Anulare act administrativ . Sentința 12/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA Nr. 12/F/CA/2008
Ședința publică de la 06 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ștefan Făt
JUDECĂTOR 2: Carla Maria Cojocaru
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea acțiunii în contencios administrativ privind pe petentul în contradictoriu cu intimatul ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă petentul personal, lipsind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Petentul depune la dosarul cauzei dovada îndeplinirii procedurii prealabile și solicită instanței respingerea acestei excepții întrucât, prin răspunsul ANP la petiția sa pe care o solicită a fi restituită întrucât nu o are decât într-un exemplar, se face dovada că s-a îndeplinit procedura prealabilă.
Declară că nu mai are alte cereri și solicită cuvântul pe fond.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, față de actele și lucrările dosarului, instanța, în deliberare, constată încheiată faza probatorie, cauza în stare de judecată, unește excepția invocată cu fondul cauzei, conform art. 137 alin 2 Cod procedură civilă și acordă cuvântul reclamantului, punându-i în vedere să se limiteze la obiectul cauzei.
Petentul, având cuvântul pe fond, solicită instanței admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, arătând că susține nelegalitatea art. 4 din Decizia nr. 551/2007 învederând că în drept nu i se poate interzice de a urma cursurile universității confesionale pe care a ales-o și ale facultății de drept și nici nu i se poate impune să urmeze cursurile unei singure instituții de învățământ superior atât timp cât pregătirea profesională și capacitatea intelectuală îi permit acest lucru. Cu privire la pct. 7 din această decizie, în sensul că persoanele condamnate nu beneficiază de drepturi bănești și cursurile universității nu sunt considerate a se încadra în instruirea școlară, acest lucru contravine prevederilor Legii 275/2006, directorul ANP în mod aberant aplicând o lege în mod discriminatoriu, existând la nivel de penitenciar un protocol care permite, chiar și în condițiile vieții de detenție, ca deținuții să aibă posibilitatea de a urma cursurile unor instituții superioare de învățământ, lucru care este o certitudine și un drept de care poate beneficia, nefiind permis a i se îngrădi dreptul de a participa la cursurile și examenele celor două universități. În concluzie, solicită instanței în principal admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, iar în subsidiar anularea art. 4 și a art. 7 din Decizia nr. 551/2007.
Față de actele dosarului și cele expuse, instanța lasă cauza în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra acțiunii în contencios de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Deva sub nr- petentul a solicitat anularea deciziei nr. 551/2007 emisă de directorul ANP B, arătând că această decizie este contrară Legii 275/2006 și HG 1897/2006.
Prin sentința penală nr. 1276/2007 Judecătoria Devaa declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL ALBA IULIA, în temeiul art. 10 alin. 1 și 3 din Legea 554/2004, ca urmare a faptului că decizia atacată este un act normativ emis de o autoritate publică în vederea executării în concret a Legii 275/2006 privind executarea pedepselor.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de APEL ALBA IULIA sub nr. 4715/221/27.11.2007.
La primul termen de judecată din data de 19.12.2007 reclamantul a solicitat introducerea în cauză a ANP, în calitate de emitent al actului contestat și a renunțat la judecată față de pârâtul Penitenciarul
Pârâtul ANP Bad epus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantului pentru următoarele considerente:
- reclamantul nu a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile reglementată de art. 7 din Legea 554/2004, astfel că față de art. 109 cod pr. civilă, se impune respingerea acțiunii ca prematur introdusă
- acțiunea este nefondată deoarece, potrivit art. 76 din Legea 275/2006, în cazul participării la cursuri de școlarizare sau de calificare ori de recalificare profesională, se consideră 30 de zile executate pentru absolvirea unui semestru școlar și 15 zile executate pentru absolvirea unui curs de calificare ori recalificare profesională. Reclamantul consideră că prin decizia atacată se încalcă dispozițiile legale de mai sus și nu i se consideră nicio zi executată pentru că urmează cursurile unei facultăți. În opinia sa cursurile universitare fac parte din categoria cursurilor de școlarizare la care se referă art. 76 din lege, însă această apreciere nu corespunde adevărului, deoarece art. 65 din Legea 275/2006 definește înțelesul sintagmei "cursuri de școlarizare".
