Anulare act administrativ . Decizia 1238/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA Nr. 1238
Ședința publică de la 08 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE dr. - -
JUDECĂTOR 1: Ioan Apostu
JUDECĂTOR 2: Elena Romila
Grefier - -
La ordine fiind soluționarea recursurilor declarate de pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE G, ambele cu sediul în-, jud. G, împotriva sentinței nr. 328 din data de 10 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, au răspuns pentru recurentele Direcția Generală a Finanțelor Publice G, consilier juridic și pentru Administrația Finanțelor Publice G, consilier juridic în baza delegației pe care o depune la dosar și intimatul.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Întrebați fiind, reprezentanții părților declară că nu mai au alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul recurentei G consideră că această instituție nu poate fi obligată la restituirea sumei întrucât în prezenta cauză are calitate de organ fiscal de soluționare a contestației, iar impozitele se plătesc către organul fiscal de administrare
Reprezentantul recurentei G solicită admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței civile nr. 328/10.03.2009 în sensul respingerii acțiunii promovate de reclamantul cu consecința menținerii actelor emise de organele de control ca legale și temeinicie.
Reprezentantul intimatului apreciază recursul ca fiind nefondat și solicită respingerea ambelor recursuri ca nefondate.
CURTEA
Asupra recursului în contencios administrativ de față;
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele;
Prin acțiunea înregistrata pe rolul Tribunalului Galați sub nr-, reclamantul Cabinetul Individual de Avocatură " " a chemat in judecata pe pârâții și G, solicitând desființarea deciziei nr. 90/14.08.2008 emisa de G și a Deciziei nr. 155/04.12.2008 emisă de aceeași pârâta, obligarea paratelor la restituirea sumei de 4542 lei reprezentând obligații fiscale suplimentare; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, s-a arătat că prin avizul de inspecție fiscală nr. 3441/23.04.2008 emis de Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală a Finanțelor Publice - Administrația Finanțelor Publice G adresat contribuabilului a fost înștiințat că, începând cu data de 09.05.2008 Cabinetul Individual de Avocatură va face obiectul unei inspecții fiscale generale având ca obiective verificarea ansamblului declarațiilor fiscale privind impozitul pe venit aferent perioadei 01.01.2004-31.12.2006, contribuțiile sociale și alte venituri ale bugetului consolidat pentru perioada sus-menționată, precum și verificarea modului de organizare și conducere a evidențelor fiscale și contabile.
Urmare acestui aviz, a predat domnilor și, inspectori în cadrul Serviciului Inspecție Fiscală al Administrației Finanțelor Publice G, documentele fiscale solicitate de aceștia.
În urma controlului efectuat a fost întocmit Raportul de inspecție fiscală nr. 3845 din 30.05.200, prin care inspectorii fiscali au stabilit, pe scurt, următoarele:
- pentru anul financiar 2004, organul de inspecție fiscală a modificat cuantumul venitului net, iar în urma acestei modificări au fost stabilite diferențe de impozit în plus în cuantum de 173 lei, impozit la care au fost calculate majorări de întârziere pentru perioada 27.12.2005-21.05.2008 în valoare de 150 lei; pentru a ajunge la această concluzie, organul de inspecție fiscală a reținut că suma de 929 lei, compusă din 620 lei reprezentând plată convorbiri telefonice și 309 reprezentând contravaloare combustibil, nu este cheltuială deductibilă întrucât este efectuată în interes personal.
