Anulare act administrativ . Sentința 1239/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR.1239
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 24.03.2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Ghica Alina Nicoleta
GREFIER - - -
Pe rol soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII în contradictoriu cu pârâtul
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamantul CNSAS prin consilier juridic cu delegație la dosar, lipsind pârâtul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat instanței faptul că pentru acest termen, pârâtul a transmis un înscris prin care face referire la actele depuse de reclamant, ce i-au fost comunicate odată cu citația.
Pentru ca reclamantul CNSAS să ia cunoștință de înscrisul depus de pârât, Curtea dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei, reclamantul, prin consilier juridic, arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reclamantul, prin consilier juridic, solicită admiterea acțiunii și constatarea calității de lucrător al Securității în ceea ce-l privește pe pârâtul
CURTEA,
Deliberând asupra cauzei de contencios administrativ, constată că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal, la 17.10.2008, reclamantul CNSAS solicitat constatarea existenței calității de lucrător al Securității, în privința pârâtului
În motivarea în fapt a cererii s-a arătat că prin cererea de verificare din 11.06.2008, adresată CNSAS de către, s-a procedat la verificarea pârâtului, iar din cuprinsul Notei de constatare nr.S/DI/1/2500 din 25.09.2008, precum și a înscrisurilor atașate acesteia, s-a stabilit că pârâtul, având gradul de și funcția de șef birou contrainformații la UM 01323 C (1984), șef serviciu contrainformații la UM 01042 Curtea de A (1985), UM 01015 Curtea de A (1986-1988), UM 02540 - C (1986-1987), a dispus urmărirea informativă a unor persoane semnalate că au rude în străinătate sau suspecte de activități clandestine și atentate, astfel cum reiese din notele informative aflate în dosarele de urmărire informativă.
Se susține, de asemenea, că în aceeași calitate, pârâtul a aprobat urmărirea informativă, interceptarea corespondenței, a convorbirilor telefonice ale mai multor persoane și a instruit mai mulți informatori pentru a stabili concepțiile moral politice ale persoanelor urmărite, activitățile desfășurate de către pârât, în calitate de angajat al fostei Securități, fiind de natură să suprime drepturi și libertăți fundamentale recunoscute și garantate de legislația în vigoare la acea dată, respectiv dreptul la libertatea de exprimare, libertatea opiniilor (art.28 din Constituția României din 1965 și art.19 din Pactul Internațional cu privire la drepturi civile și politice), dreptul la secretul corespondenței și al convorbirilor telefonice, dreptul la viață privată (art.33 din Constituția României din 1965 coroborat cu art.17 din Pactul Internațional cu privire la drepturi civile și politice), dreptul la libera circulație (art.12 din pactul Internațional privind drepturile civile și politice.
În drept cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.1 alin.7, art.33 alin.1, art.2 lit.a, art.8 lit.a și art.11 alin.1 din OUG 24/2008.
În dovedire, reclamantul a depus la dosarul cauzei Nota de Constatare nr.S/DI/1/2500 din 25.09.2008, Dosarele nr.I -, I 6380, I 5302, I 2441, I 502, adrese transmise de CNSAS către, și și adresele de răspuns ale acestor autorități.
Prin întâmpinare, pârâtul a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiate, arătând că funcționarii publici din cadrul CNSAS, substituindu-se instanței s-au antepronunțat susținând că în calitate de lucrător al Securității a suprimat mai multe drepturi și libertăți fundamentale ale omului, prezentând în nota de constatare fapte scoase din contextul ansamblului spețelor respective.
Atașat întâmpinării pârâtul a depus la dosarul cauzei extrase din Constituția din 1965 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice.
Prin încheierea pronunțată în ședința din Camera de consiliu de la 5.12.2008, Tribunalul București - Secția a IX-a Contencios Administrativ și Fiscal dispus scoaterea cauzei de pe rol și înaintarea acesteia Curții de Apel București - Secția a VIII-a Contencios Administrativ și Fiscal în raport de dispozițiile art.34 alin.2 din OUG 24/2008.
În fața instanței legal investită cu soluționarea cauzei pârâtul a arătat că reprezentanții reclamantei au eludat dispozițiile art.10 pct.1 din OUG 24/2008, necomunicând în timp util nota de constatare din 25.09.2008, notă de constatare care nu poartă semnătura celor în drept, solicitând respingerea cererii ca neîntemeiate.
