Anulare act administrativ . Decizia 1888/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A VIII-A contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 1888
Ședința publică de la 05.10.2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Ghica Alina Nicoleta
JUDECĂTOR S -
JUDECĂTOR 2: Severin Daniel
GREFIER - -
...
Pe rol se află spre soluționare recursul declarat de recurenta - pârâtă ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN B, împotriva sentinței civile nr.1334/01.04.2009, pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul București - Secția a IX - a Contencios Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu intimata - reclamantă.
La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns recurenta - pârâtă ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN B, prin avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. 5/30.06.2009 de la fila 14 dosar și intimata - reclamantă, prin avocat fără delegație la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință după care:
Intimata - reclamantă, prin apărător, depune la dosarul cauzei, în dublu exemplar, precizări și completări ale întâmpinării, alături de alte înscrisuri aferente. Totodată depune și împuternicirea avocațială nr. 3/23.09.2009 a avocatului titular, precizând că el nu are delegație pentru acest dosar.
Se comunică un exemplar al acestor înscrisuri apărătorului recurentei - pârâte ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN B, care solicită lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a lua cunoștință de acestea.
La a doua strigare, la apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta-pârâtă, prin avocat cu împuternicire la fila 14, lipsind intimata-reclamantă.
Se prezintă și colaboratorul avocatului pentru intimata-reclamantă, fără delegație la dosar.
Apărătorul recurentei - pârâte solicită instanței să ia act că înscrisurile depuse în ședință pentru intimata - reclamantă au fost depuse de o persoană lipsită de calitate procesuală în prezentul litigiu, solicitând totodată și cuvântul pe recurs.
Curtea ia act de faptul că înscrisurile depuse pentru intimata - reclamantă au fost depuse la dosar de o persoană fără calitate în prezenta cauză după care, nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, acordă cuvântul pe fondul recursului.
Apărătorul recurentei - pârâte ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN B solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat. Unul dintre motive, susține apărătorul recurentei - pârâte, este acela al încălcării competenței altei instanțe, situație prevăzută de art. 304 pct.3 Pr.Civ. Astfel, consideră că ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN B este o instituție publică centrală, iar competența de soluționare a litigiului trebuia să revină Curții de APEL BUCUREȘTI - Secția Contencios Administrativ și Fiscal și nu Tribunalului București, solicitând în acest sens admiterea recursului, casarea sentinței civile nr. 1334/01.04.2009 și reținerea prezentei cauze în vederea trimiterii sale pentru repartizare aleatorie unui complet de fond. Un al doilea motiv este întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 4 și pct. 8.Pr.Civ. susținând că hotărârea instanței de fond a fost pronunțată în mod nelegal, instanța neindicând nici un temei de drept din Legea nr. 554/2004, în baza căruia a anulat un concurs, și nu doar actul administrativ ce se concretizează în actul prin care se stabilesc rezultatele concursului. Mai arată că Tribunalul București - Secția a IX - a Contencios Administrativ și Fiscal și-a depășit atribuțiile puterii judecătorești prin soluționarea prezentei cauze, competența de soluționare căzând, de fapt, în sarcina Curții de APEL BUCUREȘTI. În acest sens, solicită admiterea recursului, casarea sentinței civile nr. 1334/01.04.2009 și respingerea acțiunii ca inadmisibilă. Al treilea motiv, arată recurenta, este întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8.Pr.Civ, sentința instanței de fond fiind lipsită de temei legal și pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, aceasta motivând, fără a indica un temei legal, că metodologia de concurs a condus la consecința defavorizării intimatei. Ultimul motiv, precizează apărătorul recurentei-pârâte, este întemeiat tot pe dispozițiile art. 304 pct. 8, sentința civilă nr. 1334/01.04.2009 fiind lipsită de temei legal și dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, deoarece nu poate fi posibilă o totală anulare a actului administrativ sau a concursului de admitere la doctorat, ci doar parțială, acțiunea în contencios administrativ fiind o operațiune subiectivă, ce presupune justificarea unui interes. Pentru aceste motive, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.