- pentru exercițiul financiar 2005, organul de inspecție fiscală a modificat cuantumul venitului net, iar în urma acestei modificări au fost stabilite diferențe de impozit în plus în cuantum de 3.217 lei, impozit la care au fost calculate majorări de întârziere pentru perioada 19.02.2007-21.05.2008 în valoare de 1.467 lei; pentru a ajunge la această concluzie, organul de inspecție fiscală a reținut că suma de 26.080 lei nu este cheltuiala deductibilă din punct de vedere fiscal pentru următoarele motive: suma de 20.679 lei reprezintă valoarea lucrărilor de amenajare a mijlocului fix de desfășurare a activității Cabinetului Individual de Avocatură Dan care este supusă amortizării pe perioada 01.01.2006-31.10.2010, conform art. 24 alin. 3 din Legea nr. 571/2003;
- suma de 2.612 lei reprezintă cheltuieli cu programul de soft, supuse amortizării, conf. art. 24, alin.2 din Legea nr. 571/2003;
- suma de 1.900 lei reprezintă cheltuieli cu camera video, supuse amortizării, conform art. 24 alin. 2 din Legea nr. 571/2003;
- suma de 889 lei reprezintă cheltuieli în interes personal, fiind compusă din 779 lei contravaloare convorbiri telefonice și 110 lei contravaloare combustibil necesar pentru deplasarea în alte localități.;
- pentru exercițiul financiar 2006, organul de inspecție fiscală a modificat cuantumul venitului net, fiind constatate diferențe de impozit în minus în cuantum de 322 lei, calculând diferențe de impozit în minus în valoare de 264 lei.
În baza raportului de inspecție fiscală nr. 3845/30.05.2008 întocmit de Gaf ost emisă Decizia de impunere privind impozitul pe venit stabilit suplimentar de inspecția fiscală înregistrată sub nr. 3845/30.05.2008.
A contestat Raportul de inspecție fiscală nr. 3845/30.05.2008 întocmit de G și Decizia de impunere nr. 3845/30.05.2008 privind impozitul pe venit suplimentar de inspecția fiscală, iar contestația a fost soluționată de Generală a Finanțelor Publice G prin Decizia nr.90 din 14.08.2008.
Prin Decizia nr. 90 din 14.08.2008 Serviciul de Soluționare a Contestațiilor din Gad ispus desființarea Raportului de Inspecție Fiscală nr. 3845/30.05.2008 și a Deciziei nr. 3845/30.05.2008 privind impozitul pe venit în sumă totala de 4.746 lei, urmând ca o altă echipă de control să efectueze o nouă verificare în termen de 30 de zile, ținând cont de documentele anexate la dosarul cauzei, de prevederile legale aplicabile în speță, precum și de cele precizate prin prezenta decizie.
Din considerentele deciziei reiese că Serviciul de Soluționare a Contestațiilor a admis in parte contestația formulată de împotriva actelor de control sus-menționate în ceea ce privește capetele de cerere referitoare la cheltuielile reprezentând alimentarea cu combustibil pentru deplasările în localitățile B, I, S, B și C, precum și pentru cheltuielile de cazare la Hotel "" din A, pentru care organul de control nu a acordat deductibilitate și a respins ca neîntemeiate capetele de cerere privind cheltuielile efectuate pentru amenajarea spațiului în care își desfășoară activitatea petenta, cheltuielile privind achiziționarea camerei video și cele aferente achiziționării programului informatic, precum și cheltuielile reprezentând contravaloarea convorbirilor telefonice.
După comunicarea Deciziei nr. 90/2008, Gae fectuat reverificare fiscală la Cabinetul Individual de Avocatură, în baza Deciziei nr. 90 emisă de Serviciul Contestații din cadrul G în 14.08.2008. Cu ocazia acestei reverificări a fost întocmit Raportul de inspecție nr. 6427 din 29.09.2008 și Decizia de impunere nr. 6427/29.09.2008.
Așa cum au precizat inspectorii de control în practicaua raportului de inspecție, reverificarea a avut în vedere strict considerentele deciziei de soluționare a contestației pentru perioada 2004-2006, referitor la nedeductibilitatea categoriilor de cheltuieli cu combustibilul pentru deplasările în localitățile B, S, I, B și Constanta și cheltuielile de cazare la Hotel "".
Prin Raportul de inspecție fiscală nr. 6427 din 29.09.2008 întocmit în urma verificării de către G, inspectorii fiscali au stabilit următoarele:
- pentru anul financiar 2004, organul de inspecție fiscală a modificat cuantumul venitului net, iar în urma acestei modificări au fost stabilite diferențe de impozit în plus în cuantum de 111 lei, impozit la care au fost calculate majorări de întârziere pentru perioada 27.12.2005-21.05.2008 în valoare de 95 lei; pentru a ajunge la aceasta concluzie organul de inspecție fiscală a reținut că suma de 620 lei reprezentând contravaloare convorbiri telefonice nu este cheltuială deductibila întrucât este efectuată în interes personal.
