Anulare act administrativ . Decizia 1374/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE NR. 1374/CA/2009
Ședința publică de la 02 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Claudia Clonța
JUDECĂTOR 2: Marieta Florea
JUDECĂTOR 3: Marius
Grefier
Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta DGFP A împotriva sentinței nr.364/CAF/2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția comercială și de contencios administrativ în dosar nr-.
În interiorul termenului de pronunțare la dosarul cauzei nu au fost depuse acte din partea părților litigante.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din 24.11.2009, când a fost amânată pronunțarea pentru data de azi, încheiere care parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea în contencios fiscal înregistrată la Tribunalul Alba sub dosar nr- reclamanta - Complex SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice A ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună:
- anularea Deciziei nr. 48/2007 emisă de către A;
- anularea parțială a Deciziei de impunere nr. 580/15.05.2007 și a raportului de inspecție fiscală nr. -/24.05.2007 și exonerarea reclamantei de la plata sumei de 152.701 lei impozit pe profit TVA și accesorii aferente acestora;
- restituirea sumei încasată ilegal de la societate până în prezent;
- suspendarea executării deciziei de impunere nr. 580/15.05.2007;
În motivarea acțiunii, reclamanta susține că estimarea unei marje de profit de 5% și a unui profit suplimentar de 203.632.583 lei pentru anul 2001 este nefundamentată economic și fiscal, deoarece reclamanta a reflectat în totalitate veniturile și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, iar recalcularea profitului impozabil și a impozitului pe profit pe anul 2001 este făcută eronat de către organul de control, deoarece suma de 391.300.105 lei, nu a fost înregistrată pe costuri și nu a afectat contul 600 " cheltuieli cu materii prime " ci are impact numai asupra conturilor 300 " materii prime " și 121 "profit și pierderi.
Se mai arata ca profitul impozabil pentru anul 2003 este de 171.715.461 lei deoarece atât contractul de prestări servicii nr. 47/16.09.2002, cât și contractul fără număr cu - SRL îndeplinesc cerințele prev. de pct. 9.14 din nr.HG 859/2002 pentru a putea deduce cheltuielile aferente obținerii acestui venit, iar pentru anul 2004 suma de 30.000.000 lei este o cheltuială deductibilă fiscal în totalitate, fiind justificată prin contractul de comision din data de 5.04.2004, iar neadmiterea sumei de 306.514.954 lei pe costuri pe motiv că la finele lucrării ce face obiectul contractului de execuție lucrări nr. 3656/12.04.2004, încheiat cu Primăria A, cantitățile bonate sunt mai mari decât cele din oferte este eronată deoarece este posibil ca prețurile materialelor să fi crescut, iar complexitatea lucrării să fi impus folosirea unor materiale mai noi și mai scumpe. Pentru pentru anul 2005 reclamanta afirmă că suma de 6715,55 lei ar trebui admisă ca și cheltuială deductibilă pentru că are la bază bonuri de consum care atestă faptul că materialele au fost folosite pentru lucrarea " rețea canalizare pe str. G - din A", iar profitul impozabil pe anul 2006 este de -,28 lei deoarece factura nr. 66100/22.12.2006, în sumă de 9950 lei, emisă de Media Târgu M în baza Contractului nr. 219/27.11.2006 îndeplinește cerințele prev. de art. 4 lit. m din Legea nr. 571/2003 și HG nr. 44/2004, astfel că este o cheltuială deductibilă fiscal.
Reclamanta susține că nu datorează impozit pe profit pe perioada 2001 - 2006, deoarece societatea a declarat la 31.12.2006 un impozit pe profit de 33.155 lei, în plus cu 7063,84 lei, față de cât reiese din calculul efectiv (26.093,16 lei) sumă care se compensează cu suma de 721,17 lei aferentă perioadei 2001-2006.
De asemenea, reclamanta consideră că avea posibilitatea de a nu colecta TVA la avansuri, astfel că pentru anul 2001 TVA-ul suplimentar de plată este de 2.311.567 lei, din care 1.063.446 lei reprezintă TVA colectat în minus de societate și 1.248.121 lei constituie TVA aferent cheltuielilor de protocol nedeductibil fiscal; la nivelul anului 2002 există o diferență de TVA, ce constă în TVA aferent cheltuielilor de protocol nedeductibile fiscal, în sumă de 9.268.513 lei, întrucât suma de 391.300.100 lei reprezintă materii prime și materiale care au fost stornate și au reîntregit contul " Materii prime și materiale", astfel că nu a afectat cheltuiala societății și nu presupune stabilirea unui TVA suplimentar de 74.347.020 lei;
La nivelul anului 2003, reclamanta susține că suma de 789.915.965 lei aferentă contractelor încheiate cu - SRL A este o cheltuială deductibilă integral, factura emisă de - SRL A are la bază un contract de comision care era necesar societății, astfel că TVA-ul aferent acesteia în sumă de 5.700.000 lei este deductibil, că suma de 306.514.950 lei aferentă materialelor este deductibilă fiscal și că la nivelul anului 2004 societatea are de plată un TVA suplimentar de 6.541.582 lei deductibil integral pentru că are la bază documente justificative, fiind aferent lucrărilor efectuate pentru " rețea canalizare pe str. -. - din
Se mai afirma că pentru lucrările de reabilitare a sistemului distribuție alimentară cu apă efectuate în perioada iunie - 2006, către firma J/V ANKARA au fost emise facturi fiscale în valoare de 170.606,70 lei, societatea înregistrând în contul 704 "Venituri din lucrări executate și servicii", venituri diminuate cu garanția de bună execuție în sumă de 17.060,62 lei pentru care se datorează TVA în sumă de 3241,57 lei, chiar în situația în care garanția nu este încasată; prestațiile de servicii în baza contractului încheiat cu Media Târgu M, facturate cu factura nr. 66100/22.12.2006 sunt reale și generează o cheltuială deductibilă și un TVA deductibil în sumă de 1891 lei.