În temeiul art. 150.Pr.Civ. Curtea declară dezbaterile încheiate și reține cauza spre soluționare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 1334/ 01.04.2009 Tribunalul Bucureștia admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta Academia de Studii Economice B-Școala și a anulat examenul de admitere la studiile universitare de doctorat sesiunea septembrie 2008.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că procedura de organizare a concursului a fost viciată întrucât subiectele de examen nu au fost trase la sorți iar membrii comisiei nu au acordat note în mod individual.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta.
În susținerea recursului recurenta a arătat că sentința a fost pronunțată cu încălcarea competenței altei instanțe întrucât Academia este o instituție publică centrală.
De asemenea, se consideră că prin sentința atacată se anulează un concurs nu un act administrativ iar instanțele de contencios administrativ nu aveau o astfel de competență.
Recurenta mai arată că prin modificarea metodologiei de concurs nu s-a încălcat principiul egalității de șanse întrucât toți candidații au fost puși în aceeași situație.
Un al patrulea motiv de recurs se referă la faptul că nu este posibilă anularea la cererea reclamantei a întregului concurs ci, eventual a poziției din lista privind rezultatele concursului care se referă la reclamantă. Concursul se referă la zeci de persoane și acestea nu au beneficiat de dreptul la apărare, nefiind citate în instanță. Reclamanta nu are un interes în anularea întregului concurs ci doar în anularea parțială cu privire al drepturile ei.
Intimata a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
În susținerea întâmpinării se arată că recurenta nu este o instituție publică centrală întrucât instituțiile centrale sunt în subordinea Guvernului și în coordonarea ministrului nu în subordinea sau sub coordonarea unui Minister. Academia de Studii Economice nu se află pe lista instituțiilor centrale prezentată de Agenția pentru Strategii Guvernamentale. Academia de Studii Economice se află în aceeași grupă cu inspectoratele județene iar faptul că face parte din sistemul național de învățământ și eliberează diplome cu valoare națională este valabil și în cazul liceelor, școlilor profesionale etc. Intimata mai invocă și jurisprudența potrivit căreia astfel de cereri au fost soluționate de Tribunale.
În ceea ce privește celelalte motive de recurs intimata arată că legea permite atacarea tuturor operațiunilor administrative nu doar a unor acte administrative astfel încât soluția de anulare a concursului este legală. Procedura de organizare a concursului a fost de natură să afecteze egalitatea de șanse întrucât permite promovarea candidaților pe criterii subiective. Anularea nu putea privi doar situația reclamantei întrucât întregul concurs a fost viciat, fiind admiși unii candidați și respinși alții pe baza unei proceduri nelegale.
Analizând probele administrate în cauză Curtea constată că recursul este întemeiat pentru primul motiv de recurs invocat.
Astfel se constată că potrivit art. 10 alin 1 din legea 554/2004Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 de lei se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel.
Distincția dintre autoritățile locale, județene și centrale se face în raport de competența teritorială a instituțiilor, neexistând nici un alt criteriu logic de diferențiere. Trebuie, însă, să observăm că atunci când este vorba de o instituție publică al cărei rol este acela de a asigura realizarea unui serviciu public "competența teritorială" trebuie înțeleasă în raport de aria teritorială pentru care instituția respectivă asigură prestarea serviciului public respectiv.
În speță Academia de Studii Economice reprezintă o instituție de învățământ superior, rolul acesteia fiind acela de a asigura învățământul superior pentru specialitățile pentru care fost acreditată.
Serviciu prestat se adresează elevilor care îndeplinesc condițiile pentru înscrierea la această unitate de învățământ indiferent de localitatea lor de domiciliu. Nu există nici o restricție sau preferință în raport cu domiciliul candidaților, Academia adresându-se, deopotrivă tuturor elevilor interesați.
În aceste condiții se poate concluziona că aria teritorială pentru care se asigură prestarea serviciului este una națională nu una județeană sau locală.
Intimata pretinde că nu este suficientă competența teritorială pentru definirea instituțiilor centrale.
Nu se oferă, însă, un alt criteriu pentru delimitarea instituțiilor centrale de cele locale sau județene.
Se afirmă în întâmpinare că potrivit art. 40 alin 1 raportat la art. 60 din legea nr. 90/2001 instituțiile centrale sunt organizate în subordinea guvernului sau în coordonarea unui ministru nu în coordonarea unui minister.
