Anulare act administrativ . Decizia 1998/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1998
Ședința publică de la 07 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinel Moțîrlichie
JUDECĂTOR 2: Iuliana Rîciu
JUDECĂTOR 3: Gabriela Carneluti
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta PRIMĂRIA ORAȘULUI O împotriva sentinței nr.368 din 23 mai 2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic pentru recurenta pârâtă PRIMĂRIA ORAȘULUI O și intimatul reclamant .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Consilier juridic pentru recurenta pârâtă PRIMĂRIA ORAȘULUI O depune răspuns la întâmpinare și un set de acte.
Intimatul reclamant arată că a observat înscrisurile depuse de reprezentantul recurentei pârâte.
Curtea, constatând că părțile nu mai au cereri de formulat, apreciază cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul recurentei pârâte, consilier juridic, arată că la data de 19.12.2007 a fost emisă dispoziția de încetare a raporturilor de serviciu ale intimatului reclamant pe motiv de incompatibilitate, avându-se în vedere adresa Partidului Democrat O, din care rezulta că reclamantul este membru al acestui partid, ocupând funcția de președinte al Organizației Locale.
În ceea ce privește susținerea reclamantului, că la data emiterii dispoziției se afla în concediu, arată că în perioada 01-18.12.2007 reclamantul s-a aflat în concediu de odihnă, însă în data de 19.12.2007 acesta nu s-a prezentat la serviciu, depunând în februarie 2008 un certificat de concediu medical, ce nu a fost vizat de conducerea instituției. Acesta a fost și motivul pentru care intimatul reclamant nu figura în statele de plată pentru luna ianuarie 2008.
Susține că PD Oae mis o nouă adresă din care rezulta că intimatul nu a fost membru al PD - Organizația Locală și, dispărând motivul de incompatibilitate, a fost revocată dispoziția privind încetarea raporturilor de serviciu ale reclamantului, astfel că instanța a stabilit că va respinge cererea de anulare a acestei dispoziții ca rămasă fără obiect.
Arată că în mod greșit instanța a obligat Primăria - O la plata daunelor materiale, deși acestea nu sunt individualizate.
Referitor la daunele morale, consideră că reclamantului nu i s-au cauzat prejudicii de ordin moral.
Susține că la emiterea dispoziției contestate au fost respectate prevederile art.76 lit. d și art.101 lit. a din Statutul Funcționarului Public.
În ceea ce privește raportul de evaluare profesională, prin care reclamantului i s-a acordat calificativul de "nesatisfăcător", arată că acesta are relevanță cu privire la acordarea premiului anual, care nu i se poate acorda reclamantului pentru că nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege.
În concluzie, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței, iar pe fond respingerea acțiunii, fără cheltuieli de judecată.
Se apreciază că excepția nulității recursului este nefondată avându-se în vedere cele precizate în răspunsul la întâmpinarea formulată de intimatul reclamant.
Intimatul reclamant solicită constatarea nulității recursului, în conformitate cu dispozițiile art.3021alin.1 Cod pr. civilă, cererea de recurs nefiind semnată de reprezentantul legal al instituției, invocând în acest sens Decizia nr.4555/5 iunie 2007 ÎCCJ.
Consideră că Primăria O are calitate procesuală pasivă în cauză, primarul fiind reprezentantul acestei instituții și cel care a emis dispoziția contestată.
Referitor la daunele materiale arată că a depus acte doveditoare cu privire la cuantumul acestora iar acestea i se cuvin, inclusiv prima anuală, cu atât mai mult cu cât a fost repus în situația anterioară emiterii deciziei.
Cu privire la daunele morale, arată că acestea se justifică prin disconfortul psihic la care a fost supus prin emiterea deciziei contestate, având în vedere că la data emiterii acesteia se afla internat în spital, cât și datorită modului în care s-a dispus încetarea raporturilor sale de serviciu, dar și prin faptul că decizia a fost comunicată Primăriei, Prefecturii și ANPFP, fiindu- lezată imaginea.
Solicită respingerea recursului și menținerea sentinței ca temeinică și legală, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA:
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr.368 din 23 mai 2008, Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ a admis în parte cererea formulată de reclamantul și a obligat pârâta Primăria Orașului O la plata tuturor drepturilor bănești reprezentând salariu, diferență salariu, indemnizație concediu medical și primă anuală, neacordate pentru perioada 4.01.2008-6.03.2008.