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de obiectul cererii de chemare în judecată și de temeiurile de drept incidente în cauză, Curtea reține următoarele:
Dispozițiile art.2 lit. din OUG 24/2008 definesc noțiunea delucrător al Securității ca fiind"orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945 - 1989, desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului;
Din înscrisurile existente la dosarul cauzei, respectiv adresa nr.S/- din 21.12.2007, a Serviciului Român de Informații (fila 40 dosar) reiese că pârâtul G și-a desfășurat activitatea în perioada 1.08.1967 - 22.12.1989 în cadrul Direcției a din cadrul securității Statului, fiind trecut în rezervă la 31.03.1995 cu gradul de locotenent colonel.
În raport de conținutul acestei adrese, Curtea apreciază îndeplinită prima condiție impusă de dispozițiile art.2 lit.a din OUG 24/2008, în sensul că pârâtul a avut calitatea de ofițer al Securității.
Planul de măsuri vizând persoana numitului soldatului condamnat (fila 14-18 dosar) aprobat de către pârât în calitate de șef al Serviciului de, stabilește în sarcina altor angajați din cadrul compartimentului condus de acesta, prevenirea desfășurării de către persoana urmărită a activității de propagandă emigraționistă și acorda responsabilitatea unor măsuri ce vizau prevenirea acestei persoane de la activitatea ostilă orânduirii socialiste, stabilirea atitudinii politice și documentarea eventualei activități dușmănoase pe care acesta o desfășura.
În cuprinsul aceluiași plan de măsuri pârâtul a coordonat instruirea unor colaboratori în vederea stabilirii preocupărilor și intențiilor persoanei urmărite, o parte din măsurile cuprinse în acest document fiind aduse la îndeplinire, astfel cum reiese din adresa nr.83403/1986 a IJ C-S, din raportul întocmit de căpitanul.
Totodată, din conținutul înscrisului nr.00465 din 23.11.1987 (fila 24, 25 dosar) reiese că pârâtul, în aceeași calitate, a dispus urmărirea numitului, aprobând interceptarea convorbirilor telefonice ale acestuia și efectuarea unor investigații la locul de muncă al soției acestuia.
Planul de cooperare aprobat de pârât în cazul numiților și, relevă că acesta a coordonat și executat activități prin care a dispus supravegherea mai multor persoane și instruirea unor informatori în vederea culegerii de informații despre persoanele urmărite.
Sinteza în dosarul de urmărire informativă, aprobată de pârât, prevedea folosirea mijloacelor specifice de interceptare a corespondenței și a convorbirilor telefonice în privința persoanelor care făceau obiectul urmăririi, dispuse de către pârât.
Din conținutul înscrisurilor menționate anterior, reiese în mod evident că în virtutea funcției sale, prin activitățile desfășurate, pârâtul a adus atingere drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor, recunoscute și garantate de legislația în vigoare la acea dată, prejudiciind grav statutul persoanelor urmărite.
Instanța va înlătura apărarea pârâtului potrivit căreia persoanele în privința cărora a dispus efectuarea unor măsuri de natură să aducă atingere drepturilor și libertăților fundamentale și-au recunoscut faptele pentru care au fost supuse acțiunilor informativ operative, le-au regretat sincer, fără a fi supuse unor constrângeri fizice și morale, neprezentând relevanță în contextul dispozițiilor OUG 24/2008, modalitatea în care pârâtul și-a desfășurat activitatea ca lucrător al Securității.
În consecință, Curtea reține că și a doua condiție prevăzută de dispozițiile art.2 lit.a din OUG 24/2008 este îndeplinită în sensul că prin acțiunile întreprinse în calitatea sa de angajat al organelor Securității, pârâtul a adus atingere dreptului la libertatea de exprimare și libertatea opiniilor, dreptului la secretul corespondenței și al convorbirilor telefonice, dreptului la viață privată și dreptului la libera circulație.
Având în vedere cele expuse anterior, dispozițiile art.2 lit.a din OUG 24/2008, art.33 alin.1, art.8 lit. și art.11 alin.1 din OUG 24/2008, Curtea va admite acțiunea și va constata calitatea de lucrător al Securității în privința pârâtului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea formulată de reclamantul CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂȚII cu sediul în B,--57, sector 3 în contradictoriu cu pârâtul domiciliat în C,-, -.A,.2,.8.
Constată calitatea de lucrător al Securității a pârâtului.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi 24.03.2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.
Tehnored./4 ex.
29.04.2009
Președinte:Ghica Alina NicoletaJudecători:Ghica Alina Nicoleta
