Anulare act administrativ . Sentința 19/2009. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Sentința Nr. 19
Ședința publică de la 03 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE dr. - -
Grefier - -
La ordine fiind judecarea acțiunii formulată de reclamantul CGd omiciliat în B, nr. 296, în contradictoriu cu pârâtele STATUL ROMÂN - PRIN MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANȚELOR cu sediul în B, sector 5,-, GUVERNUL ROMÂNIEI cu sediul în B, nr. 1, BANCA NAȚIONALA A ROMÂNIEI cu sediul în B, sector 1,-, conf. Legii nr. 554/2004.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul G, asistat de avocat, pentru pârâta Banca Națională a României, consilier juridic și pentru pârâtul Statul Român - prin Ministerul Economiei și Finanțelor B, consilier juridic C, lipsă fiind pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Întrebați fiind, reprezentanții părților declară că nu mai au alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul reclamantului consideră că prevederile art. 40 (2) din nr.HG 1.344/2003 privind excepția referitoare la reprezentarea statului încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1(3), art. 16 (2), art. 52, art. 78 și ale art. 115.
În speță apreciază că doar nr.OUG 190/2000 privind regimul metalelor prețioase în România, cu modificările și completările ulterioare și nr. 31/30.01.1954 au forța publică a unei legi, nu și nr.HG 1334/18.11.2003.
Față de susținerile orale și față de considerentele expuse pe larg în motivele acțiunii solicită admiterea acțiunii în sensul anulării prevederilor art. 40 (2) din nr.HG 1.344/2003 pentru aprobarea Normelor Metodologice pentru aplicarea dispozițiilor nr.OUG nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România, cu modificările și completările ulterioare și, pe cale de consecință, să mențină ca reprezentant al pârâtului Statul Român a Ministerului Economiei și Finanțelor.
Cu cheltuieli de judecată cu precizarea că va depune chitanțele necesare.
Reclamantul CGî nvederează instanței că prin cerere a solicitat anularea ca nelegală a prevederilor prevederile art. 40 (2) din nr.HG 1.344/2003 și nu a hotărârii în ansamblu.
Consiliul Legislativ a criticat hotărârea, fără să corespundă actelor în vigoare.
Reclamantul menționează că cererea formulată este în acord cu solicitarea reprezentantului care nu înțelege să reprezinte Statul Român în proces.
Solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată.
Reprezentantul pârâtei Statul Român - prin Ministerul Economiei și Finanțelor susține lipsa calității procesuale active a Statului Român și consideră că disp. art. 40 (2) din nr.HG 1.344/2003 sunt în acord cu prevederile legale.
Învederează instanței că Statul Român poate fi reprezentat de o altă persoană, nu numai de Ministerul Economiei și Finanțelor ci și de alte organe stabilite de lege.
Arată că nu au fost încălcate prevederile constituționale, nu au fost vătămate drepturile reclamantului și nu s-a cauzat nici un prejudiciu acestuia.
Solicită respingerea acțiunii ca nefondată.
Reprezentantului pârâtei Banca Națională a României învederează instanței lipsa calității procesuale pasive întrucât nr.OUG 190/2000 privind regimul metalelor prețioase, aliajelor acestora și pietrelor prețioase în România, cu modificările și completările ulterioare, reglementează restituirea obiectelor din metale prețioase și pietre prețioase preluate abuziv de către Statul Român în perioada de după anul 1946 și până în anul 1998, în baza unor acte normative expres prevăzute în art. 26 din ordonanța sus menționată, reprezentând statul în fața instanțelor de judecată doar în litigiile de acest fel.
Precizează că reclamantul însuși în contestația formulată arată că ar fi nejustificată reprezentarea statului de către
Pe fondul cauzei, prevederile art. 40(2) din nr.HG 1.344/2003 sunt dispoziții legale, drepturile reclamantului nefiind vătămate, motiv pentru care solicită respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
CURTEA
Asupra acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul C G în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor, Guvernul României și Banca Națională a României.
Din actele și lucrările dosarului rezultă următoarele:
Prin acțiunea de față reclamantul a solicitat anularea prevederilor art. 40 alin. 2 din nr.HG 1344/2003 pentru aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea nr.OUG 190/2000.
În motivarea acțiunii sale, acesta a susținut că dispozițiunile acestui text sunt în contradicție cu dispozițiunile constituționale ale art. 1 alin. 3, 16 alin. 2, art. 52, 78 si 115. De asemenea, reclamantul a susținut că aceste dispozițiuni sunt contrare unor legi ordinare deoarece stablilesc că Statul Român este reprezentat în fața instanțelor judecătorești in această materie de Baca Națională a României și nu de Ministerul Economiei și Finanțelor.
În această privință, cele stabilite prin normele metodologice contravin dispozițiunilor superioare ale legii, indicând în acest sens Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.
În dovedirea susținerilor sale, s-a folosit de proba cu înscrisuri, depunând la dosarul cauzei cereri adresate instanțelor judecătorești într-o cauză de restituire a unor monede și salbe din aur.
Prin întâmpinările depuse pârâtele au solicitat respingerea acțiunii reclamantului.
În cauză a fost sesizată si Curtea Constituțională la cererea reclamantului.
Prin Decizia nr. 1016/7 oct. 2008 Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate, cu motivarea că sunt supuse potrivit art. 29 din Legea nr. 47/1992 numai legile sau ordonanțele, nu și actele administrative normative ale guvernului.
Analizând întregul material probator administrat în cauză Curtea apreciază că acțiunea este nefondată urmând să o respingă ca atare.
Potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, orice persoană fizică sau juridică, dacă se consideră vătămată în drepturile sale recunoscute de lege printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorități administrative de a- rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut prin lege se poate adresa instanței judecătorești competente pentru realizarea în concret a dreptului său.
În cauza dedusă judecății, reclamantul nu a făcut dovada existenței unui drept proteguit de lege, așa încât soluția de respingere a acțiunii sale se impune pentru următoarele considerente:
Reclamantul nu a dovedit in niciun chip care anume drept subiectiv i-a fost încălcat prin dispozițiunile actului administrativ contestat, dar mai ales căror dispozițiuni ale legii se opune. Ea a fost adoptată în temeiul art. 35 alin.2 din Constituție, al art. 35 alin. 2 din nr.OG 190/2000 privind regimul metalelor prețioase și a pietrelor prețioase în România aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 261/2002.
Pe de altă parte, potrivit prevederilor art. 25 alin. 2 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice și persoanele juridice, statul participă în raporturile juridice prin Ministerul Finanțelor, "afară de cazurile în care legea stabilește anume alte organe în acest scop".
Textul atacat nu încalcă nici dispozițiunile nr.OUG 190/2000, atâta vreme cât competența în stabilirea metodologiei aducerii la îndeplinire a ei a fost dată in competența Guvernului României,
Pentru toate aceste considerente, Curtea urmează a respinge acțiunea de față ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul CGd omiciliat în B, nr. 296, în contradictoriu cu pârâtele STATUL ROMÂN - PRIN MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANȚELOR cu sediul în B, sector 5,-, GUVERNUL ROMÂNIEI cu sediul în B, nr. 1, BANCA NAȚIONALA A ROMÂNIEI cu sediul în B, sector 1,-, conf. Legii nr. 554/2004, ca nefondată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Februarie 2009.
PREȘEDINTE: Ioan Apostu dr. - - |
Grefier, - - |
Red. Ap./09.04.2009
Tehnored. /6 Ex./14.04.2009
Comunicat 4 ex./15.04.2009
Președinte:Ioan ApostuJudecători:Ioan Apostu