A obligat pârâta la 300.000.000 ROL ( 30.000 RON) daune morale către reclamant.
A respins capătul de cerere privind anularea deciziei nr.8183/19.12.2007 ca rămasă fără obiect.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că reclamantul a îndeplinit funcția publică de șef serviciu juridic, relații cu publicul și asistență socială în cadrul Primăriei orașului O, iar prin Dispoziția nr.8183/19.12.2007 emisă de primarul localității, i-a încetat raportul de serviciu, pe motiv de incompatibilitate, deoarece ar fi deținut funcția de Președinte al Organizației locale a Partidului Democrat, cauză de incompatibilitate prevăzută de art.44 alin.1 din Legea nr.188/1999R privind Statutul funcționarilor publici,coroborat cu dispozițiile art.94 din Legea nr.161/2003, dispoziția de încetare a contractului de muncă intrând în vigoare din 4.01.2008.
Prin sentința nr.1133.02.2008 pronunțată de către Secția Comercială și de Contencios Administrativ a Tribunalului Olts -a dispus suspendarea executării Dispoziției nr.8183/19.12.2007 Primarului orașului O, până la soluționarea pe fond a cererii de anulare.
Ulterior acestei sentințe, prin Dispoziția Primarului orașului O nr.789/06.03.2008, a fost revocată Dispoziția nr.8183/19.12.2007 privind încetarea raportului de serviciu al reclamantului, prin aceeași dispoziție delegându-i-se acestuia atribuțiuni în conformitate cu prevederile art.117 Legea nr.215/2001, respectiv atribuții de secretar al unității administrativ teritoriale.
Având în vedere faptul că dispoziția contestată a fost revocată de organul administrativ emitent, în conformitate cu dispozițiile art.1 alin.6 din Legea nr.554/2004, fiind vorba de un act administrativ unilateral și individual, cererea reclamantului privind anularea acestui act a fost respinsă ca rămasă fără obiect.
Referitor la capetele de cerere privind plata drepturilor bănești cuvenite precum și plata daunelor morale, instanța de fond a reținut că întrucât dispoziția a fost revocată de însuși organul administrativ emitent, este evident că există responsabilitatea acestuia pentru plata drepturilor bănești pentru perioada de timp cât reclamantul a fost lipsit de acestea, în conformitate cu dispozițiile art.8 din Legea nr.554/2004 privind repararea pagubei dar și al art.117 din Legea nr.188/1999 raportat la art.10 din Legea nr.53/2003, drepturi bănești compuse din salariu, diferențe de salariu (pentru luna februarie reclamantul susține că a primit salariu pentru 2 zile), indemnizații de concediu medical și primă anuală neacordate, în aceleași condiții ca și pentru ceilalți funcționari publici.
Referitor la cuantumul sumelor, s-a reținut că întrucât acestea nu au fost precizate, reclamantul susținând că nu le-a primit (depunând copie "fluturaș") iar pârâta depunând copia unor acte ce ar reprezenta "alimentare card" fără a se formula probe privind cuantumul drepturilor respective, s-a statuat ca acest cuantum să fie stabilit în faza executării sentinței.
Cât privește cererea de daune morale în cuantum de 500.000.000 lei, instanța a apreciat că și aceasta este întemeiată, având în vedere de asemenea dispozițiile art.8 alin.1 din Legea nr.554/2004.
Faptul că reclamantul s-a aflat în concedii medicale, fiind chiar internat în spital - conform actelor medicale depuse la dosar, faptul că organul administrativ emitent și-a revocat actul după formularea cererii de anulare adresată instanței și chiar după suspendarea executării de către instanță, întocmirea unui raport de evaluare a performanțelor profesionale pentru anul 2007 (nepunându-se în discuție competența întocmirii acestuia) cu un calificativ necorespunzător, pentru ca ulterior reclamantului să-i fie repartizate atribuții de secretar al unității administrativ teritoriale, mai complexe decât cele pe care le avea în funcția deținută anterior, au fost reținute ca aspecte care demonstrează starea de tensiune și stres în care reclamantul s-a aflat, care i-au afectat atât sănătatea cât și imaginea în cadrul colectivului de muncă și față de cetățeni, fiind în mod evident prejudiciat moral, astfel că instanța a apreciat cuantumul acestora la 300.000.000 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Primăria Orașului - O, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivele de recurs s-a arătat că, având în vedere dispoziția contestată și legislația în domeniu, calitatea procesuală pasivă aparține instituției primarului, și nu primăriei.
