Anulare act administrativ . Sentința 197/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția Comercială și de contencios Administrativ și Fiscal
Dosar nr.- -
SENTINȚA Nr.197/CA/2009 -
Ședința publică din 19 octombrie 2009
Completul P 4 este format din:
PREȘEDINTE: Groza Gheorghe Ciora Ion G - președintele instanței
- - - grefier
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii asupra cauzei în contencios administrativ introdusă de reclamantul CONSILIUL LOCAL, - nr.1, jud.B, în contradictoriu cu pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI - B,-, având ca obiect anulare act administrativ.
Se constată că dezbaterea în fond a cauzei a avut loc în ședința publică din 05.10.2009 când reprezentanta pârâtului a pus concluzii consemnate în încheierea de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta și când s-a amânat pronunțarea hotărârii pentru data de 09.10.2009 și ulterior pentru data de 12.10.2009 și 19.10.2009.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că, prin cererea înregistrată la această instanță la data de 06.07.2009, reclamantul a solicitat anularea prevederilor art.4 din nr.OUG223/2008 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare, precum și obligarea pârâtului Guvernul României la emiterea unui act normativ prin care să fie restituită reclamantului suma de 61.314, 48 lei, reprezentând sume defalcate din acordate în anul 2008 bugetului Consiliului Local Săcuieni, pentru acoperirea unor cheltuieli curente și de capital, restituite bugetului de stat în mod ilegal, în baza prevederilor actului normativ atacat.
În motivarea cererii sale reclamantul arată că, în cursul anului 2008, beneficiat, pe baza unor solicitări și proiecte depuse, de suma de 2.170.000 lei acordată de Guvernul României prin hotărârile de guvern 364/2008 și 1. 155/2008.
Cu toate acestea, prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.223/2008 privind unele măsuri de reducere a unor cheltuieli bugetare reclamantul a fost obligat, potrivit prevederilor art.4, să restituie bugetului de stat suma de 61.314.48 lei.
Or, alin. (1) și (2) ale art. 4 al OUG nr. 223/2008 dispun: "Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată acordate în anul 2008 prin hotărâri ale Guvernului bugetelor locale pentru acoperirea unor cheltuieli curente și de capitol rămase neutilizate la /inele anului se restituie bugetului de stat. Regularizarea cu bugetul de stat a.sumelor prevăzute la alin. (1) se realizează până la data de 8 ianuarie 2009 ".
Se arată că, prin solicitarea din data de 23.01.2009, adresată Guvernului României, pe calea plângerii prealabile, bazată pe prevederile art.7 din Legea nr.554/2008 privind contenciosul administrativ, a cerut revenirea asupra măsurilor adoptate și în consecință abrogarea art.4 al OUG nr.223/2008 și restituirea de către executiv a sumelor de bani virate prin "forța publică" la bugetul de stat.
S-a precizat că, prin adresa 15A/467, 468, 469, 472, 473, 476, 479, 483, 486, 488, 554, 557/CA/l8.02.2009, Secretariatul General al Guvernului a respins solicitarea reclamantului.
Or, suma în valoare de 2.170.000 fost acordată în vederea acoperirii unor cheltuieli curente și de capital, pentru realizarea unor obiective importante ale comunității locale. Această sumă a fost alocată în mod legal și just, având în vedere prevederile art.5 din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale, care dispun că veniturile bugetare locale se constituie și din sume defalcate din unele venituri de la bugetul de stat.
S-a apreciat că, revocarea sumelor de bani acordate încalcă principiul statului de drept, lezând grav securitatea juridică a unităților administrativ-teritoriale și partenerilor contractanți ale acestora. Totodată, este vorba despre o gravă încălcare a principiilor descentralizării și a autonomiei locale.
S-a făcut referire la Ordinul ministrului economiei și finanțelor nr.3647/12.12.2008 publicat în Of. nr. 877/24.12.2008 prevede, în mod expres, la art. 4.9 (1) lit. b) că aceste sume. acordate prin hotărâri de guvern pentru echilibrarea bugetelor locale, nu se regularizează la sfârșitul anului și pot fi transferați în bugetele locale din 2009. dată transferate în bugetul local, sumele sunt ale comunității locale și Statul, prin puterea executivă, nu are nici un drept de a mai interveni asupra lor.
