Anulare act administrativ . Decizia 2004/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 2004
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Gabriel Viziru JUDECĂTOR
-- -- JUDECĂTOR 2: Sanda Lungu
-- - JUDECĂTOR 3: Carmen Ilie
GREFIER-
S-au luat în examinare recursurile formulate de reclamanta - SRL și pârâta - O, împotriva sentinței nr. 39 din data de 20 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns consilier juridic pentru recureta pârâtă - O și avocat pentru recurenta reclamantă - SRL.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursurile au fost declarate în termenul legal.
S-a arătat că atât recurenta reclamantă - SRL, cât și recurenta pârâtă - O, au depus întâmpinare.
Avocat pentru recurenta reclamantă - SRL, solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată atât la fond,cât și la recurs. Apreciază că din actele depuse la dosar rezultă cu certitudine "legătura cu cererea reclamantei" respectiv faptul că suma solicitată de către aceasta cu titlu de dobândă este aferentă TVA-ului la care se face referire în acțiunea principală, ci nu o sumă distinctă fără legătură cu aceasta. Cu privire la recursul pârâtei, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat.
Consilier juridic pentru recurenta pârâtă - O, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și pe fond admiterea contestației la titlu, ca fiind legală și temeinică. Arată că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra solicitărilor O, întrucât prin anularea rapoartelor de inspecție fiscală-așa cum s-a reținut în dispozitivul hotărârii ar fi trebuit anulate și sumele pe care acestea le conțin ceea ce ar contraveni considerentelor hotărârii.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 39 din data de 20 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr- s-a respins contestația privind lămurirea înțelesului și aplicării dispozitivului sentinței nr. 257/1.04.2008 - formulată de O în contradictoriu cu intimata - SRL B, ca neîntemeiată.
S-a respins cererea reconvențională formulată de - SRL B, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că în ipoteza când nu s-a utilizat procedura prev. de art 2811se poate face contestație în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu - contestația introducându-se la instanța ce a pronunțat hotărârea ce se execută.
Prin contestația înregistrată la 22.0l.2008 reclamanta - SRL a solicitat anularea deciziilor nr. 369/l7.l2.2007, nr. 374/l8.l2.2007, și nr. 381/27.12.2007, conform cărora i s-au respins contestațiile formulate împotriva rapoartelor de inspecție fiscală nr. 5050/4.l0.2007, nr. 5646/l2.ll.2007 și nr. 5635/l3.ll.2007.
Dispozitivul sentinței 257/04.2008 pronunțată de Tribunalul Olt in dosarul nr. l- se concretizează în sensul admiterii acțiunii reclamantei contestatoare - SRL B în contradictoriu cu intimata - DGFP O, și dispunerii anulării rapoartelor de inspecție fiscală 5050/4.10.2007, nr. 5646/12.11.2007 și nr. 5635/13.2007 și a deciziilor nr. 369/17.12.2007, nr. 374/18.12.2007, și nr. 381/27.12.2007, - dispozitiv ce este clar, concis, ce concordă cu petitoriile contestatoarei - soluție devenită irevocabilă prin respingerea recursului formulat de intimata - - DGFP O, împotriva sentinței susmenționate, prin decizia 2021/9.10.2008.
Cum prin cererea reconvențională intimata pârâta - SRL B solicită drepturi distincte, in speță plata dobânzii de 0,1% pe zi întârziere a rambursării TVA s-a calificat vis - a - vis de obiectul contestației formulate - lămurirea înțelesului și aplicării dispozitivului, că respectivele pretenții nu au legătură cu obiectul contestației la executare, neputându-se încadra în sintagma "în legătură cu cererea reclamantului", cât timp petitoriul respectiv nu a fost invocat în contestația formulată inițial, iar organul fiscal nu poate fi obligat - pe calea cererii reconvenționale la achitarea respectivelor sume în ipoteza inexistenței titlului executoriu.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta - SRL și pârâta DGFP
În motivarea recursului reclamanta a arătat că prin adresa nr. 395/14.10.2008 a solicitat DGFP O punerea în executare a sentinței nr. 257/01.04.2008 în sensul rambursării sumei de 377.571 lei reprezentând TVA și a dobânzii de 0,1% pe zi aferentă acestei sume potrivit art. 124 din Codul d e procedură fiscală, începând cu data la care erau îndreptățiți la rambursarea TVA-ului și până la data plății efective.
În urma primirii acestei adrese DGFP a formulat contestație la executare în vederea lămuririi dispozitivului sentinței mai sus precizate și prin adresa nr. 24972/13.11.2008 a comunicat reclamantei că sunt îndreptățiți la rambursarea TVA-ului, iar privitor la acordarea altor drepturi cu titlu de dobândă acestea nu pot fi achitate în lipsa unui titlu executoriu.
Din cele mai sus arătate s-a precizat că rezultă legătura cu cererea reclamantei, respectiv faptul că suma solicitată cu titlu de dobândă este aferentă TVA-ului la care se face referire în acțiunea principală.
S-a susținut și că urmare a faptului că DGFP a refuzat rambursarea către societatea reclamantă a sumei de 377.571 lei timp de mai mult de un an, aceasta a fost nevoită să apeleze la credite cu dobânzi mari, iar DGFP pentru fiecare întârziere la plata sumelor datorate de societate a calculat penalități și majorări de întârziere astfel că și aceasta este îndreptățită la dreptul la a i se acorda dobânda solicitată.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 304 pct. 7, 8 și 9 și art. 312 cod procedură civilă.
