Anulare act administrativ . Sentința 130/2008. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința civilă nr.130/CA
Ședința publică de la 11 februarie 2008
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Erol Geli
JUDECĂTOR 2: Kamelia Vlad
Grefier - -
S-a luat în examinarecontestațiaformulată de reclamanta T, cu sediul în T,-, județ T, înmatriculată în Registrul comerțului sub numărul J-, CUI RO-, cu sediul ales în C,-, -1,.C,.54, județ C (la avocat ) în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în B, sector 5,- și AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR - DIRECȚIA REGIONALĂ VAMALĂ G - SERVICIUL VAMALĂ, cu sediul în G,-, județul G, având ca obiect anulare act administrativ fiscal emis de autoritate.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 28 ianuarie 2008 și au fost consemnate în încheierea de amânarea pronunțării ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, conform art.260 (1) Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea la data de 4 februarie 2008, 11 februarie 2008, când a pronunțat următoarea hotărâre.
CURTEA
Asupra acțiunii în contencios administrativ de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr-, reclamanta T a chemat în judecată Ministerul Economiei și Finantelor-Agentia Naționala de Administrare Fiscala și Autoritatea Naționaă a Vămilor-Direcția Regională Vamală G - Serviciul Vamală, în calitate de intimate, solicitând ca prin hotărâre judecătorească să se dispună:
1. anularea Deciziei nr. 197/09.07.2007 data de Ministerul Economiei Si Finantelor - Agentia Nationala De Administrare Fiscala si ca o consecința anularea procesului-verbal de control incheiat la data de 11.05.2007, inregistrat sub numarul 419/10705/11.05.2007 la AUTORITATEA NATIONALA A VAMILOR, DIRECTIA REGIONALA VAMALA G-SERVICIUL VAMALA si a Deciziei pentru regularizarea situatiei privind obligatiile suplimentare stabilite la controlul vamal inregistrata la aceeasi autoritate sub nr. 420/10719/11.05.2007;
2. obligarea intimatelor la restituirea drepturilor vamale incasate ca urmare a aplicarii eronate a normelor legale(art. 117 lit. d Cod procedura fiscala), cu dobanzile aferente in procent de 0,1% pe zi potrivit art. 124 raportat la art. 120 alin. 7 Cod procedura fiscala, incepand cu data platii si pana la restituirea efectiva;
3. obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecata (onorariu de avocat).
În motivarea cererii formulate reclamanta susține, în esență, că principala problema de dezlegat de catre instanta si de care depinde legalitatea si temeinicia actului de control, procesul verbal de control încheiat la data de 11.05.2007, înregistrat sub numarul 419/10705/11.05.2007 si a deciziei pentru regularizarea situatiei privind obligațiile suplimentare stabilite la controlul vamal înregistrata la aceeasi autoritate sub nr. 420/10719/11.05.2007 este a se stabili daca rata de randament declarată de societate la emiterea autorizațiilor de perfecționare activa este justificata sau nu.
De asemenea se precizează că nu trebuie să se confunde rata de randament nejustificata cu rata de randament eronat declarată. Se apreciază că în speța, se putea considera cel mult ca rata de randament declarată de societatea noastra a fost eronată si nu nejustificată de cantitatea de produs obținut, făra întreaga cantitate de tabla importata obținerea produsului compensator-nave si corpuri de nava nu ar fi fost posibila.
Dispozitiile art. 393 din HG nr. 1114/2001 stipulează" eseurile si resturile rezultate ca urmare a procesului de prelucrare a marfurilor se considera ca fiind marfuri utilizate conform destinatiei fina1e". Atata vreme cat textul de lege nu distinge dupa cum aceste resturi tehnologice au fost valorificate sau nu si nici nu exista vreun alt text legal invocat de intimate care sa distinga si să arate ca asupra resturilor tehnologice valorificate se percep drepturi vamale de import nu realizează în ce condiții constatarile organelor de control ar putea fi reținute drept legale.
Pornind de la constatarea faptului ca subscrisa a valorificat prin vanzare catre diverse societati cantitatea de 3.464,968 tone deseuri metalice rezultate în mod necesar din procesarea tablelor navale din introduse în țara în regim de perfecționare activa cu suspendare, intimata învestita cu solutionarea contestației a ajuns la concluzia că rata de randament declarată de reclamantă, verificata si aprobata de organul de control, nu justifica cantitatile de marfuri plasate sub regim de perfecționare activa, astfel ca datorează drepturi vamale aferente resturilor tehnologice rezultate în procesul de debitare a tablei navale.