- pentru anul financiar 2005, organul de inspecție fiscală a modificat cuantumul venitului net, iar în urma acestei modificări au fost stabilite diferențe de impozit în plus în cuantum de 3.199 lei, impozit la care au fost calculate majorări de întârziere pentru perioada 19.02.2007-21.05.2008, în valoare de 1.459 lei; pentru a ajunge la aceasta concluzie, organul de inspecție fiscală a reținut că suma de 25.970 lei nu este cheltuială deductibilă din punct de vedere fiscal, pentru următoarele motive:
1. suma de 20.679 lei reprezintă valoarea lucrărilor de amenajare a mijlocului fix sediul de desfășurare a activității Cabinetului Individual de Avocatură Dan, care este supusă amortizării pe perioada 01.01.2006-31.10.2010, conform art. 24, alin. 3 din Legea nr. 571/2003;
2. suma de 2.612 lei reprezintă cheltuieli cu programul de soft, supuse amortizării, conform art. 24, alin. 2 din Legea nr. 57l/2003;
3. suma de 1.900 lei reprezintă cheltuieli cu camera video, supuse amortizării, conform art. 24, alin. 2 din Legea nr. 571/2003;
4. suma de 779 lei reprezentând contravaloarea convorbiri telefonice sunt cheltuieli efectuate în interes personal;
- pentru exercițiul financiar 2006, organul de inspecție fiscală a modificat cuantumul venitului net, fiind constatate diferențe de impozit în minus în cuantum de 322 lei.
În baza raportului de inspecție fiscală nr. 6427/29.09.2008 întocmit de Gaf ost emisă Decizia de impune privind impozitul pe venit stabilit suplimentar de inspecția fiscală înregistrată sub nr. 6427/29.09.2008.
Au formulat contestație și împotriva Raportului de inspecție fiscală nr. 6427/29.09.2008 întocmit de G și a Deciziei de impunere nr. 6427/29.09.2008 privind impozitul pe venit stabilit suplimentar de inspecția fiscală.
Prin Decizia nr. 155 din 04.12.2008 privind soluționarea contestației Serviciul de Soluționare a Contestațiilor din cadrul Gad ispus respingerea ca neîntemeiată a contestației formulată de Cabinetul Individual de Avocatură împotriva Raportului de inspecție fiscală nr. 6427/29.09.2008 întocmit de G și a Deciziei de impunere privind impozitul pe venit stabilit suplimentar de inspecția fiscală înregistrată sub nr. 6427/29.09.2008 privind impozitul pe venit în sumă totală de 4.542 lei. În motivarea deciziei au fost avute în vedere aceleași considerente reținute pentru motivarea Deciziei nr. 90/14.08.2008.
Actele administrative contestate sunt nelegale și netemeinice, pentru următoarele considerente:
În mod greșit organele de control au înlăturat din categoria "cheltuieli deductibile" o parte din sumele de bani evidențiate de contribuabil în contabilitate la acest capitol, întrucât aceste cheltuieli au fost efectuate de Cabinetul Individual de Avocatură în scopul desfășurării activității de avocatură, pentru realizarea de venituri și sunt justificate prin documente fiscale. Astfel:
1. Suma de 309,0 1 lei RON reprezintă contravaloare combustibil necesar pentru deplasarea în alte localități din țară în vederea reprezentării intereselor clienților cu care cabinetul de avocatură avea încheiate contracte de asistență juridică.
2. Suma de 620 lei RON (6.198.611 ROL) reprezintă contravaloare convorbiri telefonice efectuate de avocat în interesul profesiei, respectiv pentru desfășurarea activităților de avocatură în cadrul Cabinetului Individual de Avocatură în scopul de a obține venituri.
