Anulare act administrativ . Sentința 175/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința nr. 175/ Dosar nr-
Ședința publică de la 17 decembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Silviu Gabriel Barbu judecător
Grefier - - -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra acțiunii formulate de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului - Agenția Națională pentru Protecția Mediului, având ca obiect "anulare act administrativ" - Decizia nr. 321/23.04.2009 emisă de pârâtă.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedură îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 16 decembrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 17 decembrie 2009.
CURTEA:
Asupra acțiunii reclamantului:
Reclamantul, prin cererea adresată Tribunalului Covasna, a solicitat să se sesizeze Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea OUG nr.37/2009, respectiv să se dispună anularea Deciziei nr.321/23.04.2009 emis de pârâtă, prin care reclamantul a fost eliberat din funcție. Reclamantul a solicitat și suspendarea actului administrativ prin care a fost suspendat din funcție. La termenul de judecată din 16 decembrie 2009, reclamantul a arătat că renunță la judecarea petitului având ca obiect suspendarea actului administrativ prin care a fost eliberat din funcție. Prin sentința civilă nr.603/19.06.2009 a Tribunalului Covasna, pronunțată în dosarul nr-, s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de APEL BRAȘOV ca instanță de fond. Reclamantul a solicitat distinct, prin acțiune îndreptată și direct la Curtea de APEL BRAȘOV și înregistrată sub nr-, în contradictoriu cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului, anularea Deciziei nr.321/23.04.2009 emisă de pârâta B, invocând neconstituționalitatea OUG nr.37/2009. Cele două dosare au fost reunite prin încheierea din data de 16 decembrie 2009, pronunțată în dosarul nr-, sub numărul de dosar -, în care s-a continuat judecata cauzei în fond, în primă instanță, la Curtea de APEL BRAȘOV. Prin precizarea de acțiune din 30.09.2009, reclamantul a solicitat și reintegrarea sa în funcția de director executiv deținută anterior emiterii deciziei nr.321/2009 atacată cu acțiune în anulare în cauză.
În motivarea acțiunii sale, reclamantul a arătat că prin sentința civilă nr.80/F/14.05.2009 a Curții de APEL BRAȘOVs -a dispus suspendarea deciziei nr.321/2009 emisă de pârâta Reclamantul a fost destituit din funcție fără ca în actul atacat să se menționeze motivele, apărările formulate de reclamant în fața autorității administrative, temeiul de drept, sancțiunea aplicată conform art.268 alin.2 din Codul muncii. Eliberarea din funcție a funcționarului public este prevăzută, ca simetrie juridică, de art.84 alin.1 lit.c din Legea nr.188/1999, textul de la alin.4 prevăzând că pentru motive neimputabile funcționarul public poate fi eliberat din funcție numai pentru vreunul din cazurile prevăzute de art.84 lit.a-f din aceeași lege. În absența acestor cazuri expres precizate în actul de destituire, acel act administrativ este nelegal. În data de 22.06.2009, pârâta a numit o altă persoană în funcția nouă de director coordonator, introdusă prin noua reglementare, anume OUG nr.37/2009, prin numirea directorului coordonator eludându-se dispozițiile date de instanța de judecată care a suspendat executarea Deciziei nr.321/2009 emisă de pârâtă. Reclamantul a mai arătat că decizia a fost comunicată și pusă în executare în perioada în care acesta se afla în concediu medical
În întâmpinarea depusă la dosar, pârâta Agenția Națională pentru Protecția Mediului a arătat că sub aspectul naturii sale juridice, decizia nr.321/2009 atacată este o decizie de eliberare din funcție ca urmare a desființării funcției publice, nicidecum o decizie de destituire din funcția publică ca sancțiune disciplinară. Legea nu interzice ca preavizul să fie acordat în perioada incapacității de muncă temporare, restricții legale existând numai pentru modificarea raporturilor de serviciu. Pârâta mai susține că Decizia nr.321/2009 a fost emisă cu respectarea dispozițiilor legale aplicabile, OUG nr.37/2009 prevăzând în mod expres că funcțiile publice corespunzătoare celor de conducător al serviciilor publice deconcentrate se desființează în termen de 32 de zile de la data intrării în vigoare a OUG nr.37/2009. Potrivit art.97 lit.c din Legea nr.188/1999 republicată, încetarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici poate avea loc prin eliberarea din funcția publică, iar conform art.99 lit.b din aceeași lege, eliberarea din funcție se poate dispune când instituția publică își reduce personalul prin reorganizare sau prin reducerea postului ocupat de funcționarul public. Eliberarea din funcție, potrivit art.99 alin.3 și 5 din Legea nr.188/1999 republicată, se face după acordarea unui preaviz de 30 de zile și cu obligația de a-i pune la dispoziția acelui funcționar public o funcție publică vacantă corespunzătoare. Prin Ordinul Ministrului Mediului nr.625/21.05.2009 a fost desființată în mod real funcția ocupată de reclamant. Chiar dacă OUG nr.37/2009 a fost abrogată, ea a fost înlocuită cu OUG nr.105/2009, prin care funcțiile de director coordonator au fost menținute în locul vechilor funcții de conducere. În data de 01.07.2009 reclamantul a fost mutat în interesul serviciului la Comisariatul Regional al Gărzii de Mediu
Părțile au depus înscrisuri pentru probarea susținerilor din acțiune, respectiv din întâmpinare.