Pârâta Aas olicitat prin întâmpinare respingerea ca neîntemeiată a acțiunii întrucât inspectorii fiscali care au incheiat raportul fiscal au calculat impozitul pe profit si TVA-ul cu respectarea dispozițiilor legale în materie.
Prin sentința civilă nr. 364/CAF/2009 Tribunalul Albaa admis în parte acțiunea reclamantei, a anulat decizia nr. 48/10.09.2007 emisă de către A, decizia de impunere nr. 580/15.05.2007 și raportul de inspecție fiscală nr. -/24.05.2007 în ceea ce privește:
- stabilirea unui impozit pe profit suplimentar pe anul 2001 ca urmare estimării bazei impozabile la nivelul unei marje de profit în medie de 5% pentru veniturile realizate în anul 2001;
- stabilirea unui impozit pe profit suplimentar pe anul 2002 ca urmare recalculării: bazei impozabile prin considerarea ca nedeductibilă fiscal sumei de 391.300 105 lei;
- stabilirea unui impozit pe profit suplimentar pe anul 2004 ca urmare recalculării bazei impozabile prin considerarea ca nedeductibilă fiscal a sumei de 306.514.954 lei;
- stabilirea unui profit pe impozit suplimentar ca urmare a recalculării bazei impozabile prin considerarea ca nedeductibilă fiscal a sumei de 67.155.544 lei;
- stabilirea unei diferențe de pentru anul 2002 ca urmare a considerării ca nedeductibile fiscal a sumei de 391.300.105 lei;
- stabilirea unor diferențe de TVA pentru anul 2004 ca urmare considerării ca nedeductibilă fiscal a sumei de 306.514.954 lei
- stabilirea unor diferențe de TVA pentru anul 2005 ca urmare a considerării ca nedeductibilă fiscal a sumei de 67.155.544 lei, obligând pârâta să plătească reclamantei suma de 1504,3 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această hotărâre s-a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile pentru a se proceda la estimarea bazei impozabile, deoarece în cazul în care la finele anului 2001 nu există lucrări în curs de execuție este evident că toate cheltuielile înregistrate în contabilitate sunt pentru lucrările din anul 2001, iar suma de 391.300.105 lei reprezintă retururi la materiale care nu erau la parametrii tehnicii și economici ceruți de lucrare și că aceste cheltuieli nu au fost incluse pe costuri.
Instanța constată neîntemeiate susținerile reclamantei privind deductibilitatea sumei de 789.915.965 lei, nefiind demonstrat ca servicii facturate au fost necesare desfășurării activității sale, precum si a sumei de 24.300.000 lei atâta timp cât în factura emisă de - SRL nu au fost menționate contractele pentru intermedierea cărora aceasta a fost emisă.
De asemenea, au fost apreciate deductibile fiscal și sumele de 306.514.954 lei si de 67.155.544 lei, reprezentând diferența dintre valoarea bonurilor de consum înregistrată de reclamantă în contabilitate și valoarea nominalizată în situațiile de lucrări întocmite cu privire la contractele încheiate cu Primăria și Administrația local A întrucât pe parcursul lucrării pot interveni situații în care sunt necesare cheltuieli suplimentare, care nu pot fi prevăzute la data întocmirii devizului, iar, pe de altă parte, nimeni nu plătește ceva ce nu s-a prestat. In schimb impozitul pe profit suplimentar pentru anul 2006 fost stabilit corect de organul fiscal, reclamanta nedovedind îndeplinirea tuturor cerințelor prev. de lege pentru ca o cheltuială să poată fi considerată deductibilă.
In ceea ce privește A-ul pe anul 2002, nefiind antreprenor de lucrări imobiliare, reclamanta nu putea să opteze pentru plata A la efectuarea livrărilor, dar nu exista obligația de a colecta TVA suplimentar ca urmare reținerii pe costuri a sumei de 391.300.105 lei, deoarece în cauză s-a demonstrat că această sumă nu a fost inclusă pe costuri.