S-a precizat că, unitățile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare suficiente, pe care autoritățile administrației publice locale le pot utiliza în exercitarea atribuțiilor lor. Este contrar acestui principiu ca unitatea administrativ-teritorială să fie lipsită de sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată deja acordate bugetului local, periclitându-se în acest fel realizarea proiectelor finanțate din resurse locale și europene semnificative.
Utilizarea sumelor a căror restituire "forțată" este prevăzută în art.4 al OUG nr.223/2008 s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art.4 alin. (3) și art. 14 alin. (4) din Legea nr. 273/2006. conform cărora "angajarea cheltuielilor din bugetele locale se face numai în limita creditelor bugetare aprobate, respectiv că nici o cheltuială din fonduri publice locale nu poale fi angajata, ordonanțată și plătită dacă nu este aprobată, potrivit legii, și dacă nu are prevederi bugetare și surse de finanțare ".
Reclamantul a precizat că, prin măsura adoptată de către executiv, va fi pus în situația de a încălca obligații contractuale și de a fi acționat în instanță. Aceste fonduri legal repartizate și incluse în bugetul de venituri și cheltuieli al unității administrativ teritoriale pe anul 2008 au stat la baza asumării angajamentelor legale în vederea executării obiectivelor de investiții.
Restituirea acestor sume ar putea să atragă după sine nerespectarea termenelor plată la contractele încheiate pentru executarea de lucrări.
Emiterea nr.OUG 223/2008 - nici măcar nu era necesară, având în vedere că aceste sume de bani au fost acordate autorităților administrației publice locale prin hotărâri de guvern, astfel că, potrivit simetriei actelor juridice, era suficientă adoptarea, desigur cu respectarea condițiilor prealabile, a unui act normativ de același nivel - hotărâre de guvern.
S-a arătat că, au fost încălcate flagrant prevederile Hotărârii de Guvern nr.521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale Ia elaborarea proiectelor de acte normative și ale art.18 din Legea nr.273/2006 privind finanțele publice locale.
Hotărârea de Guvern nr.521/2005 prevede în art.3 alin. (1) și (2): "proiectele de acte normative care privesc în mod direct autoritățile administrației publice locale trebuie transmise președinților structurilor asociative ale acestora de către autoritatea administrației publice centrale inițiatoare, cu cel puțin 15 zile înainte de prezentarea, spre însușire, de către conducătorul acesteia. In cazul proiectelor de acte normative cu caracter urgent, termenul prevăzut la alin.(l) poate fi redus la 5 zile lucrătoare ".
Ambele reglementări menționate impun autorităților administrației publice centrale obligații clare și expres definite de legiuitor de a consulta structurile asociative ale autorităților administrației publice locale (Asociația din România. Asociația din România. Asociația din România. Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România și Federația Autorităților Locale din România), ceea ce Guvernul României n-a realizat în cazul Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.223/2008.
Consultarea structurilor asociative este o condiție preliminară impusă de legiuitor în vederea adoptării actelor normative care privesc în mod direct activitatea autorităților administrației publice locale. Ori, această condiție nefiind realizată de către Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor Publice ca și inițiator al actului normativ, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.223/2008 este în mod evident nelegală în privința art.4 și se impune anularea prevederii cuprinse în acest articol de către instanța judecătorească. Retragerea unor resurse financiare esențiale autorităților administrației publice locale privește în mod evident și direct activitatea administrației publice locale.
În drept au fost invocate prevederile Legii nr.554/2004 privind contenciosul administrativ, Legii nr.273/2006 privind finanțele publice locale și Hotărârii de Guvern nr.521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 04.09.2009, pârâtul Guvernul României a invocat excepția inadmisibilității acțiunii invocând dispozițiile art. 9 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată.
S-a arătat că, ordonanța de urgență nu este un act administrativ, astfel cum este definit de art. 2 alin. (1) lit. c) teza I din Legea nr. 554/2004 ca fiind actul individual sau normativ emis de o autoritate publică, în vederea organizării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.
S-a susținut că, potrivit art. 1 din Legea nr. 47/1992, unica autoritate de jurisdicție constituțională din România este Curtea Constituțională, dar nici chiar aceasta nu se poate pronunța în sensul anulării suspendării dispozițiilor constate ca neconstituționale.
Potrivit art. 31 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată "dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare constatate ca fiind neconstituționale își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale, dacă în acest interval Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pune de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
Aprobarea sau respingerea ordonanțelor de urgență se face prin lege.
Având în vedere actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt următoarele:
Prin acțiunea formulată, reclamantul, Consiliul Local al orașului Săcuieni, a solicitat anularea prevederilor art. 4 din OUG nr. 223/2008și, ca o consecință, obligarea pârâtului la restituirea sumei de 61.314,48 lei, reprezentând sume defalcate din taxa pe valoare adăugată acordate în anul 2008 bugetului reclamantului pentru acoperirea unor cheltuieli curente și de capital, restituite bugetului de stat în mod ilegal, în baza textului de lege a cărui anulare se solicită.
Într-adevăr, potrivit art. 9 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ,persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe introduce acțiune la instanța de contencios administrativ, însă, acțiunea trebuie însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul acțiunii principale nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispozițiilor din ordonanță.
Față de textul de lege enunțat, dată fiind și natura juridică specifică ordonanțelor de urgență guvernamentale - acte cu putere de lege -, este evident că nu se poate solicita instanței de contencios administrativ anularea prevederilor unor articole dintr-o ordonanță de urgență, în acest sens pronunțându-se, de altminteri și Curtea Constituțională, stabilind că,legile și ordonanțele Guvernului nu pot fi atacate pe cale principală, prin acțiune introdusă exclusiv în acest scop la instanța de judecată sau arbitraj comerciale, ci numai pe cale de excepție, în valorificarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim.
Mai mult de atât, ordonanța de urgență este un act cu putere de lege, adoptat de Guvern în virtutea prevederilor art. 115 alin. (4) - (8) din Constituția României, republicată și supus aprobării Parlamentului, astfel încât nu este susceptibil de anulare pe calea acțiunii directe, ci numai pe cale de excepție de neconstituționalitate, ridicată în cadrul unei acțiuni în contencios administrativ.
Dată fiind natura juridică specifică a ordonanțelor guvernamentale, nu se poate concepe atacarea acestora, în sensul formulării unei acțiuni în anulare în fața instanței de contencios administrativ.
În cauza de față, obiectul acțiunii principale, întemeiată pe prevederile art. 9 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, introdusă la Curtea de Apel - Secția contencios administrativ și fiscal, îl constituie însăși anularea prevederilor art. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 223/2008, ca urmare a caracterului pretins neconstituțional al acestora.
Prezenta cerere de chemare în judecată este inadmisibilă, în acest sens statuându-se în jurisprudență că legile și ordonanțele Guvernului nu pot fi atacate pe cale principală, prin acțiune introdusă exclusiv în acest scop la instanța de judecată, ci numai pe cale de excepție, în valorificarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim.
Împotriva acestor acte normative de sorginte guvernamentală, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept sau interes legitim are deschisă calea acțiunii, însoțită de excepția neconstituționalității aspect neîndeplinit de reclamant la acest moment, considerent pentru care, curtea apreciază că excepția inadmisibilității invocată de pârât este fondată, urmând a fi admisă ca atare și, pe cale de consecință, a se respinge ca inadmisibilă cererea reclamantului.
Se va constata că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
ADMITE excepția invocată de Guvernul României și, pe cale de consecință:
RESPINGE ca inadmisibilă cererea formulată de reclamantul Consiliul Local al orașului Săcuieni, -, nr.1, jud.B, în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, cu sediul în B, - -, nr.1, sector 1.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de azi, 19 octombrie 2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - -
Red.sent. -.; 19.11.2009
Tehnored.; 20.11.2009; 4 ex.
- două comunicări cu:
- reclamantul CONSILIUL LOCAL, - nr.1, jud.
- pârâtul GUVERNUL ROMÂNIEI - B,-, sector 1
- emise la data de __.11.2009; la expediție la __.11.2009
Președinte:Groza Gheorghe Ciora IonJudecători:Groza Gheorghe Ciora Ion