Prin Decizia nr.1257/07.10.2009, Curtea Constituțională a constatat că Legea pentru aprobarea OUG nr.37/2009 este neconstituțională, decizie prin care Curtea Constituțională a reținut și neconstituționalitatea OUG nr.37/2009 în întregul ei.
Prin încheierea de ședință din 16 decembrie 2009, instanța a soluționat excepțiile de procedură privind capacitatea procesuală pasivă a Guvernului României și cererea de chemare în garanție a Guvernului României, formulată de B, respingând și cererea de intervenție formulată de Ministerul Administrației și Internelor, în cauză rămânând numai două părți, anume reclamantul și Agenția Națională pentru Protecția Mediului în calitate de pârât.
Examinând acțiunea reclamantului, actele și probele de la dosar, instanța constată următoarele:
Curtea de APEL BRAȘOVa fost legal sesizată, fiind competentă să judece în fond cauza potrivit art.10 alin.1 teza doua, actul administrativ atacat fiind emis de autoritate centrală, anume Agenția Națională pentru Protecția Mediului B, pârâtă în cauză.
Reclamantul, având anterior funcția de director executiv la Agenția Județeană pentru Protecția Mediului C, a solicitat instanței de judecată anularea Deciziei nr. 321/23.04.2009 a pârâtei Agenția Națională pentru Protecția Mediului, reintegrarea reclamantului in funcție pe vechiul post, cu obligarea pârâtei la plata despăgubirilor reprezentând drepturile salariale cuvenite funcției în care se reintegrează.
Prin Decizia nr. 321/23.04.2009, invocând prevederile art.III alin.1 ale nr.OUG37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, pârâta Agenția Națională pentru Protecția Mediului a dispus acordarea unui preaviz de 30 de zile pentru reclamant și eliberarea acestuia din funcție începând cu data de 22 mai 2009, invocând desființarea funcției publice de conducere de director executiv la Agenția Județeană pentru Protecția Mediului
În Decizia atacată se mai dispune, în art.1 alin.1 și 2, faptul că, în urma aplicării prevederilor art.1 alin.1 din Decizie, potrivit prevederilor art.97 lit.c, art.99 alin.1 lit.b din Legea nr.188/1999 privind Statutul Funcționarilor Publici republicată, cu modificările și completările ulterioare, reclamantului, director executiv la Agenția Județeană pentru Protecția Mediului C, îi încetează raportul de serviciu prin eliberarea din funcția publică de conducere, la data expirării termenului de preaviz, actul administrativ întemeindu-se explicit pe prevederile nou-introduse în legislația administrației publice prin OUG nr.37/2009. Reclamantul a făcut dovada parcurgerii procedurii plângerii prealabile, prevăzută de art.7 din Legea nr.554/2004. (fila 1-30 dosar fond).
Instanța de fond constată că OUG nr.37/2009, suport juridic al emiterii actului atacat și al desființării funcțiilor de director executiv din administrația publică, serviciile publice deconcentrate, a fost declarată neconstituțională împreună cu Legea de aprobare a acestei ordonanțe de urgență, prin Decizia nr.1257/7 octombrie 2009 Curții Constituționale. În motivarea deciziei, instanța constituțională a reținut, printre alte considerente, că OUG nr.37/2009 a afectat regimul juridic al serviciilor publice deconcentrate, eliminând din categoria funcționarilor publici de conducere funcțiile de director executiv și director executiv adjunct ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale, înlocuindu-i cu directori coordonatori și adjuncți ai acestora, numiți prin act administrativ al ordonatorului principal de credite, care vor funcționa pe baza unui contract de management asimilat contractului individual de muncă, ceea ce afectează statutul juridic al unor funcționari publici de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate, statut stabilit prin Legea nr.188/1999 republicată și care nu poate fi modificat decât prin lege organică, deci nu se putea modifica prin ordonanță de urgență, conform art.115 alin.6 din Constituție.