Arată că intimatele au ignorat dispozitiile art. 5 lit. c din Legea nr. 465/2001 care prevăd faptul că "deținătorii de deșeuri industriale reciclabile, persoane juridice, sunt obligati să asigure strângerea, sortarea si depozitarea temporară a acestora, cu respectarea normelor de protecție a sănătății populației și a mediului înconjurător, precum și reintroducerea lor în circuitul productiv prin:. c) predarea către agenții economici specializați, autorizați pentru valorificare, a deseurilor industriale reciclabile"care o obligau la predarea deseurilor catre societati de recilare contracost.
Se remarcă desigur faptul ca respectivele societați au preluat resturile metalice cu titlul de "deseuri metalice" și nicidecum cu titlul de bucați de material metalic, produs metalic etc. Astfel este incontestabil faptul ca in urma procesului de perfectionare activa societatea reclamantă a obtinut doar produsul compensator principal și, urmare a procesului de fabricație, au rezultat deșeuri metalice.
Prin apărările formulate intimatele,în opinia reclamantei contestatoare,nu ar fi fost în măsură să ofere o explicatie plauzibila, un argument stiintific al modului de calcul a drepturilor de import datorate, astfel ca,aceasta este în imposibilitate de a verifica temeinicia stabilirii diferențelor de drepturi vamale în sarcina sa.
Aprecierea ca o cantitate de x tone deșeu metalic echivaleaza cu greutatea unei foi de tablă de importata nu poate fi retinuta ca si procedeu stiințific de determinare a valorii la care se vor calcula drepturi de import întrucat, niciodata o gramada de deseu metalic nu va putea fi achiziționata la prețul unei foi de tabla noua prelucrabila.
Daca simpla aprecierea faptului ca introducerea în circuitul civil a cantității de deseuri metalice valorificata catre societatile specializate în prelucrarea și reciclarea resturilor metalice de tabla este suficienta pentru a transforma aceste deșeuri în produse compensatoare secundare, ar fi trebuit ca drepturile de import să fi fost stabilite la valoarea obținuta de societatea reclamantă din valorificarea acestor "produse compensatoare".
Se arată astfel că că procesul-verbal de control încheiat la data de 11.05.2007, înregistrat sub numarul 419/10705/11.05.2007 la Autoritatea Nationala A Vamilor, Directia Regionala Vamala G-Serviciul Vamala și Decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite la controlul vamal înregistrata la aceeasi autoritate sub nr. 420/10719/11.05.2007 sunt nelegale si netemeinice pentru argumentele expuse în contestație,solicitându-se admiterea contestației anularea Deciziei nr. 197/09.07.2007 data de Ministerul Economiei Si Finantelor - Agentia Nationala de Administrare Fiscala cu consecința anulării Procesului-verbal de control încheiat la data de 11.05.2007, înregistrat sub numarul 419/10705/11.05.2007 la Autoritatea Nationala A Vamilor, Directia Regionala Vamala G-Serviciul Vamala și a Deciziei pentru regularizarea situatiei privind obligatiile suplimentare stabilize la controlul vamal inregistrata la aceeasi autoritate sub nr. 420/10719/11.05.2007-, obligarea intimatelor la restituirea drepturilor vamale încasate ca urmare a aplicarii eronate a normelor legale (art. 117 lit. d Cod procedura fiscala), cu dobanzile aferente în procent de 0,1% pe zi potrivit art. 124 raportat la art. 120 alin. 7 Cod procedura fiscala, incepand cu data platii si pana la restituirea efectiva precum și obligarea intimatelor la plata cheltuielilor de judecata(onorariu de avocat).
În susținerea contestației formulate au fost invocate ca temei de drept dispozițiile art. 266-268 Cod vamal, art. 7 din Legea nr. 554/2004, art. 175 din Codul d e procedura fiscala, art. 5 din Legea nr. 465/2001, dispozitiile Legii nr. 141/1997 si ale HG 1114/2001, art. 146 si 274 Cod procedura civila.
In condițiile artt.115 Cod procedură civilă părăta intimată Direcția Regionala pentru Accize si Operatiuni Vamale G, prin reprezentantii legali, a formulat, in nume propriu precum si în numele si pentru Autoritatea Nationala a Vamilor, întâmpinare solicitând respingerea acțiunii formulata de T A împotriva Deciziei nr.197/09.07.2007 emisa de Ministerul Economiei si Finantelor - Directia Generala de Solutionare a Contestatiilor si împotriva Deciziei nr.10719/11.05.2007 pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite prin controlul vamal ulterior (prin procesul verbal de control nr.10705/11.05.2007) emisa de catre Directia Regionala Vamala. G (actualmente, Directia Regionala pentru Accize si Operatiuni Vamale G) - Serviciul Vamala, pentru următoarele motive:
1.Referitor la situația de fapt se constată că în intervalul 2002 - 2006, contestatoarea a introdus în țara, din Ucraina, in regim vamal suspensiv de perfectionare activa (cu suspendarea obligatiei achitarii drepturilor de import), diferite cantitati de tabla utilizata, conform propriilor declaratii, pentru obtinerea de produse compensatoare, respectiv corpuri de nave si nave maritime.
