Anulare act administrativ . Sentința 18/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 18/2010
Ședința publică de la 19 IANUARIE 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Danusia Pușcașu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții GUVERNUL ROMÂNIEI și GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU- COMISARIATUL GENERAL, având ca obiect anularea deciziei 125/24.04.2009 emisă de pârâta GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU- COMISARIATUL GENERAL.
La apelul nominal se prezintă în reprezentarea intereselor reclamantului, avocat .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Pentru timbrarea cererii, s-a achitat taxa judiciară de timbru în valoare de 8 lei și s-a aplicat timbru judiciar de 0,3 lei.
S-a prezentat referatul cauzei, constatându-se că s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea pârâtului Guvernul României la cererea de chemare în judecată formulată de, prin care se invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României.
Reprezentatul reclamantului arată că susține cererea formulată, prezintă și face referire la deciziile Curții Constituționale prin care au fost declarate neconstituționale Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, precum și disp. art. I pct.1-5 și 26 art. III, IV, art.V și VIII și anexa 1 din OUG 105/2009.
Instanța, pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României invocată de către pârât prin întâmpinarea formulată.
Reprezentantul reclamantului solicită respingerea excepției, apreciind că pârâtul Guvernul României are calitate procesuală pasivă în calitate de emitent al actelor normative în baza cărora a fost emisă decizia atacată, fiind chemat în judecată pentru opozabilitate dar și pentru faptul că are calitate de ordonator principal de credite iar prin petitul 3 al acțiunii a solicitat să-i fie plătite drepturile salariale aferente funcției publice. Un alt argument îl constituie în opinia sa, faptul că Garda Națională de Mediu este parte structurală din aparatul guvernamental.
Curtea, unește excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Guvernul României cu fondul cauzei și nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, închide faza probatorie și acordă cuvântul pentru concluzii pe fondul cererii de chemare în judecată, al cărei obiect îl constituie anularea Deciziei 125/24.04.2009 emisă de Garda națională de Mediu -Comisariatul General.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea acțiunii, anularea Deciziei 125/24.04.2009 emisă de Garda națională de Mediu -Comisariatul General, reîncadrarea reclamantului în funcția publică deținută înainte de emiterea deciziei, respectiv aceea de comisar al Comisariatului Județean B N și achitarea drepturilor salariale cuvenite de la dat emiterii deciziei și până la data reîncadrării. Solicită cheltuieli de judecată în justificarea cărora depune la dosar un bon fiscal în valoare de 100 lei. Consideră că actul atacat se fundamentează pe actele normative declarate neconstituționale, prin urmare decizia de eliberare din funcție este nelegală și se impune anularea ei și repunerea în funcția de comisar -șef.
CURTEA,
Prin cererea înregistrată cu numărul de mai sus, reclamantul chemat în judecată GUVERNUL ROMÂNIEI B și GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL GENERAL B, solicitând să se dispună anularea Deciziei nr. 125/24.04.2009, emisă de pârâta de 2 Garda Națională de Mediu - Comisariatul General, ca nelegală; să se dispună reîncadrarea reclamantului în funcția publică de conducere de comisar șef al Comisariatului Județean B-N, din care a fost eliberat prin decizia atacată; să fie obligați pârâții să-i plătească drepturile salariale aferente funcției publice de conducere pe care a deținut-o, cuvenite începând din data de 24.04.2009 și până la data reîncadrării în funcție; cu cheltuieli de judecată În funcție de poziția pârâților.
În motivarea cererii, reclamantul arată că în fapt, acesta a deținut funcția publică de conducere de comisar șef al Comisariatului Județean B-N, din cadrul Comisariatului Regional C, funcție pe care a dobândit-o în urma concursului pe care l-a susținut pentru ocuparea acesteia.
La data de 23.04.2009, pârâta de 2, Garda Națională de Mediu - Comisariatul General, a emis Decizia nr. 125/24.04.2009, în temeiul Ordonanței nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, prin care a dispus eliberarea din funcțiile publice a comisarilor regionali și a comisarilor șefi din cadrul structurilor teritoriale ale Gărzii Naționale de Mediu, printre care și reclamantul, a fost eliberat din funcțiile publice pe care le deținea.