Referitor la daunele materiale, recurenta a arătat că acestea nu sunt individualizate, instanța având obligația de a stabili mai întâi cuantumul acestora, urmând ca apoi să decidă admiterea acestui capăt de cerere. Se precizează că intimatului reclamant în perioada 04.01.2008-06.03.2008, nu i se cuvin drepturi salariale ci numai indemnizație de concediu medical, iar faptul că acesta nu a primit nimic în perioada respectivă, nu este imputabil instituției, întrucât cererea acestuia împreună cu certificatul medical au fost depuse în data de 05.02.2008, când statele de plată erau întocmite.
Se precizează că potrivit foii colective de prezență în luna februarie 2008 reclamantul a prestat numai două zile de muncă urmând ca drepturile salariale să îi fie achitate în funcție de fondurile disponibile ale unității.
În ceea ce privește prima anuală se menționează că întrucât reclamantul a obținut calificativul nesatisfăcător pentru anul 2007, nu se încadrează în prevederile art. 14 alin.1 și 2 din Hotărârea nr. 281 din 17.06.1993pentru a-i fi acordată.
Se invocă și faptul că referitor la acordarea daunelor morale, motivarea sentinței recurate este superficială, inconsistentă și chiar străină de fondul litigiului, neexistând nici o probă pertinentă care să dovedească admisibilitatea acestora, precum și faptul că nu există cadru legal în ceea ce privește acordarea acestora de către instanța de fond.
motiv de recurs vizează faptul că acțiunea nu este legal timbrată, iar instanța de fond trebuia să procedeze la anularea acesteia.
Au fost depuse la dosar sentința recurată, dispoziția 8183/2007,789 din 06.03.2008 emise de Primarul orașului, adresa PD O, cererea reclamantului înregistrată la nr. 1508/05.02.2008, certificatul medical, foaie colectivă de prezentă pe lunile ianuarie, februarie 2008 însoțite de fluturași de plată, statul de plată, copie Hotărâre nr. 281/1993, Decizia nr. 40/2007 a, raportul de evaluare al reclamantului pentru 2007.
Intimatul reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat să se constate nulitatea recursului motivat de faptul că nu au fost respectate cerințele prev. de art. 302/1 lit d Cod procedură civilă, întrucât rezoluția de promovare a recursului și semnătura nu aparțin primarului ci altei persoane, iar recursul nu este semnat de primar ci de o altă persoană, invocându-se și dispozițiile art. 21 alin.3 și art. 62 din Legea nr. 215/2001.
În ceea ce privește motivele de recurs invocate de recurentă, se apreciază că acestea sunt nefondate arătând că din economia textului art.77 din Legea 215/2001, reiese că primarul se identifică cu primăria, iar acestea nu sunt două entități distincte.
Referitor la daunele materiale și morale se precizează că s-a făcut dovada acestora prin actele depuse la dosarul cauzei.
Intimatul susține că acțiunea a fost timbrată existând dovada taxei de timbru și timbrului judiciar la dosarul cauzei. Acesta a depus la dosar adresa nr. 6730/2008 a Primăriei orașului O, Dispoziția 789/2008, sentința recurată și jurisprudență.
Recurenta a formulat răspuns la întâmpinare prin care precizează că nu este întemeiată excepția nulității recursului declarat întrucât acesta a fost semnat de secretarului orașului în funcție la acea dată, căruia îi fuseseră acordate astfel de atribuții de serviciu în acest sens, reiterând motivele de recurs și atașând copie de pe condica de prezență.
Curtea, analizând excepția nulității recursului invocată de intimatul reclamant, apreciază că aceasta este nefondată urmând să o respingă pentru următoarele considerente.
Recurenta Primăria orașului Oaf ormulat recurs la 19.06.2008 care este semnat și poartă ștampila recurentei.
