Anulare act administrativ . Sentința 158/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA Nr. 158/F/CA/2008
Ședința publică de la 15 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Costinaș
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta SRL în contradictoriu cu pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor B - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor, Direcția Generală a Finanțelor Publice H și Agenția Națională de Administrare Fiscală, având ca obiect anulare act administrativ și suspendarea punerii în executare a creanțelor fiscale cuprinse în raportul de inspecție fiscală și a deciziei de impunere.
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă mandatarul ales al reclamantei, avocat, reprezentantul pârâtelor H și Agenția Națională de Administrare Fiscală, consilier juridic, lipsă fiind pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor B-Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care expune dispozițiile instanței de la termenul de judecată din 24.09.2008.
Reprezentantul pârâtelor H și Agenția Națională de Administrare Fiscală depune la dosar delegațiile de reprezentare.
Instanța pune în discuție cererea de suspendare a punerii în executare a creanțelor fiscale cuprinse în raportul de inspecție fiscală și a deciziei de impunere, cerere formulată de mandatara reclamantei.
Mandatara reclamantei solicită suspendarea, în baza art. 15 din legea contenciosului, până la soluționarea irevocabilă a hotărârii formulate împotriva actului administrativ atacat cu motivarea că, în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 15 din 554/2004, paguba este iminentă, fabrica de medicamente este în imposibilitate să plătească salariile și să achite chiria spațiului în care se desfășoară activitatea, ajungându-se la desființarea activității.
Se mai arată că, în cauză a invocat și practica europeană, arătând că este corectă suspendarea, atâta timp cât instanța nu s-a pronunțat asupra actului atacat.
Din lecturarea înscrisurilor administrate în cauză se poate constata că facilitatea fiscală nu a fost revocată; în speța de față trebuia dispusă stoparea facilităților.
Mandatara reclamantei mai arată că, deciziile de impunere sunt lovite de nulitate, stoparea se poate dispune când se constată că s-a depășit intensitatea maximă admisă, din anul 2005 reclamanta nu mai beneficiază de ajutor de stat.
Se mai invocă în cauză faptul că, la inspecția efectuată nu s-a ținut cont de cheltuielile de producție avute de reclamantă, iar Regulamentul emis în anul 2003 retroactivat.
În susținerea acțiunii formulate, mandatara reclamantei solicită încuviințarea probei cu expertiza contabilă, obligându-se să indice în scris obiectivele.
Reprezentantul pârâtelor formal, se opune încuviințării probei solicitate de mandatara reclamantei.
Mandatara reclamantei și reprezentantul pârâtelor arată că nu mai au cereri de formulat.
CURTEA DE APEL
Reclamanta SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor B-Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor, Agenția Națională de Administrare Fiscală și Direcția Generală a Finanțelor Publice H să se anuleze decizia nr. 119/2008 privind soluționarea contestației, a deciziile de impunere suplimentare emise de DGFP sub nr. 699/2007 și 946/2007, a rapoartelor de inspecție fiscala întocmite. În motivarea acțiunii se arata ca organele fiscale au procedat nelegal în privința creanțelor fiscale constatate, deoarece Ministerul d e Finanțe avea obligația să dispună suspendarea sau încetarea ajutorului de stat acordat în momentul în care se constată depășirea intensității maxime admise. Reclamanta a mai evidențiat calculul greșit al creanțelor fiscale datorate prin neluarea în considerare a investițiilor realizate.
Prin cererea de suspendare formulata reclamanta solicita, în temeiul art.15 din 554/2004, sa se dispună suspendarea punerii în executare a actelor de impunere pana la data ramerii irevocabile a hotărârii ce se va pronunța în cauză. Se arată că sunt îndeplinite în cauză cele două condiții, atât paguba iminenta, cât și cazul bine justificat. Creanța fiscală stabilită prin actele contestate este considerabilă, iar punerea în executare ar prejudicia desfășurarea activității de către societate, raportat la cifra de afaceri și ar avea influență și asupra angajaților. Se apreciază că în cauza este îndeplinita și condiția cazului bine justificat, prin faptul că aparența dreptului este în favoarea reclamantei, iar măsurile asiguratorii dispuse de pârâtă nu sunt în măsură să afecteze recuperarea creanței.
