Anulare act administrativ . Decizia 118/2010. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - anulare act ad-tiv -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 118
Ședința publică din 28 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Sas Remus
JUDECĂTOR 2: Turculeț Ana Maria
JUDECĂTOR 3: Grapini
Grefier
Pe rol, pronunțarea asupra recursurilor declarate de reclamanta, cu domiciliul în mun. S, str. -. -, nr. 9, jud. și pârâta Guvernul României - Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților B, cu sediul în mun. B, nr. 202.A, sector 1 împotriva sentinței nr. 1818 din 2 noiembrie 2009 a Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal (dosar nr-).
Dezbaterile asupra recursurilor au avut loc în ședința publică din 21 ianuarie 2010, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, redactată separat, care face parte integrantă din prezenta decizie și când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea s-a amânat pentru astăzi, 28 ianuarie 2010.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal la data de 08.05.2009 sub nr-, reclamanta în contradictoriu cu pârâta Bas olicitat instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să anuleze Decizia nr. 832 din 25.03.2009 emisă de pârâtă, prin care i s-a respins ca nefondată contestația formulată împotriva Hotărârii nr. 55/2008 a Comisiei Județene S de aplicare a Legii nr. 290/2003 prin care i s-a respins cererea pentru acordarea despăgubirilor după autorii săi: și (părinți) și și (bunici materni) refugiați în Ucraina în anul 1945.
În cauză, pârâta a solicitat prin întâmpinare respingerea acțiunii, motivând că reclamanta nu a probat filiația sa față de și, refugiul acestora și nici proprietatea acestora asupra bunurilor rămase în Ucraina după care solicită despăgubirile.
Investit cu soluționarea cauzei, Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 1818 din 2 noiembrie 2009, a admis în parte acțiunea, a anulat Decizia nr. 832/25.03.2009 emisă de pârâtă și a obligat pe aceasta să acorde reclamantei despăgubiri sau compensații pentru bunurile deținute de autorii săi și, respectiv: casă de locuit din cărămidă cu un nivel, cu acoperiș de tablă, compusă din 2 camere de locuit, hol, bucătărie, având suprafața totală de 40; casă de locuit cu două nivele, cu acoperiș de tablă, primul nivel - 5 (cinci) camere, baie, 2 (două) holuri, cu suprafață totală de 80, al doilea nivel - 3 (trei) camere, bucătărie, având suprafața totală de 70; în curte avea fântână; parcelă de pământ pentru întreținerea acestor case și a anexelor gospodărești (curte) cu suprafața de 409
Nu au fost acordate reclamantei despăgubiri pentru suprafața de 1200 teren după (unchi), instanța motivând că reclamanta nu a făcut dovada refugiului acestuia și nici pentru bunurile proprietatea autorilor reclamantei și, apreciind că depozițiile martorilor depuse la dosar nu ar fi autentificate.
Împotriva sentinței pronunțată de tribunal, părțile au declarat recurs.
Reclamanta a criticat în recurs neacordarea de către prima instanță a despăgubirilor cuvenite conform Legii nr. 290/2003 după părinții săi și - deși a depus declarație autentificată privind bunurile acestora, adresă oficială în același sens și dovada refugiului conform adeverinței de la 30 ds.
Pârâta a criticat în recurs, pretins greșita admitere a cererii reclamantei vizând acordarea despăgubirilor după autorii și. A susținut că reclamanta nu a făcut dovada refugiului acestora prin înscrisuri oficiale, proba testimonială fiind admisibilă numai după dovedirea situației că s-a aflat în imposibilitatea depunerii unor asemenea înscrisuri.
A mai invocat pârâta în recurs și situația nedovedirii de către reclamantă a calității de proprietar asupra bunurilor pentru care s-au solicitat despăgubiri - a acelorași autori.
Cu referire la despăgubirile solicitate după părinți, pârâta a susținut că reclamanta nu le-a solicitat decât prin recurs, nu și la instanța de fond.
Motivele de recurs formulate de reclamantă fac trimitere la prev. art. 304 (9) Cod proc. civ. și sunt întemeiate:
Prin cererea formulată la instanța de fond, reclamanta a solicitat despăgubiri conform Legii nr. 290/2003, pentru bunurile proprietatea părinților și bunicilor săi (materni), rămase pe teritoriul Ucrainei la data refugiului acestora în România.
Părinții reclamantei au fost numiții și, așa cum se atestă prin certificatul de moștenitor al reclamantei - 8 ds. fond.