La termenul din 6.02.2008 reclamantul a depus la dosar adresa nr. 9850/7.09.2007 emisă de ANP, prin care pârâta a răspuns petiției reclamantului nr. 9850/20.08.2007. Chiar în primul aliniat al acestei adrese se menționează că aceasta reprezintă un răspuns la petiția prin care reclamantul solicita anularea Deciziei Directorului general al ANP nr. 551/2007, ceea ce înseamnă că reclamantul s-a adresat, anterior sesizării instanței, emitentului acestei decizii îndeplinind procedura prealabilă la care se referă art. 7 din Legea 554/2004, împrejurare față de care instanța va respinge excepția neîndeplinirii procedurii prealabile invocată de pârât.
În ceea ce privește fondul cauzei Curtea constată următoarele:
Reclamantul a solicitat inițial anularea întregii decizii 551/2007, pentru ca în final să precizeze că solicită anularea parțială a acestei decizii, respectiv a articolelor 4 și 7. De altfel, analizând cererea reclamantului se constată că acesta își exprimă nemulțumirea față de art. 7 în primul rând și anume față de faptul că persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care participă la cursuri de învățământ universitar nu beneficiază de drepturi bănești sau zile considerate executate în vederea acordării liberării condiționate.
Potrivit art. 7 alin. 4 din HG 1849/2004, entru p. aplicarea în mod unitar, în unitățile subordonate, a prevederilor privind obiectivele Administrației Naționale a Penitenciarelor, directorul general emite decizii și instrucțiuni și răspunde în fața ministrului justiției de întreaga activitate desfășurată de administrația penitenciară. În temeiul acestei dispoziții legale, Directorul General al ANP a emis Decizia 551/2007, având în vedere art. 65 alin. 4 și 5 din Legea 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal și art. 179 alin. 1-3 din Regulamentul de aplicare a Legii 275/2006 aprobat prin HG 1897/2006.
Potrivit art. 76 din Legea 275/2006 "în cazul participării la cursuri de școlarizare sau de calificare ori de recalificare profesională, se consideră 30 de zile executate pentru absolvirea unui semestru școlar și 15 zile executate pentru absolvirea unui curs de calificare ori recalificare profesională". Cursurile universitare nu fac parte din categoria cursurilor de școlarizare în sensul art. 76 arătat mai sus. Art. 65 din Legea 275/2006 arată în ce constă instruirea școlară și definește înțelesul sintagmei "cursuri de școlarizare", astfel:
1) În penitenciare se organizează cursuri de școlarizare pentru ciclul primar, gimnazial și liceal
2) Cursurile de școlarizare a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate se organizează și se desfășoară în condițiile stabilite de Ministerul Educației și Cercetării împreună cu Ministerul Justiției, cu personal didactic asigurat și salarizat de inspectorul școlar în a cărui rază teritorială este situat penitenciarul
(3) În diplome nu se fac mențiuni cu privire la absolvirea cursurilor în stare de deținere.
(4) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot urma cursuri de învățământ universitar în forma frecvență redusă.
(5) Cheltuielile legate de instruirea școlară sunt suportate de Ministerul Educației și Cercetării și Administrația Națională a Penitenciarelor, iar în cazul cursurilor de învățământ universitar, de persoanele condamnate sau de alte persoane fizice ori juridice.
Deci cursurile de școlarizare sunt o modalitate de realizare a instruirii școlare și se desfășoară pentru ciclul primar, gimnazial și liceal, în vreme ce cursurile universitare sunt o altă modalitate a acesteia. Prin art. 76 invocat mai sus legiuitorul a înțeles să acorde acest beneficiu de 30 de zile considerate executate pentru fiecare semestru de școlarizare stabilind exact pentru care formă de instruire și anume pentru cursuri de școlarizare. Având în vedere aceste dispoziții exprese ale legii se constată că art. 7 din Decizia 551/2007 respectă întru-totul prevederile legale, nu adaugă la lege și nu conține prevederi contrare acesteia, motiv pentru care cererea reclamantului de anulare a acestei părți din decizie ca fiind contrară legii, este nefondată și urmează a fi respinsă.