Introducerea tablei navale în țara s-a realizat in baza autorizatiilor de perfectionare activa eliberate de autoritatea vamala.
Eliberarea autorizatiilor de perfectionare activa s-a realizat in baza cererilor formulate de catre contestatoare, in calitate de titular de regim vamal suspensiv, cereri formulate in temeiul art.189 din Regulamentul vamal aprobat prin HG11 14/2001 si in conformitate cu modelul prezentat in Anexa 11 la acest act normativ.
În mod obligatoriu, in cererea de autorizare se inscrie de catre solicitant, rata de randament pentru obtinerea produsului compensator declarat.
Potrivit art. 195 alin.3 din Regulamentul vamal, aprobat prin HG1114/2001, "Autoritatea vamala care autorizeaza regimul vamal de perfectionare activa, in aplicarea art. 113 alin. (3) din Codul vamal al Romaniei, verifica rata de randament determinata de titularul operatiunii. Verificarea ratei de randament se face pe baza normativelor si notelor de consum rezultate din contractul extern sau din declaratia pe propria raspundere intocmita de solicitant si anexata la cererea de acordare a regimului de perfectionare activa."
Conform propriilor declaratii, ratele de randament pentru prelucrarea tablei navale in vederea obtinerii produsului compensator declarat, aveau valori cuprinse intre 68% si 96%.
Pe cale de consecinta, valoarea pierderilor era situata intre 32% si 4%.
Potrivit art. 187 lit. c) din Regulamentul vamal aprobat prin HG11 14/2001, prin pierderi, in cadrul operatiunilor de perfectionare activa, se intelege "partea din marfurile importate care este distrusa si dispare in cursul operatiunii de perfectionare activa, in special prin evaporare, uscare, esapare sub forma de gaz sau prin trecere in apa de spalare".
In realitate, din verificarile documentare efectuate de catre echipa de control din cadrul G - Serviciul Vamala, precum si din declaratiile scrise ale contestatoarei, a rezultat faptul ca valoarea pierderile era mult mai decat aceea declarata, precum si faptul ca, pe langa produsul compensator principal (declarat in cererea de autorizare a regimului de perfectionare activa), in cadrul procesului de prelucrare, rezulta si produs compensator secundar ( intitulat de catre contestatoare, in mod eronat,pierdere rezultata din procesul de taiere - resturi tehnologice" ).
Potrivit art. 187 lit. b) din Regulamentul vamal aprobat prin HG1114/2001, notiunea de produse compensatoare secundare este definita astfel: "produsele compensatoare, altele decat cele pentru care a fost autorizat regimul de perfectionare activa, dar care rezulta in mod necesar din procesul de perfectionare".
Acest produs compensator secundar, rezulta in urma prelucrarii tablei navale introdusa in tara in regim de perfectionare activa cu suspendarea platii drepturilor de import aferente.
Urmare verificarilor efectuate de echipa de control si chiar sustinerilor contestatoarei, a rezultat ca produsele compensatoare secundare (pentru care nu au fost achitate drepturi de import) au fost vandute unor societati specializate in colectarea deseurilor metalice.
Potrivit art.211 din Regulamentul vamal aprobat prin HG1114/2001, "Regimul de perfectionare activa in sistemul cu suspendare a drepturilor de import se incheie pentru marfurile straine cand produsele compensatoare sau marfurile in aceeasi stare fac obiectul unei declaratii pentru o noua destinatie vamala.".
De asemenea, potrivit art.155 alin.1 din Regulamentul vamal aprobat prin HG 1114/2001 "egimul vamal suspensiv inceteaza daca marfurile plasate sub acest regim sau, dupa caz, produsele compensatoare ori transformate obtinute primesc, in mod legal, o alta destinatie vamala sau un alt regim vamal."
Potrivit art. 64 alin.1 și 2 din Legea 141/1997 (Codul vamal al Romaniei), act normativ aplicabil pentru operatiunile desfasurate de catre contestatoare in perioada supusa verificarii (2002 2006), mportul consta in intrarea in tara a marfurilor straine si introducerea acestora in circuitul economic.
La importul marfurilor, autoritatea vamala realizeaza procedura de vamuire si de incasare a datoriei vamale aferente drepturilor de import, aplicand si masurile de politica comerciala."
In primul rand, trebuie subliniat faptul ca, produsele compensatoare secundare nu au primit in mod legal o alta destinatie vamala sau un alt regim vamal, fiind introduse in circuitul economic fara indeplinirea formalitatilor prevazute de lege, asa incat pentru aceasta marfa introdusa definitiv in tara, se datorau drepturi vamale de import.
