Anulare act administrativ . Decizia 1801/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR -
ROMANIA
CURTEA DE APEL
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 1801
SEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA - 2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Ion Eugenia JUDECĂTOR 2: Petrovici Cristina
JUDECĂTOR 3: Niculescu Monica
GREFIER: - -
*************
Pe rol soluționarea recursului declarat de recurentul - reclamant împotriva sentinței civile nr. 2717 din data de 11.11.2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman, in dosarul nr -, in contradictoriu cu intimatul - pârât PRIMARUL MUNICIPIULUI R DE VEDE.
La apelul nominal făcut in ședință publică a răspuns recurentul - reclamant prin avocat, cu delegație la dosar și intimatul - pârât PRIMARUL MUNICIPIULUI R DE VEDE prin avocat G, cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care se depun la dosar concluzii scrise din partea recurentului și intimatului.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, Curtea constată cauza in stare de judecată, acordând cuvântul in susținerea recursului.
Recurentul - reclamant, prin apărător, solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate, respingerea excepțiilor reținute și pe fond admiterea acțiunii. In susținerea motivelor de recurs arată că hotărârea instanței de fond nu cuprinde motivele pe care se sprijină. Astfel, arată că instanța a invocat prin excepția ridicată din oficiu un alt termen decât cel prevăzut de legea contenciosului administrativ. Susține că certificatul de urbanism nu este un act administrativ al primăriei, nu produce efecte, in condițiile in care nu îndeplinește condițiile de fond și formă prevăzute de lege, lipsind ștampila cu sigiliul primăriei.
Totodată, arată că nu au fost reținute demersurile întreprinse de reclamant, de natură a întrerupe sau suspenda cursul prescripției, printre care și o reclamație administrativă nesoluționată până in prezent.
Intimata, prin avocat, solicită Curții a respinge motivele de recurs susținute, menținând sentința atacată pe care o apreciază legală și temeinică. Apreciază că in mod legal instanța de fond și-a exercitat rolul activ invocând excepțiile tardivității și a prescripției dreptului la acțiune. In ceea ce privește susținerile recurentului in sensul că certificatul de urbanism nu este un act administrativ, urmează a se constata că in cererea de chemare in judecată reclamantul este cel care a stabilit cadrul procesual, invocând dispozițiile art. 1 din Lg. 554/2004, in contradictoriul cu o autoritate publică locală. Arată că atât doctrina cat și jurisprudența a stabilit că termenul de 30 de zile prevăzut in art. 7 al legii menționate este un termen de decădere substanțial, imperativ. Susține că nu se poate reține nici suspendarea cursul prescripției, aceasta nefiind probată.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei de Vede, sub nr. -, reclamantul a chemat în judecată pe Primarul Municipiului de Vede, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia la eliberarea certificatului de urbanism pentru emiterea autorizației de construire.
În motivarea acțiunii, reclamantul arătat că, în urma cererii sale, i s- eliberat certificatul de urbanism nr. 722/19.08.2004 nesemnat, neștampilat, care în opinia sa este un act lovit de nulitate.
Reclamantul susținut că este de neînțeles de ce în baza actelor legale ce le depune, care atestă faptul că este proprietar legal al terenului amplasat în parcul central nu i se eliberează autorizație de construire.
Prin întâmpinarea formulată la data de 29 iulie 2009 pârâtul invocat excepția de necompetență materială a instanței, susținând că instanței de contencios administrativ îi revine competența de soluționare a cauzei, în speță, Tribunalul Teleorman - Secția Contencios Administrativ și Fiscal, potrivit art. 2 alin. 1 lit. c) și art. 8 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Pe fondul cauzei, pârâtul solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că refuzul de emitere autorizației de construire este legal, întrucât proprietatea reclamantului se suprapune integral pe un teren prevăzut cu destinația de spațiu amenajat, iar potrivit disp. art. 7 alin. 1 din OUG nr. 195/2005, modificată prin OUG nr. 114/2007, schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, reducerea suprafețelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora.
Prin Sentința civilă nr. nr. 1167/02.09.2008 pronunțată de Judecătoria de Vede s- dispus admiterea excepției de necompetență materială instanței și declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Teleorman - Secția Contencios Administrativ și Fiscal.
La data de 14.10.2008 reclamantul și- modificat acțiunea, în sensul că solicită ca prin sentința ce se va pronunța să i se recunoască dreptul consfințit prin eliberarea certificatului de urbanism nr. 722/19.08.2004, să se dispună obligarea pârâtului să semneze și să ștampileze actul legal emis, precum și obligarea pârâtului la repararea pagubei ce i- fost cauzată constând în plata unor penalități de 100 Euro pentru fiecare zi de întârziere până la executarea efectivă.
Pe baza probei cu înscrisuri administrată în cauză, Tribunalul Teleorman - Secția Conflicte de Muncă, Asigurări Sociale, Contencios Administrativ și Fiscal a pronunțat Sentința civilă nr. 2717/11.11.2008, prin care a dispus admiterea excepției tardivității, invocată din oficiu, și respingerea acțiunii promovată de reclamant, în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului de Vede, ca fiind tardiv formulată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul reținut următoarele:
La data de 19.08.2004 Primăria Municipiului de Vede i- eliberat reclamantului, în baza actelor de proprietate și a documentației prezentate, certificatul de urbanism nr. 722/19.08l.2004 pentru terenul în suprafață de 259 mp.
