statul Român;

- neplafonarea prin lege a despăgubirilor acordate conform prevederilor Legii nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției precum și unele măsuri adiacente.

Asigurarea unor despăgubiri juste și echitabile este condiționată, pe de o parte, de dreptul constituțional intern și comunitar, cu referire directă la tratatele internaționale la care România este parte și, pe de altă parte, de asigurarea unui echilibru de tratament între persoanele cărora li s-a constituit sau reconstituit dreptul de proprietate în temeiul actelor normative reparatorii și cei ale căror imobile preluate în mod abuziv nu mai pot fi restituite în natură.

Analizând actele și lucrările dosarului, față de înscrisurile existente la dosarul cauzei, Curtea constată următoarele:

In ceea ce privește excepția de nelegalitate a dispozițiilor pct. 23.3 din Hotărârea Guvernului nr.1095/2005 prin care au fost aprobate normele metodologice de aplicare a Titlului VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr.247/2005 Curtea reține următoarele:

Potrivit art.4 din Legea nr.554/2004 legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepție, din oficiu sau la cererea părții interesate.

În forma inițială, art.4 din actul mai sus menționat nu făcea distincție între actele administrative unilaterale cu caracter normativ și actele administrative unilaterale cu caracter individual, astfel încât puteau forma obiectul excepției de nelegalitate ambele categorii de acte administrative unilaterale.

Prin Legea nr.262/2007, Legea nr.554/2004 a suferit unele modificări, inclusiv și în cuprinsul art. 4 din legea menționată, în sensul că textul art.4 se referă actualmente la actele administrative unilaterale cu caracter individual spre deosebire de formularea inițială care viza actele administrative unilaterale fără nici o distincție. Prin urmare actele administrative unilaterale cu caracter normativ nu pot face obiectul excepției de nelegalitate, în temeiul art.4 din Legea nr.554/2004 modificată.

Rațiunea pentru care a fost dispusă această măsură legislativă este determinată de împrejurarea că actele administrative unilaterale cu caracter normativ pot fi atacate oricând, așadar prin eliminarea posibilității de invocare a excepției de nelegalitate a actelor administrative normative persoana vătămata nu rămâne descoperită, lipsită de apărare, ci este doar îndreptată să aleagă calea acțiunii directe împotriva actului administrativ în cauză (în acest sens s-a pronunțat și în decizia nr.2293/15.06.2006).

În acord cu prevederile art.11 alin.4 din Legea nr.554/2004 actele administrative cu caracter normativ care se consideră a fi nelegale pot fi atacate oricând.

Totodată, reținem că în discuție este un act administrativ cu caracter normativ iar excepția de nelegalitate este un mijloc de apărare, efectele admiterii acesteia urmând a se produce doar partes litigantes.

Mai mult, trebuie să reamintim că dispozițiile unui act administrativ normativ sunt de interes general, astfel încât nu se poate susține că același act ar putea fi declarat nelegal pentru anumite persoane (cele implicate în litigiul în cadrul căruia a fost invocată excepția de nelegalitate) dar rămâne valabil, legal și executoriu pentru celelalte.

Se constată de către instanță că în soluționarea prezentei cereri este irelevantă dispoziția cuprinsă în art. 4 al.2 din Legea nr.554/2004, unde se folosește termenul de act administrativ unilateral, pentru că acest articol nu constituie o reglementare distinctă de cea a art. 4 al. 1 din lege, cu privire la categoriile actelor administrative ce pot face obiectul excepției de nelegalitate.

Reglementarea cuprinsă în art. 4 al. 2 din Legea nr. 554/2004 privește procedura după care instanța de contencios administrativ soluționează cererea ce face obiectul art. 4 din lege, menționându-se, în teza a II-a, că, în ipoteza când actul administrativ este emis anterior intrării în vigoare a prezentei legi, cauzele de nelegalitate urmează a fi analizate prin raportare la dispozițiile legale în vigoare la momentul emiterii actului administrativ.

Față de cele arătate, este evident caracterul de act normativ al Hotărârii Guvernului nr. 1095/15.09.2005, acesta cuprinzând norme generale cu privire la aplicarea unitară a dispozițiilor Legii nr. 10/2001, motiv pentru care apreciem că nu sunt aplicabile dispozițiile art.4 alin.(l) din Legea nr.554/2004.

In consecință, apreciază că excepția de nelegalitate este inadmisibilă și o va respinge în consecință.