Prin urmare, T, in momentul in care a declarat autoritatii vamale ca a lichidat in totalitate operatiunile de perfectionare activa, sau mai inainte de acest moment, era obligat sa solicite un regim vamal sau o destinatie vamala pentru produsele compensatoare secundare rezultate in urma operatiunii de perfectionare activa.
Astfel,in cazul in care ar fi solicitat exportul produselor compensatoare secundare, contestatoarea nu ar mai fi datorat nici o suma cu titlul de datorie vamala aferente acestor marfuri.
Verificand inscrisurile aferente fiecarei operatiuni de introducere in tara a tablei navale si destinata perfectionarii active, precum si inscrisurile referitoare la consumul de materie prima (tabla ) si la instrainarile de produse compensatoare secundare (deseurile metalice rezultate in urma procesului de perfectionare activa), echipa de control a constatat diferentele intre ratele de randament declarate si cele reale, cantitatile de produs compensator secundar obtinut si valoarea drepturilor vamale de import aferente tablei navale introdusa definitiv in tara (importata).
Astfel, potrivit art.195 alin.4 teza 2 din Regulamentul vamal aprobat prin HG 11 14/2001,
"Daca in urma verificarii, rata de randament nu este justificata pentru cantitatile de marfuri plasate sub regim de perfectionare activa, care intra in componenta produselor compensatoare si care nu pot considerate pierderi normale, se calculeaza si se incaseaza drepturile de import calculate pe baza elementelor de taxare specifice acestor marfuri " (), iar potrivit art.215 alin. I din acelasi act normativ,
"Atunci cand produsele compensatoare sunt importate in totalitate sau in parte, cuantumul taxelor vamale si al altor drepturi de import se determina pe baza cantitatii si valorii marfurilor de import intrate in componenta produselor compensatoare ".
In acest sens sunt si dispozitiile art. 144 alin.1 lit.b) care stipulează faptul că datoria vamala ia nastere si in urmatoarele cazuri: b) neindeplinirea uneia dintre conditiile stabilite prin regimul vamal sub care au fost plasate; precum și ale art. 148 alin.2 din Legea 141/1997 care arată că din momentul nasterii datoriei vamale daca nu este posibila stabilirea cu exactitate a momentului in care se naste datoria vamala, momentul luat in considerare pentru stabilirea elementelor de taxare proprii marfurilor in cauza este acela in care autoritatea vamala constata ca marfurile se afla intr-o situatie care face sa se o datorie vamala. Cand, la data constatarii, autoritatile vamale dispun de informatii din care rezulta ca datoria vamala s-a nascut intr-un moment anterior, cuantumul drepturilor de import se determina pe baza elementelor de taxare existente la data cea mai indepartata ce poate fi stabilita pe baza acelor informatii. "
Astfel se apreciază ca lipsite de temei afirmatiile recalamantei contestatoare contestatoarei, potrivit cu care autoritatea vamala ar fi trebuit sa cont, la stabilirea drepturilor de import, de contravaloarea deseurilor metalice (produselor compensatoare secundare) incasata la instrainarea (vanzarea) acestora catre societatile specializate in colectarea acestor deseuri.
Mai mult decat atat, indiferent de modul in care contestatoarea a inteles sa procedeze cu produsul compensator secundar (vanzare sub forma bruta, ori prelucrat si/sau transformat in "cratiti, ibrice, etc."), atat timp cat a fost importat definitiv, datoreaza drepturile de import aferente.
Raportat la afirmatia contestatoarei cu privire la situatia obtinerii de "cratiti, ibrice, etc.", trebuie subliniat faptul ca, intr-o astfel de situatie ar fi devenit incidente dispozitiile art. 190 din Regulamentul vamal aprobat prin HG1114/2001: " cazul in care se obtin produse compensatoare din alte produse compensatoare rezultate in urma unei autorizatii deja eliberate, titularul regimului vamal care efectueaza operatiuni succesive de perfectionare activa este obligat sa rezinte p. la directia regionala vamala interjudeteana o noua cerere de autorizare a regimului de perfectionare activa, conform modelului prevazut in anexa nr. 11, referindu-se la autorizatia anterioara."
În opinia intimatei părăte contestatoarea se afla in eroare si atunci cand incearca sa sustina si sa exemplifice faptul ca,prin rata de randament se determina cantitatea de marfuri plasata sub regim de perfectionare activa care nu a fost utilizata conform destinatiei finale declarate.
Astfel, potrivit art. 113 alin. 1 din Legea 141/1997 "produsele compensatoare sunt rezultatul obtinut in urma procesului de perfectionare", fara a se face distinctie intre produse compensatoare principale si produse compensatoare secundare, astfel cum sunt definite prin textul art.187 lit. a) si b) din Regulamentul Vamal aprobat prin HG11 14/2001, iar potrivit art/113 alin.3 din Legea 141/1997, "rata de randament reprezinta cantitatea sau procentajul de roduse p. compensatoare obtinute in urma procesului de redirectionare activa a unor cantitati determinate de marfuri importate" ().