3. Suma de 20.679 lei RON reprezintă contravaloare lucrări de amenajare și igienizare la mijlocul fix folosit temporar și gratuit în baza contractului de comodat nr. 1/01.02.2005 și a actului adițional nr. 1/01.04.2005 pentru sediu Cabinet avocatură. La apartamentul cu nr. 42 din G,-, - 24, pe care proprietarul l-a pus la dispoziția Cabinetului Individual de avocatură, au fost efectuate investiții pe parcursul anului 2005, în valoare totală de 20.679 lei RON, pentru care a fost întocmit procesul verbal de punere în funcțiune a investiției pe data de 30.11.2005. Actul adițional la contractul menționat stabilește durata de închiriere pentru perioada 01.02.2005-31.12.2005.
Conform prevederilor art. 24, alin. 11, pct. c din Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, exista posibilitatea amortizării mijloacelor fixe la bunurile pe durata contractului de închiriere, respectiv 01.02.2005-31.12.2005 conform actului adițional.
Investiția a fost efectuata in scopul desfășurării activității Cabinetului Individual de Avocatura in bune condiții pentru realizarea de venituri.
Suma de 2.612 lei RON reprezintă contravaloare program informatic, achiziționat in data de 10.12.2005, care se amortizează pe o durata de 3 ani, amortizare ce a fost operata in evidentele contabile începând cu anul 2006 astfel:
- pentru anul 2006 s-a reținut o amortizare in valoare de 871 lei, la poziția 216;
- pentru anul 2007 s-a reținut o amortizare in valoare de 871, la poziția 215;
- pentru anul 2008 s-a reținut o amortizare in valoare de 870;
Suma de 1.900 lei RON reprezintă cheltuieli efectuate cu achiziționarea camerei video in data de 13.08.2005, pentru care amortizarea s-a efectuat astfel:
- în anul 2005 fost reținuta o valoare de 211 lei;
- in anul 2006 fost reținuta o valoare de 633 lei, la poziția 215;
- in anul 2007 fost reținuta o valoare de 633 lei, la poziția 152;
Suma de 110 RON reprezintă contravaloarea combustibil pentru deplasare la instanța in vederea reprezentării intereselor clientului V
Suma de 779 lei RON reprezintă contravaloare convorbiri telefonice efectuate de avocat în cadrul Cabinetului Individual de Avocatura in scopul de a obține venituri.
Suma de 1600 lei RON considerata de organul de control ca fiind "majorare de plăți în mod nejustificat pentru exercițiul financiar 2006" este deductibilă nefiind motivata nici în fapt, nici în drept soluția adoptată.
Suma de 666 lei RON reprezintă contravaloare servicii cazare la Hotel din A in timpul deplasării în altă localitate în vederea reprezentării intereselor legale ale clientului în fața Politiei de Frontieră
Suma de 1001 lei RON reprezintă contravaloare convorbiri telefonice efectuate de avocat in interesul profesiei, respectiv pentru desfășurarea activităților în cadrul Cabinetului Individual de Avocatură în scopul de a obține venituri.
Având in vedere motivele invocate, precum și înscrisurile aflate la dosarul cauzei, se solicita sa se constate ca sumele de bani înlăturate de organele de control reprezintă cheltuieli deductibile din punct de vedere fiscal astfel încât, pe cale de consecința, cuantumul venitului net pentru anii 2004, 2005 și 2006 este cel declarat de contribuabil.
În ceea ce privește majorările de întârziere calculate de organul de control prin actele administrative contestate urmează să se constate că acestea nu sunt datorate, în condițiile în care nu există diferențe de impozit în plus.
Prin sentința civilă nr. 328/10.03.2009, Tribunalul Galația admis în parte contestația și a dispus desființarea Decizie nr. 90/2008 și a Deciziei nr. 155/2008 emise de G și restituirile de către pârâte a sumei de 3842 lei către reclamant cu titlu de diferență de impozit și majorări de întârziere nedatorate.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Referitor la cheltuielile efectuate pentru amenajare spațiu, a constatat că acestea sunt deductibile fiscal pe parcursul anului 2005, pentru următoarele considerente:
Organul de control arată în ambele rapoarte de inspecție fiscală întocmite, suma de 20.679 lei ce reprezintă valoarea lucrărilor de amenajare este cheltuiala nedeductibilă, supusă amortizării conform art. 24 alin. 3 din Legea nr. 571/2003 pe o perioada de 5 ani.