La acea dată reclamantul observat că certificatul de urbanism nu era ștampilat și semnat de către primar, astfel că, la data de 27 august 2004, s-a adresat cu nouă cerere în acest sens.
Prin Adresa nr. 20899/27 august 2004, Primăria Municipiului de Vede i- comunicat că i- fost eliberat certificatul de urbanism nr. 722/19.08.2004, pentru terenul în suprafață de 259 mp.
Întrucât din anul 2004 și până în prezent autoritatea pârâtă refuză să-i recunoască dreptul la eliberarea certificatului de urbanism stampilat și semnat de către primar, reclamantul se consideră vătămat în drepturile și interesele sale legitime, astfel că s- adresat instanței de contencios administrativ pentru recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i- fost cauzată.
Tribunalul a apreciat că acțiunea promovată de reclamant este prescrisă, deoarece termenul de 3 ani prevăzut de art. 1 și art. 7 din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă pentru valorificarea pretențiilor acestuia s- împlinit la data de 28 aprilie 2007.
Împotriva Sentinței civile nr. 2717/11.11.2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman declarat recurs reclamantul, susținând că este nelegală și netemeinică, întrucât în mod eronat s- dispus respingerea acțiunii, ca fiind tardiv formulată.
În motivarea recursului, s- arătat că hotărârea instanței de fond nu cuprinde motivele pe care se sprijină, întrucât se face doar mențiunea că, la termenul de judecată din data de 11.11.2008, s- invocat din oficiu excepția tardivității și se susține nemotivat că termenul de 3 ani prevăzut de art. 1 și art. 7 din Decretul nr. 167/1958 s- împlinit la data de 28 aprilie 2007.
Recurentul subliniat că certificatul de urbanism nu este un act administrativ, întrucât nu îndeplinește condițiile de formă și de fond prevăzute de lege, nefiind semnat și ștampilat de autorități.
De asemenea, s- susținut că, potrivit prevederilor art. 7 din Decretul nr. 167/1958, prescripția începe să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune, iar când dreptul este sub condiție suspensivă, cum este cazul de față, prescripția începe să curgă de la data împlinirii condiției, ori până în prezent Primăria Municipiului de vede nu îndeplinit cerința de a semna și ștampila certificatul de urbanism.
Recurentul mai invocat și suspendarea cursului prescripției extinctive pe durata rezolvării reclamației administrative, afirmând că nici până în prezent intimata nu i- comunicat un răspuns la aceasta.
În concluzie, se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate, în sensul respingerii excepției tardivității și admiterii acțiunii promovată de reclamant.
Intimatul-pârât formulat concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.
Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente, Curtea constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Litigiul dedus judecății vizează refuzul pârâtului Primarul Municipiului de Vede de a-i recunoaște reclamantului dreptul consfințit prin eliberarea certificatului de urbanism nr. 722/19.08.2004, refuz considerat de acesta ca fiind nejustificat.
Potrivit disp. art. 11 alin. 1 lit. b) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cererile prin care se solicită recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei cauzate se pot introduce în termen de 6 luni de la data comunicării refuzului nejustificat de soluționare a cererii.
Articolul 11 alineat 2 din același act normativ prevede că, pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ individual, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data comunicării actului, data luării la cunoștință, data introducerii cererii sau data încheierii procesului-verbal de conciliere, după caz.
Termenul prevăzut la alin. 1 este termen de prescripție, iar termenul prevăzut la alin. 2 este termen de decădere (art. 11 alin. 5 din Legea nr. 554/2004).
În speță, refuzul pârâtului de soluționare a cererii reclamantului prin care solicita emiterea certificatului de urbanism i- fost comunicat prin Adresa nr. 20899/27.08.2007, iar acțiunea a fost înregistrată la instanță la data de 11 iulie 2008, după expirarea termenelor de 6 luni și, respectiv 1 an prevăzute de art. 11 alin. 1 și 2 din Legea nr. 554/2004.
În aceste condiții, în mod corect instanța de fond a reținut că acțiunea promovată de reclamant este tardivă și dispus respingerea acesteia.
Motivarea instanței de fond nu este însă în concordanță cu prevederile legale incidente în cauză, respectiv dispozițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, act normativ cu caracter special care se aplică cu prioritate față de Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, care constituie dreptul comun în materie.
Această împrejurare nu justifică admiterea recursului, întrucât soluția respingerii acțiunii, ca tardiv formulată, este legală, iar motivarea hotărârii poate fi schimbată de instanța investită cu judecarea recursului.
În consecință, în temeiul disp. art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea va dispune respingerea recursului ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurentul - reclamant, cu domiciliul în de Vede, str. - - nr. 37, județul T și cu domiciliul ales la Cabinet Avocat " ", cu sediul în B, șos. - nr. 51,. 129,. 1,. 22, sector 4, împotriva sentinței civile nr. 2717 din data de 11.11.2008 pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr. -, in contradictoriu cu intimatul - pârât PRIMARUL MUNICIPIULUI R DE VEDE, cu sediul în de vede, Județul T, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 28.09.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
GREFIER
Red.EI
Tehnored.CB/4 ex.
21.10.2009
Tribunalul Teleorman
Judecător fond:
Președinte:Ion EugeniaJudecători:Ion Eugenia, Petrovici Cristina, Niculescu Monica