2. In ceea ce priveste textul art.393 (ce face parte din Capitolul 16, intitulat "Controlul destinatiei finale") din Regulamentul vamal aprobat prin HG11 14/2001, se precizează că nu este incident cauzei deduse judecății.
Precizarile cuprinse in acest text de lege se refera la marfurile importate definitiv, cu o anumita destinatie si scop, si care beneficiaza de anumite facilitati (tratament tarifar favorabil, preferential) in cazul in care se respecta destinatia (scopul) declarata a marfurilor.
Spre exemplu, importul unor marfuri destinate a fi utilizate de titularii de regim in anumite zone defavorizate, importul de unor marfuri in vederea utilizarii lor strict de catre titularii de regim vamal pentru dezvoltarea activitatilor proprii de productie si servicii (ex. Legea 133/19990) etc.
In raport de argumentele mai sus expuse se solicită instantei respingerea actiunii formululate de reclamanta contestatoare mpotriva Deciziei nr.197/09.07.2007 emisa de Ministerul Economiei si Finantelor Directia Generala de Solutionare a Contestatiilor si impotriva Deciziei nr.10719/11.05.2007 pentru regularizarea situatiei privind obligatiile suplimentare stabilite prin controlul vamal ulterior (prin procesul verbal de control nr.10705/11.05.2007) emisa de catre Directia Regionala Vamala G (actualmente, Directia Regionala pentru Accize si Operatiuni Vamale G) Serviciul Vamala.
De asemenea pe parcursul desdfășurării cercetării judecătoarești prin notele de concluzii depuse la dosarul cauzei intimatele au supus atenției instanței de judecată și următoarele aspecte, raportat la apărările reclamantei contestatoare:
1. Într-o opinie formulată de către reclamanta contestatoare s-a susținut faptul ca parata Directia Regionala pentru Accize si Operatiuni Vamale G, ar fi efectuat numeroase controale la sediul sau, fara sa se constate nereguli de felul celor constatate prin actul administrativ fiscal reprezentat de Decizia nr.10719/11.05.2007 pentru regularizarea situatiei privind obligatiile suplimentare stabilite prin controlul vamal ulterior.
de aceste sustineri,fără nici un suport probatoriu,intimatele precizează urmatoarele:
a) controlul ulterior realizat de echipa de control din cadrul Gaa vut ca si tema "controlul ulterior planificat al operatiunilor de perfectionare activa (privind regimul vamal sau destinatia vamala a resturilor metalice de tabla rezultate in urma operatiunilor de perfectionare activa) desfasurate in perioada 2002 - 2006 la T ", tema fiind inscrisa atat in ordinul de control nr.48/02.04.2007 cat si in procesul verbal de control nr.10705/11.05.2007 intocmit la finalul controlului si comunicat reclamantei;
Urmare reorganizarii autoritatii vamale (Ordinul nr.8799/10.11.2006), competenta teritoriala a Directiei Regionale pentru Accize si Operatiuni Vamale G s-a extins si asupra operatiunilor desfasurate in judetul T, incepand cu data de 01.01.2007.
Prin urmare, G nu a efectuat si nici nu putea sa efectueze "numeroase controale" la sediul reclamantei anterior acestei date.
b) controale avand tematica precizata anterior, pentru operatiunile de perfectionare activa desfasurate de reclamanta in intervalul 2002 - 2006, nu au fost efectuate, in perioada anterioara datei de 01.01.2007, nici de catre Constanta (competenta teritorial pana la 31.12.2006) si nici de alte structuri cu atributii de control din cadrul autoritatii vamale.
2. Prin procesarea materiei prime reprezentata de tabla introdusa temporar in tara (in regim vamal de perfectionare activa cu suspendarea obligatiei achitarii drepturilor de import), au rezultat:
cea mai mare parte a fost incorporata in produsul compensator principal (nava sau corpul de nava).
alta parte a fost pierduta ca urmare a distrugerii, disparand prin evaporare, transformare in zgura sau pulberi metalice, irecuperabile, ca urmare a unor procese tehnologice (sablare, polizare, taiere), aceasta parte reprezentand pierderile normale (in sensul art. 187 lit.c si art. 195 alin.4 din Regulamentul vamal aprobat prin HG 11 14/2001).
alta (ultima) parte din tabla procesata, reprezentand resturi tehnologice rezultate in urma procesului de taiere (conform propriilor declaratii ale reclamantei, inscrise in Anexa 1 la procesul verbal de control nr.10705/11.05.2007), a fost introdusa in circuitul economic intern al Romaniei, fiind vanduta catre societatile specializate si abilitate in colectarea deseurilor metalice.
de aceasta situatie intimatele apreciază că trebuiesc subliniate urmatoarele aspecte:
1. prin valorificarea acestor deseuri, reclamanta contestatoare a obtinut profit ca urmare a vanzarii unei marfi introdusa in tara fara plata drepturilor vamale de import, marfa ce, de altfel, nici nu apartinea reclamantei ci partenerului extern ce a solicitat fabricarea navei sau corpului de nava.