Instanța constată că în cauză sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea ipotezei prevăzute de art.9 alin.5 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, anume judecarea acțiunii în contencios administrativ după ce o ordonanță de guvern a produs efecte juridice asupra situației juridice a reclamantului, efecte pe care reclamantul le apreciază și le reclamă ca fiind păgubitoare pentru sine. Prin urmare, textul art.9 alin.5 din Legea nr.554/2004 permite formularea mai multor petite în acțiunea reclamantului, anume acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile cauzate prin ordonanța guvernamentală declarată neconstituțională, adică OUG nr.37/2009 în cauza dedusă judecății, respectiv anularea actelor administrative emise în baza unei astfel de ordonanțe de Guvern, obligarea unei autorități publice la emiterea unui act administrativ sau la realizarea unei anumite operațiuni administrative.
Instanța nu poate reține apărarea formulată de instituția pârâtă, potrivit căreia acțiunea reclamantului ar trebui respinsă deoarece OUG nr.37/2009 a fost abrogată prin OUG nr.105/2009, prin care au fost practic menținute prevederile ordonanței de urgență anterioare cu privire la directorii coordonatori ai serviciilor publice deconcentrate, fiind menținută desființarea funcțiilor de director executiv și adjuncți ai acestora. Astfel, pe de o parte, potrivit art.15 alin.2 din Constituția României, legea dispune numai pentru viitor, noua ordonanață de urgență nr.105/2009 neputând avea efecte retroactive (nu pot intra în discuție excepțiile prevăzute de textul constituțional, ele neavând nicio legătură cu cauza de față); pe de altă parte, actul administrativ atacat și actele subsecvente acestuia se supun regimului juridic existent la data la care au fost emise, iar declararea neconstituționalității OUG nr.37/2009, pe baza căreia au fost emise acele acte administrative, atrage, în condițiile art.9 alin.5 din Legea nr.554/2004, anularea Deciziei nr.321/23.04.3009 și a actelor administrative subsecvente acestei decizii administrative, permite reintegrarea reclamantului în funcția de conducere anterioară, deținută la data emiterii actului atacat și astfel anulat pentru întreg parcursul ființării OUG nr.37/2009, cu consecințele corespunzătoare repunerii reclamantului în funcția din care a fost eliberat în mod nelegal, anume plata de către pârâtă pentru reclamant a drepturilor salariale aferente funcției de director executiv drepturi salariale aferente perioadei cuprinse între data de 22 mai 2009 și data reintegrării în funcția publică de director executiv. Prejudiciul suferit de reclamant privește drepturile salariale de care a fost lipsit acesta pe perioada în care, în mod nelegal, nu a ocupat funcția de director executiv pe care o deținea la momentul emiterii deciziei atacate, potrivit celor de mai sus. Instanța nu poate reține apărările formulate de pârâtă cu privire la legalitatea actului administrativ atacat, la parcurgerea procedurii prevăzute de Legea nr.188/1999 republicată pentru eliberarea din funcție a funcționarului public, întrucât, în esență, declararea OUG nr.37/2009 ca fiind neconstituțională conduce la aplicarea prevederilor art.9 alin.5 din Legea contenciosului administrativ, cu consecințele juridice prevăzute în acest din urmă text de lege organică, anume repunerea părților în situația anterioară adoptării ordonanței de urgență și despăgubirea persoanelor ale căror drepturi și interese legitime au fost vătămate prin dispozițiile acelei ordonanțe de urgență emisă de Guvern.
În temeiul art.274 Cod pr.civ. instanța urmează să oblige instituția pârâtă să plătească reclamantului suma de 1000 lei reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu avocat, fila 157 dosar).
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată și precizată de reclamantul în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Mediului - Agenția Națională pentru Protecția Mediului și, în consecință:
Anulează Decizia nr.321/23.04.2009 emisă de pârâta Agenția Națională pentru Protecția Mediului.
Dispune reîncadrarea reclamantului în funcția publică de director executiv al Agenției pentru Protecția Mediului
Obligă pârâta să plătească reclamantului despăgubiri civile reprezentând drepturile salariale începând cu data de 22 mai 2009 și până la reintegrarea în funcție.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 1000 lei cu titlul de cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 decembrie 2009.
Președinte Grefier
- - - - -
Red.13.01.2010
Dact./14.01.2010/6 ex.
Președinte:Silviu Gabriel BarbuJudecători:Silviu Gabriel Barbu
