Anulare act administrativ . Sentința 127/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECTIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV
DOSAR NR -
SENTINȚA NR.127
Ședința publică din data de 5 mai 2008
PREȘEDINTE: Maria Stoicescu
Grefier - - -
Pe rol fiind judecarea acțiunii formulată potrivit Legii contenciosului administrativ de către reclamanta, -, domiciliată în orașul V de M,-, Județul P, în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL DE, cu sediul în B, sector 2,-
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la 5 mai 2008, fiind consemnate în încheierea de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanța pentru a da posibilitate pârâtului să depună concluzii scrise, în baza art.156 alin.2 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 12 mai 2008, adoptând următoarea soluție:
CURTEA:
Deliberând asupra acțiunii în contencios administrativ de față, reține următoarele:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată sub nr.328/42 din 1 aprilie 2008, reclamanta - a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâtul Consiliul de să dispună anularea Hotărârii nr.255 din 4 noiembrie 2007 emisă de acesta și să se constate că îndeplinește condițiile impuse de Legea nr. 192/2006 pentru a fi autorizată ca mediator.
În motivarea acțiunii s-a arătat că la 20 septembrie 2007 reclamanta a formulat cererea nr.199 prin care a solicitat autorizarea ca mediator conform art.7 lit.a-f din Legea nr.192/2006, însă la 18 ianuarie 2008 i s-a comunicat hotărârea contestată prin care i-a fost respinsă cererea, motivat de împrejurarea că nu îndeplinește condițiile prevăzute de actele normative ce au incidență în cauză. Apreciază reclamanta că îndeplinește toate condițiile pentru a fi autorizată ca mediator, inclusiv cerința prevăzută la litera c și f, întrucât a absolvit cursurile de master "a conflictelor în drept" organizate de Universitatea B, iar prin eliberarea diplomei de către Ministerul Educației și Cercetării se atestă că respectivele cursuri au fost acreditate conform legii, cerința avizării programului de master de către pârât nu putea fi realizată atât timp cât Consiliul de nu funcționa la momentul autorizării masterului de către Ministerul Educației. S-a mai susținut că cererea sa trebuia să se raporteze numai la dispozițiile Legii nr.192/2006 și nu la alte acte emise de Consiliul de, precizându-se că a încercat soluționarea litigiului pe cale amiabilă, dar fără rezultat.
La data de 21 aprilie 2008 pârâtul a formulat întâmpinare în temeiul art.115 Cod procedură civilă, prin care a invocat excepția necompetenței materiale a instanței, întrucât nu face parte din autorități sau instituții centrale, fiind un organism autonom cu personalitate juridică de interes public, excepție ce a fost respinsă de instanță prin încheierea din 21 aprilie 2008, fila 45.
Pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea acțiunii, întrucât reclamanta nu a făcut dovada că îndeplinește condițiile pentru a fi autorizată să exercite activitatea de mediator, chiar dacă are calitatea de absolvent al unui program post universitar de nivel master, program ce nu a fost avizat de Consiliul de, iar actele emise de către pârât sunt fundamentate pe dispozițiile Legii nr.192/2006 nefiind vorba de o aplicare retroactivă a unor dispoziții legale (filele 24-27).
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată următoarele:
Prin cererea nr.199 din 20 septembrie 2007 reclamanta a solicitat pârâtului să constate că îndeplinește condițiile prevăzute de art.7 lit.a-f din Legea nr.192/2006 și să fie autorizată pentru a exercita activitatea de mediator (fila 32).
După analizarea actelor anexate acestei cereri, respectiv act identitate, diplomă de licență, diplomă de master eliberată de Universitatea cu anexele acesteia, adeverință medicală, cazier judiciar și copie carnet de muncă (filele 33-44), Consiliul de a emis Hotărârea nr.255 din 4 noiembrie 2007 prin care a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea și Organizarea Profesiei de, pentru ca - să fie autorizată ca mediator.
Potrivit art.7 din Legea nr.192/2006 poate fi mediator persoana ce îndeplinește cumulativ condițiile prevăzute de acest text de lege, enumerate la literele a-f, respectiv are capacitate deplină de exercițiu, studii superioare, o vechime în muncă de cel puțin 3 ani sau a absolvit un program post universitar la nivel de master în domeniu acreditat conform legii și avizat de Consiliul de, este aptă din punct de vedere medical pentru exercitarea acestei activități, se bucură de o bună reputație și nu a fost condamnată definitiv pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate de natură a aduce atingere prestigiului profesiei, a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor în condițiile legii, cu excepția absolvenților de programe post - universitare de nivel master în domeniu, acreditate conform legii, și avizate de Consiliul de, această ultimă condiție constatându-se în mod corect de către pârât că nu este îndeplinită în totalitate, întrucât programul de master absolvit de reclamantă nu a fost avizat de către consiliu.