2. aceste deseuri reprezinta, potrivit art. 187 lit.b din Regulamentul vamal, produse compensatoare secundare.
3. potrivit art. 113 alin.3 din Legea 141/1997 (Codul vamal, in vigoare la data desfasurarii operatiunilor) "rata de randament reprezinta cantitatea sau procentajul de produse compensatoare obtinute in urma procesului de perfectionare activa ".
Prin urmare, rata de randament declarata pe propia raspundere de catre reclamanta, era eronata deoarece a fost stabilita prin considerarea si a resturilor tehnologice (produse compensatoare secundare) valorificate ulterior, ca fiind pierderi normale irecuperabile.
In fapt, la stabilirea si declararea corecta a ratei de randament, trebuiau avute in vedere, pe de o parte produsele compensatoare (principale si secundare) obtinute din materia prima ( tabla ) si, pe de alta parte, de pierderile irecuperabile (disparute prin evaporare, transformare in zgura sau pulberi metalice) rezultate din procesele tehnologice.
Potrivit art.64 alin.1 și 2 din Legea 141/1997 (Codul vamal al Romaniei), act normativ aplicabil pentru operatiunile desfasurate de catre contestatoare in perioada supusa verificarii (2002 - 2006), "mportul consta in intrarea in tara a marfurilor straine si introducerea acestora in circuitul economic.
La importul marfurilor, autoritatea vamala realizeaza procedura de vamuire si de incasare a datoriei vamale aferente drepturilor de import, aplicand si masurile de politica comerciala."
In raport de toatre aspectele subliniate trebuie subliniat faptul că produsele compensatoare secundare nu au primit in mod legal o alta destinatie vamala sau un alt regim vamal, fiind introduse in circuitul economic fara indeplinirea formalitatilor prevazute de lege, asa incat pentru aceasta marfa introdusa definitiv in tara, se datorau drepturi vamale de import.
3. Sustinerile reclamantei contestatoare în referire la faptul ca nu avea alta solutie decat aceea (neconfonna cu dispozitiile legale) la care a apelat, motivat de faptul ca in perioada supusa controlului era imposibil sa se solicite acordarea regimului vamal de import pentru produsele compensatoare secundare deoarece importul era supus licentierii, iar licenta de import nu se elibera decat in baza unui contract sau comenzi, nu fac altceva decat sa sublinieze culpa reclamantei contestatoare care, pe de o parte, nu a depus diligentele necesare in vederea indeplinirii formalitatilor prevazute pentru situatia in care ar fi dorit sa solicite acordarea regimului vamal de import pentru aceste produse compensatoare secundare, iar pe de alta parte, nu a tinut seama de dispozitiile legale potrivit carora, pentru inchiderea corecta a regimului vamal de perfectionare activa, avea posibilitatea solicitarii exportului atat pentru produsul compensator principal (nava sau corpul de nava) cat si pentru produsele compensatoare secundare (deseurile metalice), situatie in care nu ar fi datorat drepturi vamale.
Potrivit art.155 alin.1 din Regulementul vamal aprobat prin HG 1114/2001, "regimul vamal suspensiv inceteaza daca marfurile plasate sub acest regim sau, dupa caz, produsele compensatoare ori transformate obtinute primesc, in mod legal, o alta destinatie vamala sau un alt regim vamal"ceea ce inseamna ca reclamanta contestatoare avea posibilitatea sa incheie corect si in totalitate regimul de perfectionare activa daca solicita in mod legal o alta destinatie vamala sau un alt regim vamal (nu numai export) pentru produsele compensatoare.
Deoarece reclamanta a solicitat, in mod legal, un alt regim vamal (export) numai pentru produsul compensator principal (nava sau corpul de nava), pentru produsul compensator secundar (deseurile metalice) au devenit aplicabile dispozitiile art. 155 alin.2, 195 alin. 4 teza 2, art.215 alm.1 din Regulamentul vamal aprobat prin HG 1114/2001, art. 144 alin.1 lit.b) coroborat cu art.148 din Legea 141/1997(Codul vamal).