In anul 2001, autorul reclamantului, a notificat Primăria municipiului Reșița, solicitând restituirea unui imobil ce a fost situat în Reșița,-. Prin Dispoziția nr.71/11.01.2005 emisă de Primarul Mun. Reșița, a fost soluționată notificarea. Prin decizia menționată s-a stabilit calitatea de persoană îndreptățită la despăgubiri a antecesorului reclamantului făcându-i-se oferta de restituire în echivalent constând în titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare în cuantum de 382.150.629 lei.

Pe data de 11.09.2008, reclamantul, în calitate de moștenitor al fostului proprietar a formulat cerere înregistrată sub nr. -/11.09.2008 și depus titlurile de valoare nominală la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor solicitând convertirea lor în titluri de despăgubire, fiind emisă în acest sens Decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.

La data soluționării notificării, anterior intrării în vigoare a Legii nr.247/2005, singurele măsuri reparatorii în echivalent ce se puteau acorda în situația în care restituirea în natură a imobilului nu era posibilă constau în:

- titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare;acțiuni la societățile tranzacționare pe piața de capital;

- despăgubiri bănești acordate în temeiul art.36 din Legea nr. 10/2001.

Primăria Reșița a stabilit faptul că nu erau întrunite condițiile acordării despăgubirilor bănești, notificatorului dându-i-se posibilitatea să opteze între acordarea titlurilor de valoare nominală sau acțiuni la societățile tranzacționate pe piața de capital.

Prin urmare, Ministerul Finanțelor Publice a pus în executare dispoziția emisă de Primarul Mun. Reșița, emițând titlurile de valoare nominală în cuantumul stabilit de primărie în urma evaluării imobilului de către comisia internă de evaluare din cadrul acestei instituții.

La data acordării lor, titlurile de valoare nominală emise în temeiul art.30 din Legea nr. 10/2001, puteau fi valorificate fie prin cesiunea acestor înscrisuri cu condiția înregistrării acestei operațiuni la emitent, fie prin utilizarea lor pentru cumpărarea de acțiuni sau active disponibile la societățile comerciale care pot fi privatizate ori la regii autonome. Actualizarea valorii înscrise în titlurile emise se făcea la data utilizării lor prin aplicarea indicelui de inflație pentru perioada dintre începutul lunii următoare celei în care au fost emise titlurile de valoare nominală și sfârșitul lunii anterioare datei utilizării acestora.

Opțiunea de a cumpăra acțiuni sau de active disponibile aparținea deținătorului titlurilor de valoare nominală care transmitea o ofertă de cumpărare instituției implicate în procesul de privatizare.

Nici notificatorul și nici moștenitorul său, respectiv reclamantul nu au uzat de nici una dintre modalitățile de valorificare a titlurilor de valoare nominală menționate mai sus.

Legea nr.247/2005 privind reforma în justiție, precum și unele măsuri adiacente, care a modificat în mod esențial Legea nr. 10/2001, instituind un nou cadru normativ pentru despăgubirea celor ale căror imobile nu puteau fi restituite în natură.

Potrivit acestui act normativ, în situația în care imobilul nu poate fi restituit în natură, fostul proprietar putea beneficia de una din următoarele măsuri reparatorii în echivalent:

- compensarea cu alte bunuri sau servicii, oferite în echivalent_de_către entitatea învestită cu soluționarea, "notificării cu acordul persoanei îndreptățite,(se acordă prin decizia sau, după caz, dispoziția motivată a entității învestite cu soluționarea notificării),

- acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale, cu mențiunea că această din urmă modalitate reparatorie se propune prin decizia/dispoziția/ordinul entității învestite de legiuitor cu soluționarea notificării.

Cuantumul acestor despăgubiri este stabilit prin evaluarea imobilului conform valorii de piață a acestuia, de către evaluatori desemnați de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

De această procedură urmau să beneficieze și cei ale căror notificări fuseseră soluționate anterior intrării în vigoare a Legii nr.247/2005, cu excepția celor care optaseră pentru acordarea titlurilor de valoare nominală.

Deținătorii titlurilor de valoare nominală nevalorificate prin subscriere la oferta de capital disponibil pentru privatizarea prin restituire, la data intrării în vigoare a Legii nr.247/2005, cum este si cazul reclamantului, puteau să le valorifice în condițiile Titlului VII din acest act normativ, prin convertirea lor în titluri de despăgubire emise de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

titlurilor de valoare nominală în titluri de despăgubire se dispune de către Comisia Centrală, după primirea de către Secretariatul Comisiei Centrale a cererilor titularilor titlurilor de valoare nominală sau, după caz, ale cesionarilor acestora, la care vor fi anexate, în original, titlurile de valoare nominală nevalorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil. Actualizarea valorilor înscrise în titlurile de valoare nominală emise se va face prin aplicarea indicelui de inflație aferent perioadei cuprinse între începutul lunii următoare celei în care a fost emis titlul și sfârșitul lunii anterioare datei emiterii deciziei de către Comisia Centrală.