In rest, s-a reținut că doar cheltuielile apreciate deductibile dau dreptul la deducerea taxei pe valoare adăugată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta solicitând modificarea sentinței cu consecința respingerii acțiunii.
In motivarea recursului se susține că, în mod greșit s-a apreciat eronată estimarea impozitului pe profit pe anul 2001, iar în măsura în care reclamanta nu a întocmit fise de magazie pentru materialele aprovizionate și consumate în anul 2002, suma de 39130 lei nu putea fi admisă pe costuri.
Se mai arată că nu s-a ținut cont de necesitatea actelor justificative și că organul fiscal a stabilit în mod corect sumele reprezentând cheltuieli cu materiale neadmise pe costuri, recalculând profitul impozabil și impozitul pe profit pe anii 2004 si 2005.
De asemenea, s-a susținut că instanța de fond a considerat greșit că nu se impune calcularea TVA-ului suplimentar aferent materialelor care au diminuat stocul cu suma de 39130 lei în anul 2002 și că este deductibil fiscal TVA -ul calculat pe anii 2004 si 2004 raportat la materialele care au depășit valoarea de deviz prevăzută în contractele de execuție lucrări.
In drept, art. 304 pct. 9.pr.civ.
Recursul este scutit de timbraj.
Intimata a solicitat respingerea recursului apreciind ca sentința atacată este legală si temeinică.
Verificând sentința atacată din prisma motivelor invocate raportat și la dispozițiile art. 304 ind. 1.pr.civ. curtea retine următoarele:
Raportat la impozitul pe profit aferent anului 2001, în mod corect s-a reținut de către prima instanță că nu se impunea estimarea bazei de impunere prin aplicarea unei marje medii de profit de 5 % asupra veniturilor realizate în acest an fiscal, conform prevederilor art. 67 din OG nr. 92/2003.
Astfel, atât veniturile, cât și cheltuielile totale ocazionate de activitățile desfășurate în anul 2001 erau corect înregistrate contabil, împrejurarea că unele din cheltuielile directe și indirecte nu erau înregistrate defalcat pe lucrările executate de către reclamantă nefiind de natură a justifica incidența dispozițiilor sus-menționate, în măsura în care nu s-a dovedit derularea contractelor de execuție și în anul fiscal următor.
În ceea ce privește impozitul pe profit suplimentar pe anul 2002 și TVA-ul stabilit suplimentar, faptul că suma de 391.300.105 lei reprezintă cheltuieli ce nu au fost incluse pe costuri și nu se impune calcularea unui impozit pe profit și respectiv, a unei taxe pe valoarea adăugată, a fost determinat de către prima instanță raportat la concluziile expertizei contabile efectuate în cauză și, chiar dacă reclamanta nu a întocmit fișe de magazie pentru materialele achiziționate în anul 2002, consumul de materii prime a fost reflectat în contabilitate.
Având în vedere că, până la întocmirea procesului-verbal de recepție finală, nu se poate determina cval. lucrărilor de execuție realizate de reclamantă în anii 2004 și, respectiv, 2005, în baza contractelor încheiate cu beneficiarii Primăria și Administrația local A, diferența dintre valoarea bonurilor de consum înregistrată de reclamantă în contabilitate și valoarea nominalizată în situațiile de lucrări nu poate justifica "de plano" includerea sumei rezultate în categoria cheltuielilor nedeductibile.
În măsura în care lucrările executate au fost recepționate de beneficiari, iar situațiile de lucrări, ca acte premergătoare recepției finale nu sunt singurele documente justificative pentru materialele consumate, bonurile de consum întocmite de reclamantă fiind înregistrate contabil, necesitatea încheierii de acte adiționale fiind apreciată doar de părțile contractante, diferența de cheltuieli a fost corect determinată ca deductibilă, neimpunându-se recalcularea profitului impozabil pe anii 2004 și 2005 și nici a impozitelor pe profit aferente.
În consecință, fiind considerate aceste cheltuieli ca deductibile fiscal, materialele consumate în anii 2004 și 2005 pentru lucrările sus-menționate au fost destinate utilizării în cadrul operațiunilor sale taxabile, fiind justificat dreptul de deducere al TVA-ului aferent.
Pentru aceste considerente, apreciind că nu subzistă motivele de recurs invocate, sentința atacată fiind legală și temeinică, în temeiul art. 312.pr.civ. va fi respins ca nefondat prezentul recurs.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta DGFP A împotriva sentinței nr.364/CAF/2009 pronunțată de Tribunalul Alba - Secția comercială și de contencios administrativ în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 2.12. 2009.
Președinte, - - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red.
Tehnored./4 ex./21.12.2009
Jud.fond
Președinte:Mariana Claudia ClonțaJudecători:Mariana Claudia Clonța, Marieta Florea, Marius