4.Valoarea "monstruoasa" a debitului, astfel cum a fost apreciata de catre reclamanta contestatoare prin concluziile sale orale, se datoreaza cantitatii "monstruoase" de tabla sub forma de deseuri, ce a rezultat in urma operatiunilor de perfectionare activa desfasurate in perioada 2002 - 2006 de catre reclamanta si anume, celor 3.464, 968 tone deseuri tabla (coloana 13 din Anexa 5 la procesul verbal de control), valorificata de catre reclamanta, valorii in vama a acestor produse compensatoare secundare (determinata potrivit art.215 alin.1 din Regulamentul vamal si art.148 din Legea 141/1997), dobanzilor si majorarilor de intarziere calculate conform art.108, 114 alin.1, 115 si 120 din OG92/2003 ( Codul d e procedura fiscala) cu modificarile aduse de art.111 din Legea 210/2005, pana la data de 11.05.2007 inclusiv.
5. De asemenea subliniază faptul că, datoria vamala nascuta din nerespectarea sau neaplicarea corecta a dispozitiilor legislatiei vamale amintite anterior, nu trebuie perceputa ca avand caracter sanctionatoriu ci ca pe o obligatie de plata catre bugetul statului a taxelor sau/si impozitelor datorate la un moment, dat ca urmare a desfasurarii unor activitati pentru care legea prevede plata unor astfel de taxe sau/si impozite, si neachitate la acel termen.
In referire la solicitarea cererea reclamantei de restituire a drepturilor vamale cu dobanzile aferente in procent de 0,1 % pe zi, "incepand cu data platii si pana la restituirea efectiva", se arată urmatoarele:
Suma reprezentand datoria vamala stabilita prin actul administrativ fiscal reprezentat de Decizia de regularizare nr.10719/11.05.2007 emisa de G, nu a fost incasata prin executare silita ci, prin plata benevola efectuata de reclamanta
Solicitarea reclamantei privind momentul de la care ar urma sa fie calculate dobanzile aferente sumei platite, in cazul admiterii primului capat de cerere, este in neconcordanta cu prevederile art. 117 alin. 1 lit.f si art. 117 alin.2 din nr.OG92/2003, raportat la prevederile art. 124, invocat de catre reclamanta, din acelasi act normativ.
În concluzie se solicită instantei să dispună respingerea acțiunii introdusă de reclamanta contestatoare cu consecința menținerii ca temeinice și legale a Deciziei nr.197/09.07.2007 emisă de Ministerul Economiei și Finanțelor - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor și Deciziei nr.10719/11.05.2007 pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite prin controlul vamal ulterior,emisă de către Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale
Avănd în vedere întreg materialul probator administrat în cauză instanța reține că acțiunea formulată este nefondată, pentru următoarele considerente:
Prin decizia pentru regularizarea situației privind obligațiile suplimentare stabilite de controlul vamal,înregistrat sub nr.10719/11.05.2007 la Direcția Regională Vamală G s-a stabilit un total de plată de 4.263.016 lei în sarcina reclamantei contestatoare în calitate de contribuabil,apreciindu-se faptul că în urma verificării s-a constatat că rata de randament nu este justificată pentru cantitățile de mărfuri plasate sub regim de perfecționare activă,care intră în componența produselor compensatoare și care nu pot fi considerate pierderi normale,astfel că s-au calculat și încasat drepturile de import pe baza elementelor de taxare specifice acestor mărfuri.
Prin decizia nr.197/09.07.2007 intimata părătă Ministerul Economiei și Finanțelor a dispus respingerea ca neîntemeiată a contestației formulată de către recalamanta T pentru suma de 4.263.016 lei reprezentănd taxe vamale,accesorii aferente taxei vamale,comision vamal,accesorii aferente comisionului vamal,accesorii aferente
Reclamanta contestatoare a introdus în țară în decursul a patru ani de zile,perioada 2002 - 2006, în regim vamal suspensiv de perfecționare activă,respectiv cu suspendarea obligației achitării drepturilor de import,diferite cantități de tablă din Ucraina,pentru a fi utilizată în obținerea de produse compensatoare,corpuri de navă și nave maritime.
Rata de randament scontată de către titulara regimului vamal suspensiv pentru obținerea produsului compensatior declarat și înscrisă obligatoriu în cererea de autorizare avea valori cuprinse între 68 % și 96% diferența fiind reprezentată de pierderi.
Din probatoriul administrat în cauză a rezultat faptul că procentajul de pierderi tehnologice era mult mai mic decăt cel declarat inițial mai mult în cadrul procesului de prelucrare a rezultat pe de o parte un produs compensator principal declarat în cererea de autorizare a regimului de perfecționare activă și pe de altă parte un produs compensator secundar, nedeclarat, catalogat de către contestatoarea reclamantă în mod impropriu ca și pierdere rezultată din procesul de tăiere, respectiv rest tehnologic, aceasta în condițiile în care disp.art.187 lit.c din Regulamentul Vamal aprobat prin nr.HG1114/2001 definesc în mod strict această noțiune,în sensul că este partea din mărfurile importate care este distrusă si dispare din mărfurile importate în special prin evaporare,uscare,eșapare sub formă de gaz sau prin trecere în apa de spălare,ceea ce nu este cazul în mod evident în speța dedusă judecății.