În situația în care indicele de inflație aferent lumi anterioare datei emitem deciziei nu este cunoscut, se va lua în calcul ultimul indice de inflație cunoscut.

În toate cazurile Comisia Centrală va decide în privința legalității respingerii cererii de restituire în natură, pe baza verificării informațiilor conținute în lista titularilor titlurilor de valoare nominală, înaintată Secretariatului Comisiei Centrale de către Ministerul Finanțelor Publice potrivit art. 28 din titlul VII al legii, și după actualizarea deciziilor/dispozițiilor ori, după caz, a ordinelor în baza cărora au fost emise și a documentațiilor care au stat la baza adoptării acestora.

Potrivit procedurii de stabilire a despăgubirilor instituită prin art.18 din titlul VII al Legii nr.247/2005, așa cum acesta a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, după emiterea titlului de despăgubire, titularii pot opta pentru acordarea despăgubirilor bănești în cuantum de până la 500.000 lei RON, urmând ca pentru diferență să primească acțiuni la Fondul "Proprietatea".

În cazul în care suma solicitată este de maxim 250.000 lei RON, plata se va face într-o singură tranșă, iar în cazul în care depășește această sumă plată se va face în două tranșe pe o perioadă de 2 ani.

În baza titlului de despăgubire și a opțiunii persoanei îndreptățite, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților va proceda la emiterea titlului de plată (pentru despăgubirile în numerar) și/sau a titlului de conversie.

Titlul de plată va fi remis Direcției pentru Acordarea Despăgubirilor în din structura Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, în vederea efectuării operațiunilor de plată, iar titlul de conversie va fi înaintat Depozitarului Central, în vederea conversiei în acțiuni la Fondul "Proprietatea".

Raportat la cele mai sus menționate, cererea reclamantului, deținător de titluri de valoare nominală, de recalculare a valorii imobilului conform noilor dispoziții ale Legii nr.10/2001, republicată, este neîntemeiată întrucât situația sa a fost exceptată de la procedura de reevaluare. Decizia emisa de către parata Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor nu a fost emisa in baza unui raport de expertiza astfel cum am menționat mai sus, ci prin procedura legala de convertire a titlurilor de valoare nominala in titluri de despăgubire.

Această reglementare legală distinctă este justificată de necesitatea asigurării unui tratament egal între deținătorii titlurilor de valoare nominală care au subscris în cadrul unei oferte de capital disponibil pentru privatizarea prin restituire și care au intrat în posesia acțiunilor în cuantumul titlurilor de valoare nominală subscrise și cei care nu au urmat această procedură.

Această soluție se impune și datorită faptului că deținătorii titlurilor de valoare nominală au fost singurii care au putut să-și valorifice dreptul la despăgubire astfel stabilit, prin cesiune sau subscriere, potrivit procedurii sus-enunțate.

Prin urmare, Curtea constată că în speța de față se stabilește de către legiuitor în mod concret procedura ce trebuie urmată în vederea convertirii titlurilor de valoare nominală în titluri de despăgubire, iar procedura menționată nu implica evaluarea imobilelor pentru care s-a propus acordarea de masuri reparatorii

In ceea ce privește actualizarea sumei efectuata de către pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Guvernului României a fost una în concordanță cu prevederile art. 29 din Legea nr. 247/2005, prin actualizarea sumei cuvenite cu indicele de inflație. In speță reclamanta a susținut că evaluarea nu este corectă întrucât nu corespunde valorii reala e de circulație a imobilelor. Curtea constată că singura împrejurare că piața imobiliară a cunoscut valori din ce în ce mai crescute, nu conduce la concluzia că actualizarea efectuată de către pârâta este lipsita de temei legal.

Susținerea reclamantului în sensul că prin actualizarea sumei datorate cu indicele de inflație se aduce atingere principiilor prevăzute de articolul 4 din Legea nr.247/2005, titlu VII nu are susținere legală.

Astfel fiind, în acord cu prevederile art.4 din actul mai sus menționat principiile de acordare a titlurilor de participare la fond sunt următoarele:

a) acordarea unor despăgubiri juste și echitabile în raport cu practica jurisdicțională internă și internațională având ca obiect cauze prin care s-au stabilit despăgubiri pentru imobile preluate în mod abuziv de statul român;

b) neplafonarea prin lege a despăgubirilor acordate conform prevederilor prezentei legi.