În ambele rapoarte fiscale se omite să se menționeze faptul că contractul de comodat ce vizează folosința imobilului pentru care s-au efectuat cheltuielile de amenajare, își produce efectele în perioada 01.02.2005-31.12.2005, aspect ce rezultă din actul adițional nr. 1 încheiat de părți la data de 01.04.2005. Acest înscris a fost depus cu ocazia controlului insa organele de control, dintr-o eroare nu l-au luat in considerare.
Dispoziția legală sus menționată, stabilește că amortizarea fiscală se calculează, pentru cheltuielile cu investițiile efectuate la mijloace fixe concesionate, închiriate sau luate in locație de gestiune de cel care a efectuat investiția, pe perioada contractului.
Câtă vreme lucrările de amenajare s-au finalizat la data de 30.11.2005 (așa cum rezultă din procesul verbal de punere în funcțiune din această dată) rezultă că suma de 20.679 lei este deductibila pe parcursul anului 2005.
În ceea ce privește durata de amortizare a programului de soft, disp. art. 24 alin. 10 din Legea nr. 571/2003 stabilesc că, cheltuielile aferente achiziționării sau producerii programelor informative se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe o perioada de 3 ani.
Întrucât acest program a fost achiziționat la data de 05.12.2005, în mod corect organul de control fiscal a stabilit nedeductibilitatea pentru anul 2005.
În ceea ce privește durata de amortizare pentru mijlocul fix "camera video" trebuie avut în vedere faptul că durata de amortizare pentru acest bun este de 3 ani și, în aceste condiții, suma deductibilă în total pentru anul 2005 este de 212 lei.
În ceea ce privește plățile efectuate pentru achitarea facturilor de telefon mobil, consideră că acestea sunt în totalitate deductibile din punct de vedere fiscal.
Pentru ca cele consemnate în rapoartele de inspecție fiscală contestate să corespundă realității, era necesar ca aceste organe să demonstreze faptul că telefonul a fost utilizat pentru uz personal.
Analizând activitatea desfășurată de contestator, precum și valoarea acestor cheltuieli în raport cu veniturile realizate, se constată că opinia exprimată în cuprinsul rapoartelor de inspecție fiscală nu este dovedită, astfel încât aceste cheltuieli sunt deductibile din punct de vedere fiscal, fiind cheltuieli efectuate în scopul desfășurării corespunzătoare a activității.
Analizând concluziile prezentate în raportul de expertiză contabilă extrajudiciară depus de reclamant, instanța a apreciat că sumele datorate de acesta sunt cele arătate in varianta II, respectiv 700 lei debit compus din 380 lei impozit pe venit și 320 lei majorări de întârziere.
Împotriva acestei sentințe în termen legal au formulat recurs pârâtele, criticând-o sub aspectul legalității și al temeiniciei, solicitând modificarea ei în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.
În motivarea cererii de recurs au arătat acestea că instanța judecătorească a încălcat disp. art. 48 alin. 7 Cod fiscal, care prevăd că nu sunt deductibile sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale, respectiv cheltuielile aferente convorbirilor telefonice.
Au mai arătat recurentele că în mod greșit au fost considerate deductibile cheltuielile privind lucrările de amenajare a spațiului, în condițiile în care actul adițional nr. 2/01.04.2005 la contractul de comodat nr. 1/01.02.2005 nu a fost prezentat organelor de control fiscal, ci doar organului de soluționare a contestațiilor.
Că, în conformitate cu disp. art. 24 alin. 11 lit. c din Legea nr. 571/2003 s-a efectuat amortizarea fiscală pentru perioada 01.01.2008-31.01.2010.