Susținerile reclamantei contestatoare referitoare la modul de calcul eronat al ratei de randament nu sunt întemeiate deoarece așa cum rezultă din art.113 din Lega nr.141/1997 rata de randament reprezintă cantitatea sau procentajul de produse compensatoare, principale și secundare,rezultate din procesul de perfecționare activă a unor cantități determinate de mărfuri importate.
Rata de randament este reprezentată de cantitatea ori procentajul de produse compensatoare, principale - corpuri de navă și secundare - resturi metalice,fier recuperabil toate obținute urmare a epuizării procesului de perfecționare activă.
Cum în cauza dedusă judecății nu ne cantonăm în mod exclusiv în situația unor pierderi tehnologice normale ci și în aceea a existenței unor produse compensatoare secundare,rezultă că rata de randament antamată și declarată de către reclamanta contestatoare nu este reală astfel că părătele intimate au procedat la calcularea și reținerea drepturilor vamale de import datorate,contestatoarea nefiind în măsură să invoce prev.disp.art.195 alin.4 paragraf 1din nr.HG1114/2001 în vederea justificării faptului că valorifică prin vănzare deșeuri de fier pe piața internă,cu sursă de proveniență din afara teritoriului vamal al țării noastre,deșeuri pentru care nu a achitat drepturile de import datoare în mod legal.
In aceste condiții s-a apreciat corect faptul că devin incidente prevederile alin.4 paragraful 2 al aceluiași text de lege potrivit cu care dacă în urma verificării rata de randament nu este justificată pentru cantitățile de mărfuri plasate sub regim de perfecționare activă,care intră în componența produselor compensatoare și care nu pot fi considerate pierderi normale,se calculează și se încasează drepturile de import calculate pe baza elementelor de taxare specifice acestor mărfuri.
Regimul vamal suspensiv încetează dacă mărfurile plasate sub acest regim au după caz, produsele compensatoare ori transformate obținute primesc, în mod legal,o altă destinație vamală sau un alt regim vamal,în cauză produsele compensatoare secundare rezultate în urma procesului de perfecționare activă a tablelor navale au primit în mod nelegal o altă destinație fiind introduse prin comercializare pe piața internă în circuitul economic fără ca reclamanta să solicite autorității vamale competente acordarea unui regim sau destinație vamală acestora.
In aceste condiții contestatoarea reclamantă nu a respectat obligația legală generală impusă de Legiuitorul român în disp.art.93 din Codul Vamal potrivit cu care titularul aprobării este obligat să informeze de îndată autoritatea vamală asupra oricărei modificări care influențează derularea operațiunii sau regimul vamal aprobat, condiții în care si-a asumat în mod conștient riscul instituirii obligațiilor de plată contestate,aceasta cu atăt mai mult cu căt nu și-a îndeplinit nici obligația de a solicita un regim vamal sau o destinație vamală pentru produsele compensatoare rezultate în urma operațiunii de perfecționare activă în momentul declarării autorității vamale a faptului că a lichidat în totalitate operațiunile de perfecționare activă astfel că nu se poate acredita ideea relei credințe a intimatelor părăte în calculele efectuate care ar fi ajuns la sume "monstruoase"deosebit de împovărătoare pentru aceasta.
In referire la majorările de întărziere și penalitățile datorate de către reclamanta contestatoare,stabilite prin decizia de regularizare a situației nr.10719/11.05.2007,a cărei anulare se solicită, întocmită în baza procesului verbal dresat la aceeași dată sub nr.10705 de organele vamale ale Direcției Regionale vamale G,acestea nu reprezintă decăt un accesoriu al debitului principal calculat în sarcina sa,cum acesta debit se va constata ca fiind datorat și cum "accessorium sequitur principale" urmează a se aprecia ca nefondată și critica referitoare la această sumă.
Raportat la considerentele mai sus expuse și analizate urmează a dispune respingerea acțiunii formulate ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată contestația formulată de reclamanta T, cu sediul în T,-, județ T, înmatriculată în Registrul comerțului sub numărul J-, CUI RO-, cu sediul ales în C,-, -1,.C,.54, județ C (la avocat ) în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - AGENȚIA NAȚIONALĂ DE ADMINISTRARE FISCALĂ, cu sediul în B, sector 5,- și AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR - DIRECȚIA REGIONALĂ VAMALĂ G - SERVICIUL VAMALĂ, cu sediul în G,-, județul G, având ca obiect anulare act administrativ fiscal.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 11 februarie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
12 februarie 2008
red.hot. -25.03.2008
6ex/25.03.2008
Președinte:Erol GeliJudecători:Erol Geli, Kamelia Vlad