Această eliberare din funcție s-a realizat deoarece în conformitate cu dispozițiile Ordonanței nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, funcțiile publice de conducere de comisar regional și a comisar șef din cadrul structurilor teritoriale ale Gărzii Naționale de Mediu se desființează.
Ulterior, la data de 07.10.2009, prin Decizia nr. 1256/07.10.2009, Curtea Constituțională s-a pronunțat, în cadrul controlului anterior promulgării legii, asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea activității administrației publice, constatând cu majoritate de voturi că această lege este neconstituțională, ca urmare a încălcării normelor privitoare la adoptarea ordonanței de urgență prevăzute de art. 115 alin. (6) din Legea Fundamentală.
Având în vedere faptul că legea în baza căreia a fost emisă Decizia atacată a fost declarată neconstituțională, rezultă că actele emise în baza acestei legi sunt lovite de aceleași elemente de neconstituționalitate ca și legea pe care o au la bază, urmând a fi anulate. In această situație se află și Decizia nr. 125/24.04.2009, emisă de pârâta de 2 Garda Națională de Mediu - Comisariatul General, care a fost emis în temeiul acestei legi și care în prezent este nelegală, prin desființarea legii care a stat la baza emiterii lui.
Și din punct de vedere procedural, privind modalitatea de emitere, Decizia atacată este lovită de nulitate, deoarece aceasta a fost emisă referitor la toate persoanele care ocupau funcțiile publice de comisari regionali și comisari șefi din cadrul structurilor teritoriale ale Gărzii Naționale de Mediu, în bloc. Așadar pârâta de 2 emis o singură Decizie pentru toate aceste persoane, care a fost doar comunicată individual fiecărei persoane interesate (reclamantului fiindu-i adusă la cunoștință prin Comunicarea nr. 105/24.04.2009). Această procedură de emitere a Deciziei este nelegală, deoarece intimata de 2 trebuia să emită câte o Decizie (act administrativ individual) pentru fiecare dintre persoanele care ocupau funcțiile publice vizate, deoarece numirea în aceste funcții a fost efectuată prin astfel de acte administrative individuale, considerând că eliberarea din funcție putea fi efectuată doar în aceeași modalitate. Mai mult, în cazul în care, la solicitarea vreuneia dintre părțile interesate, care ar ataca Decizia, instanța ar constata că această Decizie este anulabilă, se va afla în situația de a se pronunța și cu privire la persoane care nu au atacat această decizie..
Reclamantul a efectuat în termenul prevăzut de lege procedura administrativă prealabilă, formulând plângere împotriva Deciziei nr. 125/24.04.2009, răspunsul dat de pârâta de 2 fiind de respingere a plângerii formulate de acesta.
Pârâtul Guvernul României prin întâmpinare a solicitat respingerea cererii reclamantei, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive Guvernului României.
Examinând actele și lucrările dosarului curtea reține următoarele:
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Guvernului României, instanța reține următoarele:
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel obligat în același raport juridic.
Guvernul, ca autoritate publică a puterii executive poate sta în justiție ca pârât, în litigiile de contencios administrativ atunci când se contestă legalitatea actelor pe care le adoptă în exercitarea atributelor și competențelor sale legale și atunci când se exercită controlul legalității actelor sale. Or, în cauză, se contestă Ordinul emis de Garda Națională de Mediu, acest organ având calitate procesuală pasivă, în speță Guvernul fiind lipsit de calitate procesuală pasivă, astfel că în baza art. 137 (1) Cod proc.civ. se va admite excepția lipsei calității procesuale pasive Guvernului României.
Curtea reține că actul administrativ atacat în prezenta cauză a fost emis pentru executarea dispozițiilor art. III alin. 1 și alin. 11 din OUG nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice.
Că este așa rezultă din mențiunile operate în formula introductivă a actului administrativ individual examinat unde se menționează, între altele, și acest temei legal.
Curtea Constituțională a constatat că egea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice este neconstituțională.
Deși dispozitivul deciziei se referă exclusiv la Legea pentru aprobarea OUG nr. 37/2009, în cuprinsul considerentelor deciziei Curtea Constituțională face o analiză exhaustivă și a constituționalității Ordonanței de urgență constatând că nu există nici un motiv care să o împiedice să-și extindă controlul cu privire la constituționalitatea acesteia.