Recurenta Gaa rătat și faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat în nici un fel cu privire la contestarea cheltuielilor pentru combustibil și nici cu privire la desființarea Rapoartelor de inspecție și a Deciziilor de impunere.
Aceeași recurentă a criticat și faptul că în mod greșit a fost și ea obligată la restituirea sumei de 3842 lei (fără a se arăta din ce se compune această sumă,în condițiile în care ea este doar organ de soluționare a contestației.
Recurenta Gaa rătat că, în ceea ce privește cheltuielile de achiziționare a camerei video și ale programului informator, acestea au fost recunoscute ca deductibile drept o perioadă de 4 ani și nu de 3 ani.
Că, în ceea ce privește capătul de cerere referitor la deductibilitatea cheltuielilor de deplasare și cazare, acestea au fost acceptate ca deductibile astfel încât reclamantul nu mai justifică nici un interes și că această excepție a fost invocată în fața instanței de fond care însă nu s-a pronunțat.
În cauză nu s-a formulat întâmpinare.
Recursul este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește cheltuielile aferente convorbirilor telefonice, instanța de judecată reține faptul că recurentele nu au dovedit faptul că acestea au fost efectuate pentru uzul personal al reclamantului, astfel că considerarea lor drept cheltuieli nedeductibile nu este susținut de nici un argument.
În ceea ce privește pentru lucrările de amenajare a spațiului, se reține că aceste lucrări au fost finalizate la data de 30.11.2005 și nu la data de 31.12.2005 cum greșit apreciază recurenta
Se mai reține că în sensul greșit recurenta apreciază că perioada de amortizare este de 10 ani în condițiile existenței actului adițional și ale precizărilor recurentei care, inclusiv în cererea de recurs, precizează că termenul de amortizare este de 5 ani.
În ceea ce privește critica recurentei privitoare la faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la contestarea cheltuielilor pentru combustibil se reține că acest aspect poate leza doar pe reclamant care nu a înțeles să formuleze recurs.
În ceea ce privește critica referitoare la nepronunțarea cererii de desființare a Rapoartelor de inspecție fiscal și da deciziei de impunere, se reține faptul că prin desființarea parțială de Deciziilor sunt modificate și actele în discuție. De asemenea, se mai reține faptul că instanța de judecată este ținută de principiul disponibilității, limitele obiectului fiind stabilite de către reclamant prin cererea de chemare în judecată.
În ceea ce privește critica referitoare la faptul că instanța de judecată nu a indicat din ce se compune suma de 3842 lei, se reține faptul că hotărârea judecătorească este un tot unitar și că dispozitivul se interpretează prin prisma motivării.
În atare condiții, este ușor de stabilit din ce anume se compune suma stabilită de către instanță.
În ceea ce privește cheltuielile de amortizare ale camerei video și ale programului informatic, se reține faptul că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a legii indicând faptul că potrivit art. 24 alin. 10 din Legea nr. 571/2003 perioada de amortizare este de 3 ani și nu de 4 ani, cum greșit apreciază recurenta
În ceea ce privește excepția lipsei de interes, se reține faptul că prin concluziile scrise reclamantul a indicat faptul că cel de al doilea control a avut ca rezultat revenirea asupra considerentelor referitoare la deductibilitatea cheltuielilor de deplasare și de cazare, ceea ce echivalează cu o renunțare la acest motiv și că instanța judecătorească nici nu a analizat acest motiv, fapt pentru care excepția apare ca rămasă fără obiect.
Față de aceste considerente, văzând și disp. art. 312 Cod procedură civilă, urmează a se respinge ca nefondat prezentul recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâtele DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE G și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE G, ambele cu sediul în-, jud. G, împotriva sentinței nr. 328 din data de 10 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 2009.
PREȘEDINTE: Ioan Apostu dr. - - | JUDECĂTOR 2: Elena Romila - - | JUDECĂTOR 3: Simona Gavrila - - |
Grefier, - - |
Red. /08.12.2010
Tehnored./5 ex./29.01.2010
Fond:
Comunicat 3 ex.
Președinte:Ioan ApostuJudecători:Ioan Apostu, Elena Romila, Simona Gavrila