În primul rând se observă că textele de lege invocate nu sunt de natură să ducă la o astfel d concluzie. Art. 40 alin. 1 din legea 90/2001 prevede că "Rolul, funcțiile, atribuțiile, structura organizatorică și numărul de posturi ale ministerelor se stabilesc în raport cu importanța, volumul, complexitatea și specificul activității desfășurate și se aprobă prin hotărâre a Guvernului"iar art. 60 din legea 90/2001 prevede că "Dispozițiile prezentei legi, prin care se reglementează organizarea și funcționarea Guvernului și ministerelor, se aplică în mod corespunzător și celorlalte organe centrale de specialitate din subordinea Guvernului, cu excepția unor instituții de interes public a căror organizare și funcționare sunt reglementate prin legi speciale."Nici afirmația că între instituțiile centrale nu pot exista raporturi d subordonare sau coordonare între două instituții centrale nu este susținută de textele invocate, fiind chiar, contrazisă de dispozițiile legii care, spre exemplu la art. 42 prevede posibilitatea ministerelor de a crea în subordinea lor organe de specialitate. Oricum, în ceea ce privește înființarea și organizarea instituțiilor de învățământ superior există acte normative speciale care, chiar dacă nu lămuresc în mod explicit regimul juridic al acestor instituții prevăd norme speciale privind înființarea și organizarea.
Intimata mai invocă și faptul că instituția recurentă nu este menționată în lista instituțiilor centrale elaborată de Agenția pentru Strategii Guvernamentale. Această apărare trebuie înlăturată întrucât Agenția pentru Strategii Guvernamentale nu are competența să stabilească cu putere de lege statutul unei instituții și lista publicată nu are un caracter exhaustiv. Interpretarea contrară ar duce la concluzia, spre exemplu, că nici Academia Română, definită de legea 752/2001 ca instituție de interes public național, nu este o instituție publică centrală ci locală sau județeană întrucât nu este cuprinsă în lista elaborată de menționata agenție.
Referitor la afirmația că Academia de Studii Economice este menționată în anexa 3 la HG 51/2009 în aceeași grupă cu inspectoratele școlare județene Curtea constată că în menționata anexă la litera A sunt trecute 17 categorii de instituții notate cu numere romane, prima categorie formând-o,într-adevăr inspectoratele județene, cea de a doua categorie formând-o unitățile de învățământ superior între care și recurenta, iar la celelalte categorii fiind trecute o serie de instituții dintre care, majoritate, sunt instituții centrale. Așadar modul în care recurenta este menționată în lista anexă la HG 51/2009 nu are nici o semnificație juridică relevantă pentru speța de față.
Cât privește ultimul argument invocat de intimată în întâmpinare referitor la faptul că Academia de Studii Economice face parte din sistemul național de învățământ și eliberează diplome cu valabilitate națională, Curtea constată că acest argument devine caduc în condițiile în care calitatea de instituție centrală nu a fost determinată de această apartenență la sistemul național de învățământ și nici de valabilitatea diplomelor.
De altfel se observă că în întreaga întâmpinare intimata încearcă să combată afirmația că recurenta este o instituție publică centrală dar nu arată ce fel de instituție este, dacă este vorba de o instituție județeană sau de o instituție locală, și nici care ar fi criteriul pe baza căruia a ajuns la o astfel de concluzie.
În concluzie Curtea constată că în raport de aria teritorială pe care este prestat serviciul, Academia de Studii Economice este o instituție publică centrală astfel încât competența de soluționare a cererii aparține, în primă instanță, Curții de APEL BUCUREȘTI.
Față de aceste considerente Cutea, în baza art. 312 va admite recursul și va casa sentința reținând cauza spre soluționare în primă instanță.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta - pârâtă ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN, împotriva sentinței civile nr.1334/01.04.2009, pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul București - Secția a IX - a Contencios Administrativ și Fiscal, în contradictoriu cu intimata - reclamantă.
Casează sentința recurată.
Reține cauza spre soluționare în primă instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 05.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR 3: Radu
S
GREFIER
-
Red.DS
Tehnored. CB/2 ex.
06.11.2009
Tribunalul București - 9
Judecător fond:
Președinte:Ghica Alina NicoletaJudecători:Ghica Alina Nicoleta, Severin Daniel, Radu