Așa fiind, instanța de contencios constituțional a constatat că prin reglementările sale ordonanța de urgență a Guvernului afectează statutul juridic al unor funcționari publici de conducere din sfera serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ teritoriale, stabilit prin Legea nr. 188/1999, reținându-se în plus că Guvernul a intervenit într-un domeniu pentru care nu avea competența materială, încălcând astfel dispozițiile art. 115 alin. 6 din Constituție.
Instanța de contencios constituțional a mai reținut căținând cont de existența viciului de neconstituționalitate extrinsecă evidențiat mai sus, constând în emiterea de către Guvern a unei ordonanțe de urgență într-un domeniu care, potrivit art. 115 alin. (6) din Constituție, este sustras competenței sale, Curtea constată că examinarea celorlalte critici de neconstituționalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 37/2009 nu mai este necesară.
De asemenea, Curtea Constituțională observat că,prin dispozițiile sale, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009 exprimă o tendință de politizare a structurilor guvernamentale din unitățile administrativ-teritoriale, mai precis la nivelul județelor, și pune în discuție regimul constituțional și legal actual al funcției publice.
Din cele ce preced, rezultă că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat deopotrivă și asupra neconstituționalității OUG nr. 37/2009 chiar dacă din dispozitiv nu rezultă în mod explicit. Curtea are în vedere că jurisdicția constituțională este, în regulă generală, o instanță de precedent și ca orice astfel de instanță și considerentele unei hotărâri judecătorești ale unei asemenea jurisdicții au aceeași valoare ca și soluția dată chestiunii analizate.
În acest sens, Curtea urmează a analiza cauza de față prin prisma dispozițiilor art. 9 alin. 3 și 4 din Legea nr. 554/2004.
Din această perspectivă, Curtea reține că actul administrativ individual emis în executarea și aplicarea unei dispoziții legale declarate neconforme cu Constituția înfrânge principiul legalității și drept urmare, este nelegal.
Astfel, în temeiul art. 109 rap. la art. 106 din Legea nr. 188/1999 corelat cu art. 9 alin. 5 și 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 se va admite acțiunea reclamantului și ca o consecință se va dispune anularea deciziei nr. 124 din 24 aprilie 2009, emisă de GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL GENERAL.
Se va dispune reîncadrarea reclamantului în funcția publică avută anterior emiterii deciziei nr. 125/2009, aceea de comisar șef al Comisariatului Județean B N;
În baza art. 106 din Legea nr. 188/1999, art. 18 alin. 3 și art. 9 alin. 5 din Legea nr. 544/2004, va fi obligată pârâta GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL GENERAL să-i plătească drepturile salariale aferente funcției publice deținute începând cu data de 24.04.2009 și până la reîncadrarea în funcție.
Fiind în culpă procesuală, în baza art. 274 Cod proc.civ. pârâta GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU va fi obligată să achite reclamantului suma de 100 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a GUVERNULUI ROMÂNIEI cu sediul în B, nr. 1 și respinge acțiunea formulată de reclamantul,. în B, str. -. -, Bl. 4. H apartamentul 81, jud. BNî mpotriva GUVERNULUI ROMÂNIEI.
Admite acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL GENERAL cu sediul în B, Sector 3,-, - 2 și în consecință:
- dispune anularea Deciziei nr. 125/24.04.2009 emisă de GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL GENERAL.
- dispune reîncadrarea reclamantului în funcția publică avută anterior emiterii deciziei nr. 125/2009, aceea de comisar șef al Comisariatului Județean B N;
- obligă pârâta GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU - COMISARIATUL GENERAL să-i plătească drepturile salariale aferente funcției publice deținute începând cu data de 24.04.2009 și până la reîncadrarea în funcție.
Obligă pârâta GARDA NAȚIONALĂ DE MEDIU să achite reclamantului suma de 100 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 19.01.2010.
PREȘEDINTE GREFIER
- - - -
Red. dact. GC
5 ex/11.02.2010
Președinte:Danusia PușcașuJudecători:Danusia Pușcașu
