Anulare act administrativ . Decizia 1327/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1327
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE -IE 2008
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Iuliana Rîciu JUDECĂTOR
-- -- JUDECĂTOR
-- - - JUDECĂTOR
GREFIER -
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta DGFP D, împotriva sentinței nr.844 din data de 20 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
La apelul făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic pentru recurenta pârâtă DGFP D și pe intimat pârâtă C și avocat pentru intimatul reclamant.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul a fost declarat în termenul legal, că s-a depus la instanța a cărei hotărâre se atacă, potrivit art. 302 și este scutit de taxa de timbru.
S-a arătat că intimatul reclamant a depus întâmpinare.
Curtea, apreciind cauza în stare de judecată s-a acordat cuvântul părților prezente pentru a pune concluzii asupra recursului de față;
Consilier juridic pentru recurenta pârâtă DGFP D și pentru intimat pârâtă C, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii cererii de chemare în judecată, conform motivelor de recurs expuse pe larg.
Avocat pentru intimatul reclamant, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică, conform motivelor expuse pe larg în întâmpinarea depusă la dosar, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr. 844/20.03.2008 a Tribunalului Dolj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal a fost admisă cererea formulată de reclamantul și a fost dispusă anularea deciziei nr. 113/18.10.2007 emisă de DGFP D și a deciziei de plăți anticipate nr. -/07.02.2007 emisă de
În motivare instanța a reținut că prin contractul de constituite a dreptului de superficie încheiat la data de 12.11.1996 reclamantul a constituit în favoarea România dreptul de superficie asupra terenului deținut în proprietate, în vederea realizării unei stații de alimentare cu carburanți. Ulterior, reclamantul a cedat folosința terenului în cauză în societății comerciale prin contractul de comodat încheiat la data de 10.05.2004 și a notificat totodată organul fiscal cu privire la acest aspect prin cererea înregistrară sub nr. 27050/31.03.2005.
Urmare acestui contract, în sarcina comodatarului au trecut toate cheltuielile privind folosința terenului precum și toate obligațiile referitoare la terenul în cauză asumate de comodant față de terți (art. 4 din contract).
Ulterior încheierii contractului de comodat a făcut declarații de impunere pentru veniturile realizate din cedarea folosinței bunurilor și a achitat impozitul aferent pentru veniturile realizate din chirie.
În acest context instanța a reținut că, în privința reclamantului, nu mai sunt incidente dispozițiile art. 82 din Legea 571/2003 privind stabilirea plăților anticipate de impozit întrucât acesta nu mai realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor ca urmare a contractului de comodat încheiat cu C, decizia de impunere contestată fiind din acest motiv nelegală.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs la 05.05.2008 pârâta DGFP D, apreciind că hotărârea pronunțată este dată cu aplicarea greșită a legii.
S-a arătat, în motivare, că instanța de fond face o confuzie între decizia de impunere pentru plăți anticipate, reglementată de art. 82 Cod fiscal și decizia de impunere pentru plata impozitului anual reglementată de art. 84 Cod fiscal.
S-a arătat că reclamntul nu a respectat termenul de 15 zile prev. de art. 163 din HG nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și că adresa prin care se arată că drepturile și obligațiile care decurg din contractul nr. 18340/1996 a fost depusă după emiterea și comunicarea Deciziei de impunere pentru plăți anticipate pentru anul 2007.
S-a apreciat eronată susținerea instanței de fond privind neincidența dispoz. art. 82 Cod fiscal, deoarece decizia de plăți anticipate a fost emisă cu respectarea dispozițiilor legale.
În drept, au fost invocate dispoz. art. 304 pct. 3 și 3041Cod pr. civilă.
La data de 18.06.2008 intimatul reclamant a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea recursului, arătând că soluția instanței de fond fiind legală și temeinică.
Analizând cauza, prin prisma criticilor formulate, Curtea apreciază recursul nefondat pentru următoarele considerente:
Recurenta DGFP D critică soluția instanței de fond, arătând că aceasta a făcut o confuzie între dispoz. art. 82 Cod fiscal și art.84 Cod fiscal și că reclamantul nu respectat termenul de 15 zile prev. de art. 163 din HG nr. 44/2004, depunând adresa prin care a arătat că drepturile și obligațiile care decurg din contractul nr. 18340/1996 încheiat cu Romania SRL au fost transferate către SC SRL începând cu data de 01.06.2004 după emiterea deciziei de impunere pentru plăți anticipate pentru anul 2007.
Aceste susțineri ale recurentei sunt însă eronate.
Conform înscrisurilor depuse la dosarul de fond (filele 43 - 53), reclamantul a înștiințat recurenta DGFP D de transferul drepturilor și obligațiilor rezultate din contractul nr. 18340 din 25.11.1996 încheiat cu Romania SRL către SC SRL încă din 31.03.2005, arătând în mod expres că nu mai declară venituri din chirii începând cu anul 2006.
Această înștiințare a fost înregistrată sub nr. 27050/31.03.2005 la DGFP D (fila 12 dosar fond).
Așa cum rezultă din decizia de impunere pentru plăți anticipate cu titlu de impozit pe anul 2007 înregistrat sub nr. -2 din 07.02.2007, recurenta-pârâtă calculează, în anul 2007, venitul estimat și plățile anticipate cu titlu de impozit aferente anului 2007, ignorând practic înștiințarea depusă și înregistrată de reclamant chiar la sediul pârâtei încă din anul 2005. În consecință, nu numai că înștiințarea nu a fost depusă de reclamant după emiterea deciziei de impunere cum eronat susține recurenta, ci se afla înregistrată la recurentă cu doi ani înainte.
În aceste condiții, instanța de fond a reținut corect că în privința reclamantului nu mai sunt incidente dispoz. art. 82 Cod fiscal, întrucât, acesta nu mai realiza venituri din cedarea folosinței bunurilor, ca urmare a contractului de comodat încheiat cu SC SRL, decizia de impunere contestată fiind din acest motiv nelegală.
Pentru considerentele exprimate, apreciind că hotărârea instanței de fond este temeinică și legală,Curtea urmează ca, în baza art. 312 Cod pr. civilă să respingă recursul pârâtei DGFP D ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâta DGFP D, împotriva sentinței nr.844 din data de 20 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Iunie 2008.
PREȘEDINTE: Iuliana Rîciu | JUDECĂTOR 2: Elena Canțăr | JUDECĂTOR 3: Sanda Lungu |
Grefier, |
red. Jud. S
Ex.2//11.07.2008
Jud. fond G
C
Președinte:Iuliana RîciuJudecători:Iuliana Rîciu, Elena Canțăr, Sanda Lungu