Această ultimă condiție presupune atât acreditarea programului post-universitar la nivel de master în domeniul medierii, acreditare ce este dovedită prin eliberarea diplomei nr.4 din 1 octombrie 2006 de către Universitatea din B, ce atestă că reclamanta a absolvit cursurile de master cu specializarea "a conflictelor în drept", cât și avizarea respectivului program de către Consiliul de, această a doua cerință nefiind îndeplinită.
Susținerile reclamantei potrivit cărora cursurile la nivel de master au fost au fost acreditate de fiind îndeplinită în totalitate cerința prevăzută la lit.f art.7 din Legea nr.192/2006, nu poate fi primită de către instanță, întrucât cursurile în domeniul medierii trebuie să fie atât acreditate de, cât și avizate de Consiliul de, organ autonom cu personalitate juridică de interes public ce funcționează în conformitate cu art.17 din legea menționată anterior, și a Regulamentului său de Funcționare publicat în nr.505/27.07.2007.
De asemenea va fi înlăturată și susținerea potrivit căreia la momentul absolvirii programului de master în domeniul medierii de către reclamantă, consiliul nu funcționa, nefiind deci necesară avizarea prevăzută în lege, întrucât Legea nr.192/2006 fusese promulgată și publicată în Monitorul Oficial nr.441 din 22 mai 2006, condiția avizării programului post-universitar de către Consiliul era prevăzută în actul normativ, astfel că persoanele ce doreau să exercite profesia de mediator trebuiau să se conformeze acestor dispoziții legale, lor incumbându-le obligația de a urma un program de pregătire post-universitar avizat de către pârât, asumându-și riscul absolvirii unor programe de pregătire neavizate.
Mai mult decât atât situația reclamantei se regăsește în dispoziția tranzitorie a art.72 alin.2 din Legea nr.192/2006, urmând la momentul intrării în vigoare a legii un curs de formare în domeniul medierii, însă Consiliul de are prerogativa legală de a evalua conținutul programei de formare prezentată de către persoana interesată și să hotărască în consecință, cum a procedat prin hotărârea contestată, apreciindu-se că programul post-universitar absolvit de - nu îndeplinește cerințele imperative ale legii medierii.
Referitor la avizul Consiliului de privind programul post-universitar în domeniul medierii aflat în curs de derulare, art.74 din lege, statuează că este necesar și că se solicită de instituțiile ce organizează astfel de cursuri în condițiile textului de lege indicat, astfel că aceste cursuri nu sunt exceptate de la avizare.
În ceea ce privește apărarea aceleiași reclamantei conform căreia cererea sa trebuia analizată prin prisma actelor normative în vigoare la 20 septembrie 2007 și nu a celor ulterioare, Curtea urmează să o înlăture întrucât nu s-au avut în considerație condițiile prevăzute în acte normative emise ulterior formulării cererii, cea prevăzută de art.7 lit.f teza finală din Legea nr.192/2007, fiind în vigoare încă de la data publicării acestei legi în Monitorul Oficial la 22 mai 2006, iar prin actele emise în aplicarea acestei legi de Guvern sau de Consiliul de nu se pot prevedea condiții contrare celor inițiale statuate de Legea medierii, ci conforme acesteia.
Pentru aceste considerente, Curtea constată că în mod corect Consiliul de a constat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru ca reclamanta să fie autorizată ca mediator, programul de master în domeniul medierii absolvit de către - nu este avizat de către pârât, Hotărârea nr.254/4.11.2007 emisă de acesta este conformă tuturor dispozițiilor legale incidente în materia medierii, acțiunea reclamantei nu este întemeiată, urmând să fie respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată potrivit Legii contenciosului administrativ de către reclamanta, -, domiciliată în orașul V de M,-, Județul P, în contradictoriu cu pârâtul CONSILIUL DE, cu sediul în B, sector 2,-
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 mai 2008.
Președinte,
- - Grefier,
- -
Red. / tehnored.
4 ex./15 mai 2008.
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3120
Președinte:Maria StoicescuJudecători:Maria Stoicescu
