Anulare act administrativ . Decizia 1464/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1464
Ședința publică de la 25 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sanda Lungu
JUDECĂTOR 2: Elena Canțăr Președinte Secție
JUDECĂTOR 3: Magdalena Fănuță
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr. 929 din 15 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat recurentul reclamant -, lipsind intimata pârâtă
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței faptul că recursul nu a fost declarat în termenul legal.
S-a arătat întîmpinarea depusă la dosar de către intimata pârâtă G prin care a solicitat și judecarea cauzei în lipsă, conform prevederilor art. 242 alin.2
Recurentul reclamant -, solicită termen pentru observarea întîmpinării.
Curtea respinge ca neîntemeiată cererea de amânare formulată de recurent întrucât întîmpinarea a fost depusă în termenul legal având astfel posibilitatea să o observe de la dosar, după care pune în discuție excepția tardivității declarării recursului.
Recurentul reclamant -, solicită respingerea excepției apreciind că recursul a fost declarat în termenul legal.
Pe fond solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.929 din 15.04.2008 a Tribunalului Gorj - secția Contencios Administrativ și Fiscal a fost respinsă acțiunea în anulare formulată de reclamantul - împotriva pârâtei
În motivare instanța a reținut că în mod corect s-a emis decizia de recuperare a ajutorului bănesc acordat reclamantului sub forma de bonuri valorice în cuantum de 1500 lei, acesta nefiind îndreptățit la această sumă, neîndeplinind condițiile prevăzute la art.2 alin.2 lit.a din OUG 91/2005, respectiv, nu a făcut dovada existenței unui contract individual de furnizare a gazelor naturale în vederea achiziționării acestora pentru consum casnic propriu, contract încheiat cu furnizorul, în cazul de față cu SC SA B, iar contractul respectiv să se refere la racordarea gazelor naturale la soba de teracotă și nu doar la aragaz.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs la 12 mai 2008 reclamantul -, solicitând admiterea acțiunii sau casarea sentinței recurată și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, cu cheltuieli de judecată.
În motivare se arată că hotărârea recurată este nelegală, deoarece din declarațiile martorilor rezultă că a avut o sobă, racordată la gaze naturale, cu care încălzea întreaga locuință, fiind îndeplinite cerințele art.2 alin.2 lit.a,c și1din OUG 91/2005, dispoziții din care nu rezultă că ar fi trebuit să existe un contract de furnizare de gaze naturale.
Totodată se arată că scopul OUG 91/2005, precizat de legiuitor în art.1, este eficientizarea consumului de gaze naturale utilizate la încălzirea locuinței, prin respingerea cererii sale fiind încurajată achiziționarea de surse de energie neperformante.
În drept au fost invocate dispoz.art.304 pct.6-9.
La dosar au fost depuse, în copie, procesul verbal de montare și predare - primire a contorului de gaze naturale din 09.04.2002, și contractul de furnizare a gazelor naturale nr.810/25.01.2002.
La 19.06.2008, intimata Gad epus la dosar întîmpinare, solicitând respingerea recursului apreciind hotărârea instanței de fond legală și temeinică.
Analizând cauza, prin prisma criticilor formulate, Curtea apreciază recursul nefondat pentru următoarele considerente.
Curtea, ținând seama de prevederile art.20 alin.3 din legea 554/2004, în sensul că instanța de recurs nu poate să dispună decât o singură dată casarea cu trimitere, va proceda în mod direct la analizarea pe fond a cauzei.
Astfel, pentru a putea beneficia de ajutorul financiar prevăzut de OUG 91/2005, solicitantul trebuie să îndeplinească mai multe condiții, între altele fiind aceea prevăzută de art.2 alin.2 lit.a și1de a fi titular de contract individual de furnizare a gazelor naturale și să aibă sobă de teracotă, așa cum este definită în art.2 al Normelor metodologice din HG 1249/2005.
Din probele administrate, rezultă că reclamantul intimat a avut în locuință sobă de teracotă, așa cum cere textul legii însă nu avea contract individual de furnizare a gazelor naturale pentru aceasta.
În ceea ce privește prima probă, aceea cu înscrisuri, aceasta există la dosarul cauzei, iar cu privire la proba cu martori, au fost audiați martori, ale căror declarații trebuiau coroborate cu celelalte probe, rezultând cu certitudine că soba nu era racordată legal la rețeaua de furnizare gaze naturale
Astfel fiind, este dovedit cu certitudine că reclamantul nu îndeplinea condițiile cerute de art.1 din OUG 91/2005, pentru a beneficia de ajutorul bănesc.
Decizia de imputație constituie chiar obiect de legiferare în anumite materii, spre exemplu în art.85 din Legea 188/1999 se prevede că recuperarea pagubei aduse unei instituții publice se face prin emiterea unui ordin sau dispoziții de imputație.
În speța de față, suma acordată de către se circumscrie noțiunii de ajutor de stat, așa cum s-a arătat în mod constant de către pârâtă.
Ajutorul de stat în speța de față s-a acordat unor anumite categorii de persoane fizice, furnizorul ajutorului fiind prin direcția teritorială.
Ajutorul de stat acordat prin condiții de nerespectare a legii devine ajutor de stat nelegal, care trebuie recuperat de furnizor, iar în situația în care acesta nu ia măsuri de recuperare decizia poată să aparțină consiliului concurenței.
Așa cum s-a arătat de către pârâta intimată, în temeiul art.1942cod de procedură fiscală, furnizorul ajutorului de stat, ca urmare a exercitării activității de supraveghere, când constată încălcare actelor normative, emite decizii privind recuperarea ajutorului de stat acordat ilegal.
Așadar, decizia de recuperare a ajutorului este prevăzută de lege și faptul că a fost denumită decizie de imputație nu contravine nici unei norme de drept și nici unui principiu de drept.
Curtea mai arată că prin emiterea deciziei de imputație, în vederea recuperării ajutorului de stat, nu s-a creat în nici un fel nici o discriminare, iar faptul că OG 91/2005 se aplică numai unor anumite categorii de persoane, în condițiile expres prevăzute în acest act normativ, nu încalcă prevederile Constituției.
Într-adevăr în cuprinsul art.16 din Constituția României este reglementată egalitatea în drepturi a cetățenilor români.
Conform textului citat, cetățenii sunt egali în fața legii și autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.
Egalitatea în fața legii nu înseamnă uniformitate, în sensul că o lege să se aplice în mod obligatoriu tuturor categoriilor de cetățeni dintr-un teritoriu național.
Legea reglementează situații deosebite care se aplică însă în mod egal tuturor celor cărora se adresează, acesta fiind sensul noțiunii de egalitate în drepturi.
În nici un caz judecătorul nu poate, pe motiv că legea discriminează, să extindă prevederile unei legi la o categorie necuprinsă în legea respectivă, pentru că în cazul respectiv s-ar transforma în legislator pozitiv.
Pentru motivele invocate, curtea apreciază recursul nefondat, urmând ca, în baza art.312, să dispună respingerea acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr. 929 din 15 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Iunie 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red -
Tehnored SI 2 ex./08.07.2008
Jud fond /I
Președinte:Sanda LunguJudecători:Sanda Lungu, Elena Canțăr, Magdalena Fănuță