Examinând cererea de suspendare formulata de reclamanta, potrivit dispozițiilor art. 15 din 554/2004, instanța constata ca aceasta este întemeiata pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 15 din 554/2004, suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi solicitată de reclamant, pentru motivele prevăzute la art. 14, si prin cererea adresată instanței competente pentru anularea, in tot sau in parte, a actului atacat. În acest caz, instanța poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odată cu acțiunea principală sau printr-o acțiune separată, până la soluționarea acțiunii în fond.
În art. 14 din 554/2004 se menționează că in cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, in condițiile art. 7, autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate sa ceara instanței competente sa dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral pana la pronunțarea instanței de fond.
Legea oferă posibilitatea suspendării actului administrativ ca o situație de excepție, dar numai în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente. Aceste condiții trebuie întrunite cumulativ. Paguba iminenta reprezintă prejudiciul material viitor si previzibil sau, după caz, perturbarea previzibila a funcționarii unei autorități publice sau a unui serviciu public, iar cazurile bine justificate sunt împrejurările legate de starea de fapt si de drept, care determina o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ (art. 2 lit. s si t din 554/2004).
În baza rapoartelor de inspecție fiscală nr. 20694/28 05 2007 și 20918/31 07 2007 întocmit de DGFP a fost emise deciziile de impunere nr. 946/2007 și 699/2007 prin care se stabilesc obligații de plată ale reclamantei către bugetul statului în sumă totală de 1.573.640 lei reprezentând impozit pe profit, majorări și penalități de întârziere aferente, taxa pe valoare adăugată, majorări și penalități de întârziere aferente. Împotriva titlului de creanță, reclamanta a formulat contestație ce a fost respinsa de ANAF prin decizia nr. 119/2008.
Potrivit actelor de la filele nr.117-126 din dosar, DGFP a luat masuri asiguratorii asupra bunurilor reclamantei prin indisponibilizarea sumelor de bani existente în conturi și prin înființarea ipotecilor asupra bunurilor imobile ale reclamantei. Având în vedere că suma stabilită drept creanță către bugetul statului este considerabilă, executarea silită este în măsură să prejudicieze desfășurarea viitoare a activității economice a reclamantei, având repercusiuni asupra contractelor în derulare. Se mai constata faptul că reclamanta a contestat legalitatea și temeinicia masurilor stabilite, solicitând probe prin care sa dovedească ca masurile dispuse sunt contrare legii, cât și determinarea eronata a creanței. Astfel, se constata ca în cauză sunt îndeplinite cele doua condiții pentru a dispune suspendarea executării deciziei de impunere. Măsura provizorie dispusă nu prejudiciază executarea silită, deoarece în cauză au fost instituite masuri asiguratorii. Actele prin care reclamanta dovedește îndeplinirea condițiilor cerute de lege se află la filele 117-139 din dosar.
În cauza a fost achitată cauțiunea stabilita de instanță, potrivit art. 215 din Codul d e procedura fiscala.
În consecință, în temeiul art. 15 din 554/2004 se va admite cererea reclamantei și se va dispune suspendarea punerii în executare a creanțelor fiscale cuprinse în deciziile de impunere emise pana la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
Pentru aceste motive,
În numele legii
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta SRL B cu sediul în B,-, județul H formulată în contradictoriu cu pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor B-Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor, Agenția Națională de Administrare Fiscală și Direcția Generală a Finanțelor Publice H și în consecință:
Dispune suspendarea punerii în executare a creanțelor fiscale cuprinse Deciziile de impunere cu nr. 699/28.05.2007 și nr. 946/31.07.2007 până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei.
Executorie de drept.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 octombrie 2008.
Președinte, Grefier,
- - - -
Red.GC
Dact./ex.4/10.11.2008
Președinte:Gabriela CostinașJudecători:Gabriela Costinaș