Curtea constată că cele doua principii nu au fost nesocotite prin Legea nr.247/2005 și nici prin Hotărârea Guvernului nr.1095/2005 prin care au fost aprobate norme metodologice de aplicare a Titlului VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr.247/2005. Emiterea acestui act normativ a avut drept scop lămurirea și rezolvarea unitară a noilor situații apărute în procedura administrativă de soluționare a notificărilor, după punerea în aplicare a prevederilor Titlului I din Legea nr.247/2005 care aduce completări dispozițiilor Legii nr. 10/2001. Prin conținutul său, actul administrativ în discuție are, în mod evident, caracter normativ. In acord cu art. 29.3.din HG nr.1095/2005 " titlurilor de valoare nominală în titluri de despăgubire se dispune de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, după primirea de către Secretariatul Comisiei Centrale a cererilor titularilor titlurilor de valoare nominala sau, după caz, ale cesionarilor acestora, la care vor fi anexate, în original, titlurile de valoare nominală nevalorificate in cadrul unei oferte de capital disponibil. Actualizarea valorilor înscrise în titlurile de valoare nominală emise se va face prin aplicarea indicelui de inflație aferent perioadei cuprinse între începutul lunii următoare celei în care a fost emis titlul și sfârșitul lunii anterioare datei emiterii deciziei de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. In situația în care indicele de inflație aferent lunii anterioare datei emiterii deciziei nu este cunoscut, se va lua in calcul ultimul indice de inflație cunoscut".

Curtea constată că valorile care sunt înscrise în titlurile de valoare nominală sunt actualizate cu indicele de inflație, astfel că prin această operațiune administrativă se urmărește întocmai repararea prejudiciului cauzat prin eventuala deteriorare a monedei naționale. Astfel fiind, prin dispozițiile mai sus menționate nu se aduce atingere in nici un fel principiului justei despăgubiri. Totodată prin normele menționate nu se plafonează despăgubirile ce urmează sa fie acordate persoanelor îndreptățite.

Prin urmare, prin actele mai sus menționate sunt stabilite procedurile administrative care trebuie urmate in situația convertirii titlurilor de valoare nominala in titluri de despăgubire, proceduri care au fost respectate de către pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor

Reținând cele expuse, față de situația de fapt reținuta, văzând și prevederile invocate, Curtea va admite excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate a dispozițiilor pct. 293 din HG nr. 1095/15.09.2005 pentru aplicarea normelor metodologice de aplicare a titlului VII" Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției și în consecință va respinge excepția de nelegalitate a dispozițiilor pct. 29.3 din Hotărârea nr. 1095/15.09.2005, ca inadmisibilă.

Curtea va respinge acțiunea formulată de reclamant ca neîntemeiată și va admite cererea de intervenție în interesul pârâtului Guvernul României formulate de intervenienții Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și Ministerul Finanțelor Publice.

Curtea va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția inadmisibilității excepției de nelegalitate a dispozițiilor pct. 293 din HG nr. 1095/15.09.2005 pentru aplicarea normelor metodologice de aplicare a tuitlului VII" Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției.

Respinge excepția de nelegalitate a dispozițiilor pct. 29.3 din Hotărârea nr. 1095/15.09.2005, ca inadmisibilă.

Respinge acțiunea formulată de reclamantul domiciliat în T-,. 7,. B,. 5 jud. T în contradictoriu cu pârâta COMISIA CENTRALĂ PENTRU STABILIREA DESPĂGUBIRILOR DIN CADRUL GUVERNULUI ROMÂNIEI în reprezentarea Statului Român, cu sediul în B,-, nr. 3. Sector 1, ca neîntemeiată.

Admite cererea de intervenție în interesul pârâtului formulate de intervenienții Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților cu sediul în B,-,nr. 3.sector 1 și Ministerul Finanțelor Publice cu sediul în B,Str. -,nr. 17,sector 5.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu recurs în 5 zile de la comunicare pentru cererea având ca obiect excepția de nelegalitate a dispozițiilor pct. 293 din HG nr. 1095/15.09.2005 și cu recurs în 15 zile de la comunicare pentru acțiunea având ca obiect anularea deciziei nr.3217/14.10.2008 emisă de pârâtă.

Pronunțată în ședință publică azi, 30.03.2009.

PREȘEDINTE GREFIER

- - - -

Red.DD 13.04.2009

Tehnored LM 14.04.2009

7explSM/emis 5 comunicări

Președinte:Diana Duma
Judecători:Diana Duma

Vezi și alte spețe de contencios administrativ: