Anulare act administrativ . Decizia 198/2010. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 198
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Carmina Mitru
JUDECĂTOR 2: Lavinia Barbu
JUDECĂTOR 3: Magdalena Fănuță
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul declarat de recurenta pârâtă O împotriva sentinței nr. 431 din 29.05.2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă SCT. S SRL.
La apelul nominal făcut în ședința publică de către grefierul de ședință a lipsit recurenta pârâtă O și intimata reclamantă SCT. S SRL fiind reprezentată de avocat.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că recursul a fost declarat și motivat, iar prin serviciul arhivă a fost depusă întâmpinare de către intimata reclamantă SCT. S SRL.
Avocat pentru intimata reclamantă SCT. S SRL, având cuvântul solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea sentinței ca temeinică și legală, hotărârea instanței de fond fiind amplu motivată.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr. 431 din 29.05.2009 Tribunalul Olta admis în parte contestația formulată de reclamanta - S SRL, în contradictoriu cu pârâta DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE O, în sensul că a anulat în parte art.3 din Decizia nr. 341 din 15.10.2008 emisă de pârâtă și a constatat că reclamanta nu datorează impozit pe profit suplimentar de 114.008 lei și majorări de întârziere de 58.828 lei.
Examinând documentele depuse la dosar și concluziile raportului de expertiză întocmit de expert, s-a reținut că în baza Raportului de inspecție fiscală nr.57984 /15.07.2008 întocmit de inspectorii din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Vaf ost emisă Decizia de impunere nr. 273 din 15.07.2008 pentru următoarele obligații suplimentare de plată: impozit pe profit datorat de persoanele juridice în sumă de 193.131 lei și 145.785 lei majorări de întârziere,taxa pe valoarea adăugată în sumă de 15.554 lei și 9.475 lei majorări de întârziere.
Ulterior a fost emisă Decizia nr. 35467 din 8.08.2008 prin care s-au stabilit majorări de întârziere la debitele de mai sus în sumă de 4353 lei pentru perioada 15.07.2008 - data luării la cunoștință a raportului fiscal și 5.08.2008 pentru impozitul pe profit și respectiv 3.08.2008 pentru TVA, fără să se țină seama de prevederile art.111 alin.2. lit. din codul d e procedură fiscală care prevede că, pentru diferențele de obligații fiscale principale - stabilite potrivit legii, termenul de plată se stabilește în funcție de data comunicării acestora, respectiv, dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16-31 din lună, termenul de plată este până la 20 lunii următoare.
Prin decizia nr. 341 din 15.10.2008 a fost desființată Decizia nr. 35467 /8.08.2008 pentru suma de 4353 lei reprezentând accesorii impozit profit și TVA.
Operațiunile efectuate de reclamantă prin achiziționarea de materie primă necesară desfășurării activității proprii, respectiv de aluminiu secundar de la - SRL au avut continuitate, au fost reale, având un real scop economic și anume acela de a fi folosită în producerea de lingouri de aluminiu destinat atât comercializării ca atare cât și ca semifabricat pentru realizarea altor produse.
Organele fiscale, în mod netemeinic au considerat aceste cheltuieli ca nedeductibile fiscal, stabilind astfel un impozit pe profit suplimentar în sumă de 114.008 lei pentru anul 2006 și 58.828 lei majorări de întârziere iar pentru anul 2007 nu s-au pronunțat, fără să țină seama atât de prevederile art. 11 al.1 din codul fiscal care arată că, la stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în înțelesul prezentului cod, autoritățile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacție care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unei tranzacții pentru a reflecta conținutul economic al tranzacției, cât și de prevederile art. 19 al.1 din codul fiscal, respectiv de faptul că,profitul impozabil se calculează ca diferență între veniturile realizate din orice sursă și cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal,din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile, coroborat și cu prevederile art. 21 al.1 care menționează că, pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile.
Luând în considerare că în luna ianuarie 2004, reclamanta a înregistrat venituri din vânzarea produselor finite, cont 701, în sumă de 3.596.980.591 lei ROL și a debitat acest cont prin creditul contului 121-profit și pierdere, mai puțin cu suma de 1.000.000.000 lei ROL, organele fiscale au stabilit în mod corect suma de 59.695 lei din care 25.000 lei impozit pe profit suplimentar și 34.695 lei majorări de întârziere.
Taxa pe valoarea adăugată în sumă de 8.715 lei aferentă facturii nr. -/9.10.2006 care a fost dedusă în mod eronat de către reclamantă și majorările de întârziere în sumă de 5.949 lei sunt datorate bugetului de stat în temeiul art. 160 alin.3) și 5 ) din codul fiscal.
Având în vedere considerentele expuse, urmează s-a constatat că reclamanta nu datorează impozit pe profit suplimentar de 114.008 lei și majorări de întârziere de 58.828 lei, sens în care va fi admisă în parte contestația sub aspectul anulării în parte a art. 3 din Decizia nr.341 din 15.10.2008 emisă de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice O, în temeiul art.1, 8 și 18 din Legea 554/2004.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs recurenta pârâtă O, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În motivarea recursului recurenta pârâtă a susținut că instanța de fond a pronunțat o hotărâre fără a ține seama de apărările acesteia, exclusiv în baza raportului de expertiză întocmit de expertul.
Această sentință nu cuprinde motivele de fapt și de drept pentru care au fost înlăturate apărările, fiind nesocotite dispoz. art. 261 alin. 1 pct. 5 Cod pr. Civilă.
Referitor la impozitul pe profit suplimentar în cuantum de 114.008 lei și majorări de întârziere în cuantum de 58.828 lei, acesta a fost stabilit de organul fiscal, urmare a aprovizionărilor cu aluminiu secundar pe care reclamanta le-a făcut de la - SRL în perioada 2006 - 2007.
Analizând legalitatea și temeinicia sentinței instanței de fond prin prisma motivelor de recurs formulate de reclamant, precum și a dispoz. art. 3041. proc. civ. se rețin următoarele aspecte.
Prin acțiunea formulată de reclamant la data 21.11.2008 au fost chemate in judecată pârâtele DGFPO și DGFPE. solicitându-se obligarea acestora la anularea în parte, cu privire la soluția pronunțată prin art. 3 - respingerea contestației pentru suma de 247.189 lei, a deciziei nr. 341/15.10.2008 emisă de pârâta DGFP O, anularea în parte, cu privire la suma pentru care s-a respins contestația, a raportului de inspecție fiscală nr. 57985/15.07.2008 întocmit de pârâta DGFP, anularea în parte, cu privire la suma pentru care s-a respins contestația a deciziei de impunere nr. 273/15.07.2008 emisă de DGFP și anularea deciziei nr. 35467 din 8.08.2008 referitoare la obligațiile de plată accesorii aferente obligațiilor fiscale emisă de pârâta DGFP.
Prin încheierea din 04 martie 2009 instanța de fond a luat act de renunțarea reclamantei la judecarea cererii în contradictoriu cu pârâta DGFP V, fără a lămurii dacă renunțarea privește numai instituția pârâtă sau și renunțarea la judecarea cererii având ca obiect anularea actelor administrative emise de aceasta.
Este adevărat că potrivit principiului disponibilității reclamantul este cel care stabilește cadrul procesual dedus judecății atât sub aspectul obiectului cât și al părților instanța neputând introduce în cauză alte părți, totuși instanța, în vederea asigurării unor drepturi procesuale fundamentale ca dreptul la apărare, dreptul de a participa la dezbateri în condiții de contradictorialitate și dreptul de a exercita căile de atac, în temeiul art. 129. proc. Civ. și art. 161din legea 554/2004 are obligația de a pune în discuția reclamantului necesitatea lămuririi cadrului procesual și obiectului cererii cu care a investit instanța.
Din modalitatea de redactare a încheierii din 04 martie 2009 reiese că reclamanta a renunțat numai la judecarea cererii în contradictoriu cu pârâta DGFP V, însă a rămas investită cu soluționarea cererii având ca obiect anularea actelor ad-tiv fiscale emise de această instituție. Verificând cuprinsul considerentelor și dispozitivului sentinței recurate, Curtea constată că tribunalul nu a analizat fondul cererilor având ca obiect anularea raportului de inspecție fiscală nr. 57985/15.07.2008 întocmit de pârâta DGFP, anularea deciziei de impunere nr. 273/15.07.2008 emisă de DGFP și anularea deciziei nr. 35467 din 8.08.2008 referitoare la obligațiile de plată accesorii aferente obligațiilor fiscale emisă de pârâta DGFP, instanța de fond analizând numai cererea privind anularea art 3 din decizia nr 341 din 15.10.2008 emisă de DGFP
În acest context,Curtea apreciază ca devine incident motivul de casare prevăzut de art 312 al3 cod proc. Civ, respectiv soluționarea procesului fără a intra în cercetarea fondului cauzei, impunându-se casarea sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare.
Așadar, pentru cele expuse, recursul declarat urmează a fi admis, sentința atacată casată în raport de dispoz. art. 312 alin. 3. proc. Civ. raportat la dispoz. art. 304 pct. 5. proc. Civ. și cauza trimisă spre rejudecare aceleiași instanțe.
În rejudecare, instanța de fond urmează a pune în discuția reclamantei lămurirea obiectului cererii cu care a investit instanța, iar în ipoteza menținerii cererilor având ca obiect anularea actelor ad-tiv fiscale emise de DGFP V, lămurirea cadrului procesual în vederea respectării contradictorialității și dreptului la apărare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de recurenta pârâtă O împotriva sentinței nr. 431 din 29.05.2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimata reclamantă SCT. S SRL.
Casează sentința și trimite spre rejudecare la aceeași instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 28 Ianuarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. Jud.CM
Ex.3//
Jud. fond NFON.
02 Februarie 2010
Președinte:Carmina MitruJudecători:Carmina Mitru, Lavinia Barbu, Magdalena Fănuță