În motivele de recurs pârâta a arătat că instanța nu s-a pronunțat asupra solicitării sale, aceasta ca organ de executare fiind în continuare în imposibilitate de a soluționa cererea contribuabilului, întrucât prin anularea rapoartelor de inspecție fiscală ar fi trebuit anulate și sumele pe care acestea le conțin, ceea ce ar contraveni considerentelor hotărârii dar și cererii reclamantei, care a solicitat doar sumele refuzate la rambursare.
S-a susținut și că anularea deciziilor de soluționare a contestațiilor nr. 369/17.12.2007, 374/18.12.2007 și 381/27.12.2007 presupune anularea doar în parte a rapoartelor de inspecție fiscală care au stat la baza deciziilor de impunere nr. 614/05.10.2007, 670/12.11.2007 și 668/12.11.2007, întrucât contestația formulată de contribuabil a privit numai sumele ce reprezintă TVA neacceptat la rambursare, sumă ce a făcut și obiectul contestației în procedura administrativă.
S-a precizat și că în considerentele hotărârii s-a apreciat ca întemeiată acțiunea reclamantului pentru sumele de 18.628 lei, 42.641 lei și 316.302 lei reprezentând TVA neaceptat la rambursare și ca urmare a acestui fapt ar fi trebuit dispusă modificarea corespunzătoare a rapoartelor de inspecție fiscală prin anularea dispozițiilor cu privire la aceste sume, astfel că există neconcordanțe majore între considerentele sentinței ce se solicită a fi lămurită și obiectul acesteia.
În consecință este imperios necesară lămurirea dispozitivului sentinței ce trebuie executată.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 304, 3041cod procedură civilă.
La data de 20.03.2009 recurenta pârâtă a formulat întâmpinare cu privire la recursul formulat de reclamantă prin care a susținut în esență că în mod temeinic s-a reținut de instanța de fond lipsa legăturii între cererea cu care pârâta a învestit instanța și cererea reconvențională formulată de reclamantă.
S-a arătat și că deși formal în cadrul motivelor de recurs reclamanta a invocat dispozițiile art. 304 pct. 7, 8, 9 cod procedură civilă nu este argumentat prin prisma acestor dispoziții legale, astfel recursul formulat de reclamantă este nemotivat.
Referitor la nemotivarea recursului reclamantei se reține că acesta susține în principal legătura cu cererea formulată de pârâtă și din acest punct de vedere criticile aduse sentinței pot fi reținute prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 9 cod procedură civilă.
De altfel dat fiind că în speță calea de atac a apelului este suprimată recursul formulat de pârâtă urmează a fi analizat prin prisma art. 3041cod procedură civilă, sub toate aspectele, în acest context încadrarea argumentelor aduse prin motivele de recurs în motivele de recurs expres prevăzute de art. 304 cod procedură civilă este lipsită de importanță practică și nu poate conduce la constatarea nulității recursului ca nemotivat, acesta urmând a fi analizat prin prisma motivelor prezentate prin cererea de recurs.
Analizându-se în fond recursurile formulate în prezenta cauză se reține că acestea sunt fondate și urmează a fi admise pentru următoarele considerente:
În principal se constată că deși instanța de fond a reținut în mod întemeiat lipsa de legătură între cererea introductivă formulată în cauză, respectiv contestație la executare cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu și cererea reconvențională formulată, în mod eronat a ajuns la concluzia că această cerere se impune a fi respinsă ca neîntemeiată cu acest argument, deoarece în lipsa unei legături între cererea introductivă și cererea reconvențională formulată în cauză soluția procedurală care se impune este disjungerea cererii reconvenționale și judecarea sa în mod separat iar nu respingerea cererii reconvenționale ca neîntemeiată, fără ca să se cerceteze fondul acestei cereri.
Tot relativ la cererea reconvențională nu se poate reține nici argumentul referitor la lipsa titlului executoriu, deoarece pe calea cererii reconvenționale formulată în prezenta cauză reclamanta tinde tocmai la obținerea unui titlu executoriu pentru dobânzile solicitate.
Referitor la cererea introductivă se constată că deși instanța de fond a calificat-o corespunzător ca o contestație la executate formulată potrivit art. 399 alin. 1 teza a II-a în considerentele sentinței prima instanță s-a referit doar la claritatea și conciziunea dispozitivului sentinței ce se pune în executare, respectiv înțelesul titlului executoriu, în condițiile în care din cererea introductivă rezultă cu claritate că problema ce se solicită a fi lămurită privește întinderea efectelor titlului executoriu și modalitatea de aplicare a acestuia.
De altfel în cererea introductivă s-a solicitat în mod expres lămurirea întinderii titlului executoriu, aspect sub care instanța de fond de asemenea nu a analizat cauza.
În acest context soluția ce se impune a fi adoptată de către instanța de recurs este cea prevăzută de art. 312 alin. 5 cod procedură civilă, respectiv admiterea recursurilor formulate în cauză, casarea sentinței instanței de fond și trimiterea cauzei spre rejudecare.
În rejudecare instanța de fond va proceda la disjungerea cererii reconvenționale de contestația la executare și va soluționa această cerere în cadrul procesual stabilit prin cererea introductivă respectiv cu privire la întinderea sau aplicarea titlului executoriu.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile formulate de reclamanta - SRL și pârâta O, împotriva sentinței nr. 39 din data de 20 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosarul nr-.
Casează sentința și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, Tribunalul O l
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Martie 2009
Președinte, | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red. jud.
2 ex/25.05.2009
18 Martie 2009
Președinte:Gabriel ViziruJudecători:Gabriel Viziru, Sanda Lungu, Carmen Ilie