Așa cum precizează recurenta, recursul a fost semnat de secretarul orașului, în funcție la acea dată, în persoana numitei, căreia îi fuseseră delegate atribuțiunile de serviciu ale secretarului Primăriei orașului O, conform dispoziției nr. 1466 din 28.05.2008, începând cu 30.05.2008, iar această dispoziție era în vigoare și la data formulării recursului, nefiind revocată.
Conform art. 55 alin.8 din Legea 215/2001, până la constituirea noului Consiliu Local, primarul sau în absența acestuia, secretarul unității administrativ- teritoriale va rezolva problemele curente ale comunei, orașului sau municipiului, potrivit competențelor și atribuțiilor ce îi revin, potrivit legii.
Întrucât în momentul formulării recursului Primăria orașului O nu avea primar și viceprimar, după organizarea alegerilor locale din iunie 2008, secretarul orașului de la acea dată, căruia îi fuseseră delegate și atribuțiile, inclusiv în ceea ce privește promovarea și semnarea recursului, este cel care a semnat în mod legal recursul. Avându-se în vedere cele reținute anterior rezultă că în cauză au fost respectate dispozițiile art. 302 ind.1 lit d Cod procedură civilă, privind semnătura cererii de recurs, astfel că nu se poate reține nulitatea recursului formulat.
Analizându-se recursul formulat, în raport de celelalte motive de recurs invocate de recurentă, potrivit cărora daunele materiale nu sunt individualizate iar acordarea daunelor morale este motivată superficial, cuantumul acestora nefiind dovedit, curtea apreciază ca fiind fondat recursul pentru următoarele considerente.
După cum se constată din considerentele sentinței recurate, instanța de fond a precizat că se va stabili cuantumul drepturilor bănești cuvenite reclamantului în faza executării sentinței întrucât în cauză nu au fost precizate aceste sume.
Cu privire la daunele morale în cuantum de 500 000 000 lei s-a apreciat că acestea sunt întemeiate, iar apoi s-a stabilit că se cuvin reclamantului drepturi bănești și daune morale în cuantum de 300 000 000 lei ROL.
Dispozitivul sentinței recurate cuprinde însă precizarea că pârâta va fi obligată la plata tuturor drepturilor bănești, reprezentând salariu, indemnizație concediu medical și prima anuală, neacordate pentru perioada 04.01.2008- 06.03.2008, precum și la 300 000 000 lei ROL, daune morale către reclamant.
Din cele expuse rezultă că motivarea pe care se întemeiază hotărârea nu corespunde dispozitivului acesteia.
Întrucât cererea de despăgubiri materiale și morale se întemeiază pe art.8 alin. 1 coroborat cu 18 și 19 din Legea nr. 554/2004, rezultă că despăgubirile sau întinderea pagubei trebuiau să fie cunoscute și precizate de către reclamant, iar în raport de aceste precizări, instanța de fond, ținând seama de susținerile părților și probele existente la dosarul cauzei trebuia să se pronunțe asupra cererilor formulate de reclamant, întrucât în caz contrar aceasta echivalează cu o nepronunțare asupra cererii.
Deoarece prin hotărârea recurată, deși se admite acțiunea, totuși, nu se arată în dispozitiv prestația totală la care este obligată pârâta, conduce la concluzia că hotărârea recurată este incompletă.
Instanța de recurs este obligată să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate, dar, pentru a se exercita controlul judiciar trebuie ca hotărârea atacată să cuprindă, între altele, temeiurile de fapt și de drept care au format convingerea primei instanțe, precum și cele pentru care au fost înlăturate cererile părților.
Avându-se în vedere cele precizate anterior, se constată că prima instanță nu a respectat aceste prevederi, astfel că hotărârea pronunțată nu poate fi analizată sub aspectul legalității și temeiniciei, urmând ca în raport și de dispoz. art. 312 alin. 3 să se dispună casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță. Cu ocazia rejudecării vor fi analizate si celelalte susțineri din motivele de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de pârâta PRIMĂRIA ORAȘULUI O împotriva sentinței nr.368 din 23 mai 2008, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Respinge excepția nulității recursului invocată de intimat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Octombrie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.IR
4 Ex./17.10.2008
Președinte:Costinel MoțîrlichieJudecători:Costinel Moțîrlichie, Iuliana Rîciu, Gabriela Carneluti