După finalizarea învățământului obligatoriu, absolvenții își pot continua studiile, dar acestea nu mai constituie forme educaționale obligatorii, iar costurile aferente sunt suportate de cursanți. În acest context nici continuarea studiilor universitare nu constituie o parte a învățământului obligatoriu, ci o modalitate de perfecționare și formare adecvată la cerințele comunității, ale cărei costuri sunt suportate de studenți, chiar dacă aceștia sunt persoane private de libertate.
HG 1897/2006 aduce câteva precizări în ceea ce privește accesul persoanelor private de libertate la învățământul universitar. Astfel, art. 179 face referire numai la învățământul universitar, eliminându-se orice confuzie între instruirea școlară obligatorie (ca și curs de școlarizare) și cursurile de învățământ universitar sau orice alte forme de specializare postliceale, postuniversitare care nu sunt asimilate învățământului obligatoriu.
Instruirea universitară nu este recompensată cu zile de câștig și nici susținută financiar de instituția penitenciară, iar beneficiile obținute prin perfecționarea educațională sunt de durată și, participarea la cursurile universitare se numără, conform art. 190 din HG 1897/2006 printre condițiile de acordare a liberării condiționate, ca măsură de încredere față de persoana privată de libertate.
În ceea ce privește art. 4 din Decizia 551/2007 Curtea constată că nici aceasta nu contravine dispozițiilor Legii 275/2006 și HG 1897/2006, astfel că și sub acest aspect cererea reclamantului este neîntemeiată.
Potrivit rt. 179 din HG 1897/2006 ersoanele p. private de libertate pot urma, cu aprobarea directorului locului de deținere, cursuri universitare la forma de învățământ la distanță, suportând toate cheltuielile, inclusiv cele de deplasare. La cursurile cu frecvență redusă care presupun deplasări, au prioritate persoanele clasificate în regim deschis și semideschis. Pentru înscrierea la cursuri la forma de învățământ deschis la distanță au șanse egale toate persoanele private de libertate, indiferent de regimul în care își execută pedeapsa.
(2) În cazul în care persoana condamnată urmează studii universitare în momentul intrării în penitenciar, aceasta poate continua aceste studii numai în forma cursurilor la forma de învățământ deschis la distanță, conform dispozițiilor alin. (1).
(3) Metodologia și normele referitoare la înscrierea și participarea la cursuri și examene sunt stabilite prin decizie a directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor.
De asemenea, rt. 65 din Legea 275/2006 prevede la alin. 4 că ersoanele p. condamnate la pedepse privative de libertate pot urma cursuri de învățământ universitar în forma frecvență redusă.
Așadar legea și regulamentul de aplicare a legii dă directorului general al ANP puterea de a stabili prin decizie metodologia și normele referitoare la înscrierea și participarea la cursuri și examene pentru învățământul universitar.
Atâta timp cât art. 4 din Decizia 551/2007 nu contravine legii și nici regulamentului de aplicare a acesteia, nu adaugă la lege și nici nu conține dispoziții contrare acesteia este nefondată cererea reclamantului de anulare a acestui articol al deciziei.
În ceea ce privește celelalte articole din decizie, deși inițial reclamantul a solicitat anularea întregii decizii ulterior el și-a precizat cererea solicitând anularea parțială numai în ceea ce privește art. 4 și 7 din decizie. De altfel, nici în conținutul acțiunii inițiale reclamantul nu critică nici un alt articol al deciziei decât art. 7.
Pentru aceste motive,
În numele legii
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei procedurii prealabile invocată de pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor.
Respinge acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul - fiul lui și - născut la 15.06.1960 - deținut în Penitenciarul M - jud. H - împotriva pârâtei Administrația Națională a Penitenciarelor - cu sediul în B,-, sector 2- pentru anularea Deciziei nr. 551/2007.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 6 Februarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - -
GREFIER,
- -
Red.
Tehnored.
4 ex./28.02.2008
Președinte:Ștefan FătJudecători:Ștefan Făt, Carla Maria Cojocaru