Conform Adeverinței de Arhivă nr. 471/8 dec. 2003 eliberată de Arhivele de Stat din Regiunea ( 23 ds. fond) și copiei extras din Arhivele Naționale - Direcția Jud. M ( 30 ds. fond), tatăl reclamantei a fost refugiat în perioada 1918 - 1945 în suburbia -.
Înscrisul emis atestă și calitatea de proprietar a tatălui reclamantei, asupra bunurilor situate în localitatea de refugiu. Bunurile în discuție sunt cele enumerate de reclamantă în declarația autentificată ( 17 ds.) și confirmate prin declarațiile autentificate ale martorilor și - ( 18 - 19 ds.), respectiv: casă cu un nivel compusă din 6 camere, bucătărie, hol, în suprafață de 122,9 (construcție din cărămidă și acoperiș cu tablă); o anexă din cărămidă acoperită cu tablă și compusă din 2 încăperi, magazii, de 48,7 (în care se afla un atelier de măcelărie - mezelărie); o șură (șopron) pentru vite de 21,4 și suprafața de 4482,7 teren ocupat de construcții, curte și grădină.
În aceste împrejurări, rezultă că cerințele prev. de art. 1 alin. 2 - Legea nr. 290/2003, art. 2 alin. 4,5, din HG nr. 1120/2006 pentru acordarea despăgubirilor prevăzute de aceste acte normative sunt îndeplinite în cererea reclamantei vizând bunurile proprietatea autorilor săi și.
Cu referire la recursul pârâtei, recurs a cărui motivare face de asemenea trimitere la prev. art. 304 (9) Cod proc. civ. acesta va fi respins ca nefondat în conformitate cu prev. art. 316, 296 Cod proc. civ.
bunicilor reclamantei este dovedit implicit prin depozițiile autentificate ale martorilor și - ( 18 ds. fond) care au declarat și bunurile pe care aceștia le-au avut în proprietate în,- și pe care aceștia le-au abandonat în anul 1944, când au revenit pe teritoriul României. De altfel, există și un înscris oficial care atestă refugiul autorilor reclamantei, înscrisul intitulat "Certificat" nr. 1293/29.IX.1944 emis de Primăria mun. ( 94 ds. fond).
Rezultă astfel, că cererea reclamantei, îndeplinind condițiile prev. de art. 1 - Legea nr. 290/2003; 2 - HG nr. 1120/2006, a fost corect admisă de instanță, cu referire la despăgubirile solicitate după bunicii materni și.
Cu referire la cererea de despăgubiri după părinții și ai reclamantei, este de precizat că aceasta a fost formulată la instanța de fond prin sintagma "compensații pentru bunurile imobile pe care părinții și bunicii mei materni le aveau"din cuprinsul acțiunii - 2 ds. fond.
De urmare, conform art. 304 (9) Cod proc. civ. se va admite recursul reclamantei și se va modifica parțial sentința în sensul că: se va admite și cererea reclamantei vizând acordarea despăgubirilor după părinții săi și și va fi obligată pârâta să acorde acesteia despăgubiri pentru bunurile proprietatea acestor autori, bunuri identificate în declarația autentificată a reclamantei aflată la 17 ds. fond.
Celelalte dispoziții din sentință se vor menține și vor fi înlăturate dispozițiile contrare.
Pentru aceste motive,
În numele LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Guvernul României - Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților B, cu sediul în mun. B, nr. 202.A, sector 1 împotriva sentinței nr. 1818 din 2 noiembrie 2009 a Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal.
Admite recursul formulat de reclamanta, cu domiciliul în mun. S, str. -. -, nr. 9, jud., împotriva aceleiași sentințe.
Modifică parțial sentința, în sensul că:
Admite și cererea reclamantei vizând acordarea despăgubirilor după autorii și.
Obligă pârâta să acorde reclamantei despăgubirile cuvenite și pentru bunurile proprietatea acestora, astfel cum acestea sunt identificate în declarația autentificată a reclamantei de la fila 17 ds. fond, respectiv: ocasă cu un singur nivel, compusă din 6 (șase) camere, bucătărie și hol, în suprafață de 122,90 (construcție din cărămidă și acoperiș cu tablă); o anexă din cărămidă acoperită cu tablă și compusă din două încăperi, magazii, de 48,7 (în care se afla un atelier de măcelărie - mezelărie); o șură (șopron) pentru vite de 21,4 și suprafața de 4482,7 teren ocupat de construcții, curte și grădină.
Menține dispozițiile vizând acordarea despăgubirilor după și.
Înlătură dispozițiile contrare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 28 ianuarie 2010.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red. GC
Jud.
Tehnored. MM
2 ex. - 03.02.2010
Președinte:Sas RemusJudecători:Sas Remus, Turculeț Ana Maria, Grapini
